Știri, Muntenia-Sud, România|miercuri, aprilie 26, 2017
Sunteți Aici Home » Sud-Muntenia » Dâmboviţa » JURNAL: Tratament pentru bolnavul simplu care ajunge la Urgenţe

JURNAL: Tratament pentru bolnavul simplu care ajunge la Urgenţe 

UPU






Ora 07:30. Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte. Ambulanţele trag de zor la rampă. Aduc pacienţi din toate colţurile judeţului. Mă aşteptam să văd imagini ca în filme. Sar brancardierii rapid, calmi, interesaţi. De unde! Tărgile sunt împinse de şoferi, iar pacienţii care merg pe picioarele lor sunt sprijiniţi de asistenţii de pe salvări. Brancardierii spitalului sunt pe holuri, la căldurică. Plimbă şi ei căruţul când li se cere.

Ajung la departamentul urgenţe, UPU să sune mai modern. Sunt cu mama. A pălit-o boala. Aşa se întâmplă după vârsta de 70 de ani. Te ia pe nepregătite. Mamei nu îi convine situaţia. Mergem la triaj. O cameră nu tocmai spaţioasă. Încărcată de scaune din plastic pe care aşteaptă bolnavii. Unii chirciţi de durere. Alţii cu branule în braţ şi perfuzorii lângă ei. Se aşează pe scaunul destul de incomod. O chinuie durerea de şold. Îşi caută o poziţie mai bună. Se simte în aer că aici stăpâneşte aşteptarea fără restricţie şi norocul cu pile.

Ora 08:00. Nu se întâmplă încă nimic. Linişte. Parcă şi ea nebăgată în seamă. Asistenta de la ghişeu, rece, rutinal, îi cere mamei datele de identitate. Apoi, din nou pauză. Lungă. Mai sosesc pacienţi. Mai stau şi în picioare. Pe chipurile unora se citeşte nemulţumirea. Plafonarea, neîncrederea. Nu le convine că sunt uitaţi prin săli, consultaţi superficial. Cui îi place acest lucru.

„Ehe, am stat acum câteva luni vreo 8 ore aici până m-a băgat cineva în seamă”, mărturiseşte un bătrânel care pare să cunoască realitatea. „Dacă nu ai pe cineva, te uită aici sau nu îşi dau silinţa, nu îţi fac o analiză, un consult ca lumea, reţeta şi acasă”, completează omul.

O femeie de alături, chinuită de o colică renală, adaugă. „Mi-a spus nepoata mea că în Spania unde şade ea, cum ajungi în spital te ia imediat doctorii în primire, zâmbitori, atenţi, să te ajute rapid, să nu suferi. Îţi fac toate analizele, să vadă ce ai cu adevărat. Nu ca la noi”.

Au trecut 26 ani de la revoluţia din 89 şi sistemul de pile şi relaţii încă funcţionează. Cunoşti pe cineva, chiar şi un simplu brancardier, vreo infirmieră, gata, avansezi, te apropii de consultaţii, investigaţii amănunţite, îţi mai dau un medicament, un sfat, altfel, când ai norocul să îţi vină rândul. După priorităţi, urgenţe.

Ora 09:00. Mama este încă la triaj. Pe scaun. S-a conformat. Tace şi priveşte în gol. Geme uşor din cauza durerii de şold. Nu i se dă nici măcar o pastilă. Este nevoie mai întâi de consult. Aşa că, stai în spital şi aştepţi în durerea ta, la propriu.

„Mai ai de aşteptat, mamaie, vin urgenţe, probleme grave, nu avem personal”, zice asistenta de după ghişeu.

Pe hol, vânzoleală. Infirmiere, brancardieri probabil plictisiţi, care îşi întind aţele de la măştile faciale şi se plesnesc peste faţă. Se amuză copios. Sunt şi paznici. Din când în când, se agită şi ei ca şi restul. Un tânăr scoate mobilul şi se uită probabil pe net. Agentul de pază îl scanează rapid şi îi atrage atenţia: ”Să nu faci poze, că nu ai voie”…

Ora 10:00. Mama, tot în stand-by. Începe să-şi piardă răbdarea. O simt. Mă abţin. Nu vreau să protestez de niciun fel. Sunt şi eu un simplu cetăţean. Vreau să urmăresc tot filmul. Fac naveta între sala de aşteptare şi triaj. Bineînţeles, cu îngăduinţa paznicului, un fel de rege al locului.

Şase! Vine controlul! De la Sanepid, cum şopteşte o infirmieră înainte de a-şi trage masca pe nas şi gură. În câteva secunde, toată lumea avea pe faţă echipamentul de protecţie anti viruşi, inclusiv gardienii. Trece controlul. Se revine la normalitate. Un paznic obosit se aşează într-un căruţ. Râde cu poftă la povestea unui brancardier şi mai strigă, din când în când, după câte un vizitator rătăcit pe holuri. ”Afară, nu aveţi voie aici”.

