Știri, Muntenia-Sud, România|miercuri, iunie 3, 2020
Sunteți Aici Home » SOCIAL » 15 SEPTEMBRIE: Pompierii români îşi sărbătoresc patronul spiritual, Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

15 SEPTEMBRIE: Pompierii români îşi sărbătoresc patronul spiritual, Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş 

Sursa foto: ziarullumina.ro

La solicitarea conducerii Corpului Pompierilor Militari, în anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a dat binecuvântarea ca Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş să fie desemnat patron spiritual al pompierilor români, fiind legat de aceştia prin faptele sale, între care şi salvarea Timişoarei de la distrugerea prin incendiu, în timpul păstoririi sale ca mitropolit al Banatului.

Spune cronicarul că “Sfântul Mitropolit a ieşit în odăjdii din Biserică şi s-a întors cu faţa spre foc şi a privit prăpădul pe care vântul l-a adus aproape de sfânta Biserică şi s-a uitat la lumea ce-a înebunit de spaimă. Şi căzând în genunchi pe treptele Bisericii a atins ţărâna cu fruntea şi-a stat aşa şi s-a rugat”.

În timp ce era cufundat în rugăciune, “de la miazăzi nouri negri s-au văzut nălţându-se şi fulgere au tunat cu grozăvie, iară într-o nimica de ceas s-a pornit o ploaie cum nu s-a mai pomenit, de-au curs apele ca potopul şi-au înecat focul şi-au stins tăciunii şi-au spălat toate urmele prăpădului. Iar când a fost aproape de chindie, s-a luminat ceriul iară şi-au ieşit 7 curcubeie unul preste altul.

Atunci Sfântul Mitropolit s-a sculat din genunchi şi odăjdiile lui au fost uscate, ne-atinse de niciun strop de ploaie, şi aşa s-a dus şi s-a închis în chilia lui şi 3 zile n-a ieşit, nu l-a văzut nimeni. Iară după aceea când a ieşit şi s-a arătat la lume a avut semnul sfintei cruci ars pe dosul palmei de la mâna stângă, dar semnul nu a fost roşu, ci a fost ca aurul de curat şi-a luminat la umbră. Şi acest semn l-a avut până l-au pus în mormânt”.

Sfantul Iosif cel Nou de la Partoş s-a nascut in 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia. După moartea tatălui său, s-a mutat împreună cu mama sa în Ohrida, la sud de Dunăre. Când a împlinit vârsta de 15 ani, a intrat în Mânăstirea Maicii Domnului din Ohrida. După cinci ani de vieţuire în această mânăstire, ajunge la Muntele Athos, la Mânăstirea Pantocrator. Aici s-a călugarit şi a primit numele de Iosif.

La cererea Patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavră a Sfântului Ştefan din Adrianopol, iar după şase ani este pus egumen în marea lavră românească Cutlumus. Este trimis de Patriarhia din Constantinopol ca Mitropolit al Timişoarei. Aşezarea în scaun a fost săvârşită pe 20 iulie 1650.

În anul 1653 s-a retras la Mânăstirea Partoş, aproape de Timişoara. Aici a mai vieţuit trei ani şi apoi şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Se spune că, în momentul trecerii sale la cele veşnice, clopotele mânăstirii au început să bată singure. A fost înmormântat în naosul bisericii mânăstireşti.

Canonizat în anul 1956, Sf. Iosif cel Nou de la Partoş este înscris în calendarul creştin ortodox la data de 15 septembrie.

Adaugă un Comentariu

*