Știri, Muntenia-Sud, România|duminică, octombrie 25, 2020
Sunteți Aici Home » REPORTAJ » CĂLĂTORIE: Bulgarii îţi pun istoria pe tavă. Capul Kaliakra, legendă şi splendoare! FOTO

CĂLĂTORIE: Bulgarii îţi pun istoria pe tavă. Capul Kaliakra, legendă şi splendoare! FOTO 

kaliakra 3

Am mers acum câteva luni pe coasta bulgară a Mării Negre. Un tărâm deosebit. Am fost fascinat de modul cum vecinii noştri de la sud ştiu să-şi promoveze istoria, trecutul, cum pun în valoare fiecare pietricică, cum brodează în jurul ei poveşti, legende, creând scene care să-l atragă pe turist, să-i arate pe viu firul întâmplărilor care au marcat locurile.

La noi, din păcate, mai sunt multe de făcut la acest capitol. Nu există un interes deosebit în a ne promova valorile. Tipărim pliante şi albume despre lucruri care nu există! Vrem să-i impresionăm pe turişti doar pe hârtie. Concretul ne omoară. Cum am mai spus, nu aşa stau lucrurile în Bulgaria, am văzut cu ochii mei.

Mă opresc astăzi la Capul Kaliakra, un loc care, spun bulgarii, este binecuvântat de Dumnezeu, un spaţiu unde istoria freamătă sub paşii tăi, iar cei care se ocupă de promovarea acestor valori au amplificat atracţia prin tehnici simple, vizibile. Scot totul în faţă, la vedere, îţi pun istoria pe tavă, te introduc în veacurile de altă dată. Bineînţeles, un rol deosebit îl are şi Marea Neagră care completează enigmatic, majestos, decorul. Îmbracă totul într-o tăcere albastră…

kaliakra 1

 

Înainte de a intra pe poarta fostei cetăţi fortăreţă, am oprit la monumentul închinat celor 40 de fecioare bulgăroaice, care, decât să devină sclave, să fie convertite la islam, au ales moartea. S-au aruncat de la înălţime în valurile înspumate, dar nu înainte de a-şi lega părul între ele. Locul este impresionant, cuprins în permanenţă de o linişte tainică. Oamenii vin cu flori, aprind lumânări şi îşi pun dorinţe.

Am trecut pe lângă un şir lung de tarabe colorate, din spatele cărora bulgarii te îmbiau să cumperi suveniruri, parfum de trandafir şi tot felul de mărunţişuri ce poartă mesajul zonei istorice. La capătul târgului de amintiri se înalţă, încă viguroasă, poarta de intrare în fortăreaţa Kaliakra, crescută parcă din stâncă, deasupra mării.

Pe vremea geto-dacilor, cetatea se chema Tirizis, apoi a fost denumită de greci Kali Akra, în traducere însemnând adăpost bun. Denumirea fortăreţei a fost schimbată ulterior de turci în Celigra. În anul 1421, cetatea a fost asediată, cucerită şi distrusă de turci.

Legenda spune că stâncile pe care a fost construită fortăreaţa, invincibilă multă vreme, au apărut datorită intervenţiei lui Dumnezeu care l-a ajutat pe Sfântul Nicolae, protectorul pescarilor, să scape de urmăritorii turci lungindu-i pământul de sub picioare.

kaliakra 10

Muzeul complexului istoric este amenajat într-o grotă din stâncă. Macheta cetăţii de odinioară atrage copiii ca un magnet. Am văzut micuţi care ar sta ore în şir să privească fortăreaţa în miniatură. Cercetează uimiţi cu privirea mica cetate, iar părinţii îi supraveghează de pe terasa restaurantului amenajat în apropiere cu mult bun gust.

Spre capătul stâncii există o micuţă capelă unde credincioşii pot rămâne câteva momente să se roage. Priveliştea de sus este impresionantă. Vezi marea până departe, cum se sărută drept, cald, cu cerul şi unduirile valurilor într-un dans mirific ce te copleşeşte…

kaliakra 7 kaliakra 9 kaliakra 11 kaliakra 6 kaliakra 2 kaliakra 5 kaliakra 8 kaliakra 4 kaliakra 12

Adaugă un Comentariu

*