Știri, Muntenia-Sud, România|vineri, mai 29, 2020
Sunteți Aici Home » Sud-Muntenia » Dâmboviţa » FOTO: Turismul montan dâmboviţean suferă, dar nu se predă!

FOTO: Turismul montan dâmboviţean suferă, dar nu se predă! 

turism bucegi 3

De ani de zile, se vorbeşte despre transformarea zonei dâmboviţene a Munţilor Bucegi într-o veritabilă staţiune turistică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Fie au existat prea multe interese economice sau politice, fie autorităţile dâmboviţene nu au acţionat concentrat, împreună cu oamenii de afaceri veritabili pentru atingerea acestui deziderat. Nu mai punem la socoteală faptul că, în spaţiul public, au apărut şi zvonuri despre implicarera unora cu forţă economică din judeţele învecinate, Prahova şi Braşov, în acţiuni de stopare a dezvoltării turismului în Bucegii dâmboviţeni. Dacă mai adăugăm şi faptul că reprezentanţii Parcului Natural Bucegi au avut şi ei destule contre în procesul apariţiei staţiunii Padina-Peştera, comentariile sunt de prisos…

Poate s-a uitat faptul că, nu cu mulţi ani în urmă, un grup de oameni de afaceri israelieni doreau să dezvolte în perimetrul Muntelui Nucet o veritabilă staţiune de odihnă şi agrement. La vremea respectivă, se preconiza a fi vorba de o investiţie de sute de milioane de euro şi crearea a câteva mii de locuri de muncă. Proiectul a căzut, răpus, după cum spun unii, de interese.

turism bucegi 5Se mai auzise că, în zona Piciorul Babelor, aproape de staţia de telecabină şi unitatea Salvamont, un bucureştean a dorit să construiască un complex hotelier. Proiectul a fost abandonat, se pare, tot din cauza unor interese.

Autorităţiile mai promiseseră, de asemenea, că vor face curăţenie în Bucegi, că vor fi demolate clădirile improprii din punct de vedere arhitectural şi al practicării turismului. Nu s-a întâmplat aşa ceva!

O speranţă a reprezentat-o reabilitarea drumului montan de la Cota 1000 spre Dichiu-Babele şi Peştera. S-a reuşit, după multe sforţări, ca respectivele trasee rutiere să fie modernizate. Dar, ce te faci cu DN 71, Bucureşti-Sinaia? Cel puţin porţiunea cuprinsă între Pucioasa şi Sinaia arată dezastruos. Nu se mai încumetă să străbată acest drum decât autocamioanele grele şi călătorii care nu au încotro. Traseul, de aproximativ 45 de kilometri, de la Sinaia şi până la Pucioasa nici măcar nu mai prezintă marcaje. Călătoria pe timp de noapte este un adevărat calvar pe această rută. Şi, atunci, de unde turişti? Pe unde să vină în Bucegi? În nici un caz călătorind prin Dâmboviţa!

CITEŞTE ŞI: Promovare video… schiopătată pentru Peştera Ialomiţei din Bucegi!

Revenind la zona montană a Dâmboviţei, trecem în revistă cabanele Dichiu şi Podu cu Florile, concepute a fi refugii alpine, apoi s-au gândit mai marii judeţului să la introducă în circuitul turistic, dar cu ce preţ? În primul rând, nu au fost realizate pentru un aflux puternic de turişti. Spaţiile de cazare sunt puţine şi cu mai multe paturi în cameră. Toaletele şi duşul sunt pe hol. Sălile de mese, mici. Bucătăriile, de asemenea, neputând să corespundă cerinţelor celor care vin la munte pentru recreere şi odihnă. La Podu cu Florile, minusurile continuă din cauza drumului de acces, aproape impracticabil. În plus, cabana nu este alimentată cu energie electrică. Administratorul actual, Carpatmontana Serv SA, nu ar avea niciun beneficiu dacă ar caza mai multe zile un grup de turişti fără mari pretenţii, ar ieşi în pierdere folosind un grup electrogen.

turism bucegi 2Ne întoarcem la platoul Padina-Peştera, unde turism nu fac, deocamdată, decât câţiva oameni de afaceri: Valentin Calcan, Ioan Folescu, Anton Rădulescu şi Costantin Constantin de la Văcăreşti. Ar mai fi spaţiile de cazare ale bisericii, unde se practică, în mod deosebit, turismul ecumenic. În concluzie, la capitolul posibilităţi de alegere şi selectare, lista este limitată.

Odată cu reamenajarea Peşterii Ialomiţei, se speră într-o relansare a turismului montan dâmboviţean. Nu cred că este destul. Zona arată încă oribil. Nu au apărut nici măcar toalete ecologice în apropierea spaţiilor de campare, ce să mai vorbim de duşuri sau alte utilităţi.

Turistul modern urcă pe cărările muntelui, este încântat de peisaje, de măreţia culmilor, dar are nevoie de locuri de divertisment, săli de teatru, baruri, cofetării, restaurante, cinematografe, piscine, trotuare, spaţii pentru promenadă etc. Deocamdată, Bucegii nu oferă aşa ceva. Nici măcar legendele locului sau poveştile despre uriaşi, peşteri ascunse, tunele secrete, civilizaţii pierdute, lumi paralele, energii universale nu au fost exploatate.

Totul curge, aşa, din inerţia vremurilor. Acum, s-a gândit preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, să refacă un legendar drum al dacilor, să promită realizarea a trei statui gigant, care să-i reprezinte pe Burebista, Decebal şi Zalmoxis. Cele trei sculpturi vor fi amplasate la intersecţia de la Dichiu. E un pas. Măcar pentru fotografii, după cum s-a exprimat preşedintele!

turism bucegi 1 turism bucegi 4

Adaugă un Comentariu

*