Știri, Muntenia-Sud, România|miercuri, ianuarie 20, 2021
Sunteți Aici Home » ADMINISTRAŢIE » DEZBATERE: Judeţul Dâmboviţa nu se va dezvolta niciodată, dacă nu-şi pune la punct infrastructura

DEZBATERE: Judeţul Dâmboviţa nu se va dezvolta niciodată, dacă nu-şi pune la punct infrastructura 

dezbatere strategie 5

Şedinţa ordinară de consiliu judeţean desfăşurată astăzi, în sala de conferinţe a Universităţii Valahia, a avut ca principal punct pe ordinea de zi dezbaterea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Dâmboviţa. Acum două săptămâni, în aceeaşi sală, s-au aflat primari, specialişti, consultanţi, arhitecţi. Acum, au fost invitaţi oameni din mediul de afaceri dâmboviţean, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi, bineînţeles, consilierii dâmboviţeni.

Strategia judeţului, în ediţie revizuită şi adăugită, a fost prezentată de Aida Catană, elaboratorul acestui document de care depinde soarta investiţională a Dâmboviţei, cel puţin la nivel teoretic, până în 2020.

A urmat la cuvânt Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean, care a trecut în revistă proiectele aflate în diferite stadii de implementare. DN 7 este unul dintre obiectivele importante. Se doreşte ca în a doua jumătate a anului 2015 să demareze lucrările pe tronsonul Bâldana-Titu, fapt ce i-a bucurat pe investitori, în special, pe reprezentanţii Centrului Tehnologic Renault care visează de mult timp la îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.

Ar mai fi şi DN 71, Bucureşti-Sinaia. Dar aici sunt slabe şanse de a vedea patru benzi de circulaţie de la Bâldana până la Târgovişte înainte de 2020. În schimb, aşa după cum s-a negociat cu şefii celorlalte judeţe învecinate şi este prins şi în strategie, DJ 720 şi DJ 720C vor intra în modernizare completă şi vor lega Moreniul de Târgovişte, apoi Comişani, Băleni, Bilciureşi, Cojasca spre Niculeşti. Traseul va continua în judeţul Ilfov.

dezbatere strategie 4A spus Ţuţuianu că acest traseu este, pentru moment, cel mai util pentru judeţul Dâmboviţa din punct de vedere economic. Costul estimat, 33 de milioane de euro.

A fost pus pe tapet şi drumul din Bucegi, Dichiu-Zănoaga-Padina-Peştera, care va fi definitivat, după estimările lui Ţuţuianu, până în 2016. Se lucrează şi la documentaţia necesară declarării zonei montane Moroeni-Padina-Peştera staţiune turistică de interes naţional. Un vis mai vechi al dâmboviţenilor care pare supus unui blestem ciudat de a nu se materializa.

Arhitectul Liviu Berbecea a venit cu câteva propuneri interesante dar care, după cum stau lucrurile, nu se vor contura în următorii 20 de ani. Berbecea vrea ca Târgoviştea să devină cu adevărat un oraş turistic prin punerea în valoare a Şanţului Cetăţii, a Iazului Morilor,  Parcul Mitropoliei şi Piaţa Tricolorului. Proiectul s-ar ridica undeva la 70-80 de milioane de euro, dar va fi unul de excepţie. Nu s-au făcut prea multe comentarii fiindcă materializarea acestui gând este aproape imposibilă în condiţiile actuale de finanţare.

Pe o temă apropiată a avut o intervenţie şi consilierul judeţean Teodor Buta, care a propus, după un model pe care l-a văzut în Anglia, să transformăm radical turismul târgoviştean, să-l facem rentabil. Curtea Domnească, Parcul Chindia să devină complex istoric tematic, atractiv, astfel încât să poată atrage mii de turişti. În Marea Britanie, prin implicarea unor autorităţi locale şi a unui investitor privat, s-a putut. La noi, domnule Buta, va mai trece o sută de ani până ce vom vedea aşa ceva. La noi, istoria trebuie să fie tăcută, rece şi băgată puţin în seamă, nederanjată de factorul economic.

dezbatere strategie 3

Un investitor important din Titu, care a dat de lucru la 700 de oameni şi care lucrează diferite componente pentru alţi mamuţi industriali, cum ar fi Arctic şi Renault, a avut un discurs simplu şi curat, bine fixat în realitatea imediată. A spus că el nu ştie cine din Consiliul Judeţean Dâmboviţa este însărcinat să ţină legătura cu mediul de afaceri, fiindcă el, personal, nu cunoaşte pe nimeni. S-a arătat nemulţumit şi de Universitatea Valahia din Târgovişte, cu care şi-ar fi dorit o colaborare în domeniul cercetării, dar nu l-a contactat nimeni până acum. A mai vorbit de infrastructura rutieră, care trebuie musai îmbunătăţită, dacă vrem să ţinem investitorii în judeţ sau să atragem alţii noi. De asemenea, a tras un semnal de alarmă vizavi de avântul pe care l-au luat ţările din nordul Africii, Maroc şi Algeria, care au început să pună la dispoziţia investitorilor totul, la costuri mult mai mici decât în România şi, dacă nu suntem atenţi, o să avem probleme de concurenţă extraordionare.

A venit curajos la tribună şi deputatul Florin Popescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, hârşit printre proiecte şi strategii. Popescu a atras atenţia celor care au elaborat documentul de dezvoltare că s-au axat mai mult pe sudul judeţului şi au uitat de nord şi de municipiul Târgovişte. După cum s-a exprimat deputatul, dacă Târgoviştea nu devine un municipiu puternic, judeţul poate dispărea. Florin Popescu vrea pentru Târgovişte să fie alocat un întreg capitol în Strategia de Dezvoltare. A mai spus că turismul este dat la o parte, iar legăturile rutiere cu Prahova şi Braşovul, prin nord, nu mai contează.

Ţuţuianu i-a răspuns, calm, că turismul nu este uitat, că sunt destule obiective propuse spre a fi realizate, iar despre Târgovişte a menţionat că trebuie să se implice şi municipalitatea, să-şi elaboreze propria strategie, dar deocamdată, în opinia lui Ţuţuianu, Târgoviştea nu are conducere!

Reprezentantul Renault Titu – Cristian Nevzoreanu a vorbit despre atractivitate şi competitivitate, două elemente de care autorităţile locale şi judeţene ar trebui să ţină cont atunci când este vorba de atragerea investitorilor. Dacă oferi condiţii, mediu prielnic, taxe şi impozite mici, oamenii de afaceri vin, dacă nu, vor căuta facilităţi în alte zone.

Directorul Centrului Tehnologic Renault a spus că, la Titu, impozitul pe construcţii este mai mare decât în orice altă localitate unde Renault deţine unităţi de producţie şi cercetare. Peste tot plătesc 1,2%, numai la Titu se încasează maxim, 1,8% din valoarea impozabilă a clădirii. Conducerea a trimis către Primăria Titu o solicitare de scădere a acestui impozit.

Reprezentanţii de la Arctic Găeşti au pus în discuţie faptul că nu găsesc în Dâmboviţa forţă de muncă calificată.

Deputatul Ionuţ Săvoiu, încă de acum două săptămâni, a sugerat elaboratorului strategiei să facă unele modificări. Săvoiu este convins că principalul obiectiv strategic, principala direcţie a strategiei ar trebui să fie dezvoltarea economică. Deputatul social-democrat nu este de acord să ne concentrăm atenţia pe agricultură şi pe turism. Există şi în Dâmboviţa o tradiţie industrială care trebuie păstrată şi dezvoltată.

dezbatere strategie 2

Adaugă un Comentariu

*