Știri, Muntenia-Sud, România|duminică, septembrie 24, 2017
Sunteți Aici Home » ACTUALITATE » DISPERARE: Agricultorii sunt puşi să plătească retroactiv impozite de mii de lei

DISPERARE: Agricultorii sunt puşi să plătească retroactiv impozite de mii de lei 

cartofi agricultura k

Zeci de fermieri din judeţul Dâmboviţa au ajuns să regrete că au accesat fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia agricultorilor români. Au adunat, au scăzut şi când au tras linie şi-au dat seama că s-au ales cu multă bătaie de cap şi prea puţin ajutor. Totul după ce s-au trezit că trebuie să plătească la stat zeci de mii de lei, reprezentând impozite calculate retroactiv de către inspectorii de la Finanţe veniţi în control.

Declaraţiile de venit, apă de ploaie în faţa finanţiştilor

Odată ce proiectele au fost declarate eligibile, ţăranii români s-au văzut nevoiţi să se autorizeze, adică să devină fermieri cu acte-n regulă, după model occidental. În Dâmboviţa, există peste 6.000 de astfel de cazuri. Oamenilor le-a fost destul de greu să se deprindă cu birocraţia contabilă, fie ea şi în variantă simplificată, dar au învăţat. Acum, la patru-cinci ani distanţă, odată cu controalele de fond întreprinse de inspectorii de la Finanţe Publice, constată cu disperare că toate hârtiile depuse la Fisc sunt… apă de ploaie. Agricutorii sunt puşi să plătească retroactiv impozite (aferent anilor dinainte de introducerea normei pe venitul agricol) cât toată producţia dintr-un an agricol bun. Cum s-a ajuns în această situaţie? Interpretând după bunul plac o prevedere legală!

Practic, fermierii au depus inutil la Finanţe declaraţia privind venitul agricol estimat, în baza căreia li s-a calculat şi au plătit impozitul pe profit, declaraţie care se revizuia anul următor în funcţie de producţie. Acum, sunt obligaţi să contribuie suplimentar la bugetul de stat cu alte sume de bani, întrucât inspectorii de la Fisc nu mai ţin cont de aceste declaraţii şi le recalculează profitul conform producţiilor raportate la Direcţia de Statistică.

Concret, dacă fermierul X a obţinut, în anul 2010, pe un hectar de teren, spre exemplu, 10 tone de roşii, pentru care a încasat 20.000 de lei (la un preţ de vânzare de 2 lei/kg), a plătit impozit 16% pe suma rezultată după ce şi-a scăzut şi cheltuielile, să zicem în valoare de 8.000 de lei. Asta înseamnă un profit de 12.000 de lei, adică a achitat la stat 1.920 de lei, plus 5,5% contribuţii de asigurări de sănătate. În 2011 şi 2012, aceeaşi situaţie. Începând cu anul 2013, a fost introdusă norma de venit, ceea ce înseamnă că se plăteşte un impozit fix, indiferent de recoltă.

Şi, uite aşa, fermierul nostru, om cinstit şi cu dările plătite la zi, s-a trezit acum, în 2014, că este bun de plată impozite aferente anilor 2010, 2011 şi 2012. Odată veniţi în control, inspectorii de la Fisc văd altfel situaţia. Nu se mai raportează la documentele înregistrate de agricultor în contabilitate, ci la producţia medie raportată la Direcţia de Statistică.

Fiscul a descoperit imposibilul: cum să produci fără să cheltuieşti!

Să completăm exemplul anterior. Fermierul X a obţinut, pe un hectar de teren, o producţie de 10 tone de roşii. Din păcate pentru el, conform datelor de la Statistică, în localitate producţia medie a fost de 15 tone. Aşa a fost ea raportată de către administraţia locală către Direcţia Agricolă şi de aici, mai departe, către Statistică. Asta poate însemna că în comuna respectivă au existat fermieri care au cules 10 tone de roşii de pe un hectar şi fermieri care au cules 20 de tone, adică o medie de 15 tone. Dar, ce contează! Toată lumea trebuie să plătească impozit pentru o producţie de 15 tone de roşii la hectar.

„Ştiţi ce este şi mai grav, că ANAF-ul ne obligă să plătim impozit raportându-se la producţiile înregistrate la Statistică, dar nu calculează şi, evident, nu scade cheltuielile efectuate pentru a obţine această recoltă”, ne-a spus, sub protecţia anonimatului, un fermier.

Cu alte cuvinte, mergând pe acelaşi exemplu, agricultorul nostru a cheltuit 8.000 de lei ca să obţină 10 tone de roşii la hectar. Evident, pentru a obţine 15 tone la hectar, ar fi fost obligat să investească mai mulţi bani, însă finanţiştii nu au ţinut cont de acest aspect. Prin urmare, i s-a recalculat impozitul şi, în loc de 1.920 de lei, fermierul ar trebui să achite 3.520 de lei, ceea ce înseamnă că trebuie să plătească retroactiv 1.600 de lei.

„Când le-am cerut celor veniţi în control să-mi recalculeze şi cheltuielile nu doar venitul, mi-au cerut documente. Păi, de unde să le dau alte documente decât cele deja înregistrate în contabilitate? Nici pentru venituri nu există alte documente decât cele înregistrate, dar acolo nu le-a mai păsat. Au făcut ei alte calcule, pe nişte raportări date din burtă de către cei din Primărie, că la mine pe teren nu a venit nimeni să vadă ce producţie am obţinut”, ne-a declarat un alt fermier, căruia, de asemenea, îi păstrăm anonimatul întrucât ne-a mărturisit sincer că îi este frică de repercusiuni.

Au fost obligaţi să-şi extindă exploataţiile agricole, iar acum sunt jecmăniţi la drumul mare

Şi nu uitaţi, fermierul nostru trebuie să achite şi 5,5%, aplicat la noul venit, drept contribuţie la asigurările de sănătate. Adică 1.210 lei, faţă de 660 cât a plătit iniţial. În total, în exemplul nostru, pentru un hectar de teren cultivat cu roşii, agricultorul are de dat la stat 4.730 de lei. Dacă adunăm şi cei 8.000 de lei cheltuiţi pentru a cultiva pământul, ajungem la 12.730 de lei. Cu ce a mai rămas după un an de muncă în câmp? Cu 7.270 de lei! Adică un venit de 605 lei lunar.

„Nu mi se pare cinstit. Ăia care nu sunt autorizaţi nu au plătit niciun ban nici în trecut şi nici acum, după norma de venit, pentru că ei nu lucrează suprafeţe mari. Noi în schimb, cei care am vrut să ne dezvoltăm şi am accesat fondurile europene, am fost obligaţi să ne extindem exploataţiile, iar acum vom plăti mai mult decât am primit. Mă refer la cei cu Măsura 141, adică acei 1.500 de euro timp de cinci ani. În total 7.500 de euro, în lei reprezintă vreo 330 de milioane”, ne-a precizat un agricultor care a ajuns în anul 3 de implementare a proiectului pe Măsura 141 – Ferme de semisubzistenţă.

Raportându-ne la exemplul analizat, înseamnă că fermierul nostru încasează drept sprijin european vreo 33.000 de lei, în cinci ani, şi plăteşte către statul român, după calculele celor de la Finanţe, 23.650. În rămân aşadar 9.350 lei după 5 ani de muncă! Dacă adăugăm şi cheltuielile cu producţia, adică 40.000 de lei, calculele dau pe minus! Tocmai din acest motiv au ajuns oamenii să regrete că s-au făcut fermieri cu acte-n regulă.

„Vă spun sincer, mai rabd încă un an, ca să duc la capăt proiectul început, apoi renunţ. Le dau proprietarilor înapoi terenul luat în arendă şi mă duc şi lichidez PFA-ul. Revin la statutul dinainte de fondurile europene, fiindcă mă omoară impozitele astea. Nu m-am ales cu nimic din banii ăia, doar cu taxe de plătit. Dacă rămân doar cu terenul meu, am calculat, scap şi de norma de venit. Îmi văd de treaba mea fără bătăi de cap”, ne-a mărturisit, sincer, unul dintre interlocutori.

Actele organelor de control fiscal se pot contesta

Am expus situaţia agricultorilor puşi să plătească impozite retroactiv directorului Dragoş Rusu de la Finanţe Publice Dâmboviţa, care ne-a precizat că este prima dată când aude despre aceste probleme.

„Actele de control se pot contesta. Într-adevăr, producţia nu este la fel peste tot şi pot apărea diferenţe între fermieri, însă organul de control fiscal are dreptul să ia în calcul datele de la Statistică. Îi aştept pe fermieri să vină la mine, să-mi expună cazurile concret”, a declarat, pentru incomod-media.ro, Dragoş Emilian Rusu.

Deocamdată, fermierii au solicitat sprijin pentru rezolvarea acestei situaţii organizaţiilor de profil din domeniul agricol. Le este teamă să meargă individual şi să reclame ceea ce ei numesc abuz, întrucât, mai direct, mai indirect, au fost ameninţaţi cu amenzi fabuloase şi asta le-ar mai lipsi. Se pare că va urma totuşi o întâlnire de lucru între reprezentanţii asociaţiilor de producători, cei ai Direcţiei Agricole şi conducerea de la Finanţe Dâmboviţa. Oamenii speră să se găsească o soluţie .

„Conform Codului Fiscal, inspectorii ANAF ar trebui să recalculeze impozitele raportându-se la producţiile înregistrate la Statistică în situaţia în care cel controlat refuză s-i pună la dispoziţie actele contabile, ori nu a fost cazul meu. Eu le-am arătat toate registrele”, ne-a spus un fermier, completând că nu ştie de unde să plătească la Fisc sumele de bani stabilite drept impozit retroactiv, având în vedere că se confruntă cu un an agricol extrem de prost.

Alte articole:

Adaugă un Comentariu

*