Ora 10:30. Mă uit la cardul de sănătate şi la cuponul de pensie al mamei. Simple documente care îţi dau dreptul să fii băgat în seamă, când vor ei. Icoane ale birocraţiei. Este greu de dovedit că au timp şi sunt neimplicaţi. Îţi este jenă să îi întrebi dacă îşi fac treaba ca la carte.

Ora 11:00. În sfârşit, mama ajunge într-un scaun cu rotile. I se ia şi o tensiune. Ce efort! Este mutată în salon. Căruţul, garat lângă un pat. Mama stă ca o statuie, aşteaptă. Nici ea nu mai ştie ce. Nimeni nu spune nimic, un sfat, un gest…

Ora 12:00. Consultaţia. Rapidă. Se merge pentru o radiografie. Tot cu căruţul împins de un brancardier. Revine. Iar aşteptare. După rezultat. Nicio pilulă pentru calmarea durerilor insuportabile. Doar o reţetă şi menţiunea de ajuns musai la reumatolog. Aici se încheie misiunea UPU. Fără prea multe complicaţii. Trist. La normă.

Ora 13:00. Las buletinul gaj la triaj şi o duc pe mama la reumatologie. Nu poate să meargă pe picioarele ei. Acolo, surpriză. Nu se consultă decât cu programare şi trimitere de la medicul de familie. Şi asta în anumite zile. Ajungem la maşină să ne întoarcem acasă. Luăm medicamente de la farmacie.

„V-am spus eu să nu mă aduceţi la spital. Ştiam că se întâmplă aşa. Dacă nu ai relaţii, te trimit acasă, fără să-ţi dea o aspirină”, zice mama. Eu o ascult şi nu spun nimic. Din păcate, pare că are dreptate…

Alte articole:

6 Răspunsuri la JURNAL: Tratament pentru bolnavul simplu care ajunge la Urgenţe

  1. anonim

    Soacra mea, de 73 de ani, cardiaca, epileptica si cu handicap psihic, a fost dusa cu salvarea la UPU si lasata in fata biroului de triaj pe un scaun. La 2 minute dupa ce am ajuns si noi, ca nu au vrut sa ia apartinatori in salvare, soacra-mea a facut o criza de epilepsie, daca nu eram noi sa o tinem dadea cu capul de podea. Doamna de la ghiseul de la triaj, care isi aranja manichiura, a spus ca nu ne poate ajuta ca nu e cadru medical. A venit ulterior un brancardier cu un carucior cu rotile sa o transporte, in conditiile in care la epilepsie corpul e intepenit si in convulsii. Noroc cu sotul care a dus-o in brate in cabinet. Sa nu credeti ca au specificat ceva in fisa de UPU despre criza de epilepsie. I-au facut o perfuzie (vomita de mai bine de 24 de ore) o analiza mica de sange, adica probele hepatice, si la revedere, ca ajunge pentru varsta ei.

     
  2. ***

    Domnule jurnalist, dar la medicul de familie ati fost? V-ati dus direct la UPU, pentru ca asa v-a invatat sistemul. Te doare soldul de 2 luni, stai acasa, poate trece. De ce sa te duci tu sa stai la coada la medicul de familie cand poti sa te duci cu ambulanta la spital?? Da, domnule jurnalist, faceti abuz si dvs, ca atatia altii de serviciul de ambulanta. Domnul anonim acuza ca „nu au vrut sa ia apartinatori in salvare”. Stiti de ce nu au vrut? Pentru ca nu le permite LEGEA. Ati spus ” nu i se da nici macar o pastila. E nevoie mai intai de un consult”. Nu vi se pare normal ca aceasta sa fie ordinea? Intai sa stii ce tratezi ca sa poti administra tratamentul corect?! Sau ati aflat dumneavoastra ca UPU are o pastila minune care amelioreaza orice? Asta ar justifica numarul urias de pacienti din fiecare an(peste 80.000). Cu siguranta va gandeati la reclama de la Sindolor Gel cand scriati articolul (stiti dvs care, cea cu „trateaza orice durere, in afara de durerea din dragoste”). Stiti ce inseamna peste 80.000 pacienti/an?? Inseamna ca la fiecare 5-6 minute un pacient intra in spital, in triaj. Stiti care e necesarul de medici din UPU pe tura (12 ore)? 13 medici pe tura. Stiti cati sunt?? 2 medici ziua, 1 medic noptea. „Este greu de dovedit ca au timp si nu sunt implicati.” Nu, nu este greu. Este imposibil. Sunt zile in care medicul din UPU nu reuseste sa manance ca tot omul o masa. Mananca un covrig, e adevarat, cald intre consulturi. Posturile au fost deblocate si scoase la concurs. Nu a venit nimeni. Nu vine nimeni. Dar cum este posibil acest lucru? De ce nu vine nimeni cand , conform dvs, totul merge in continuare pe pile si spaga? Daca sunt asa multi bani din spaga, de ce jumatate din medicii din UPU isi fac un alt rezidentiat? De ce vor sa plece din UPU? De ce prefera sa faca nopti de garda la CPU Pucioasa, Moreni sau Gaesti? Probabil cand se va intampla si la Targoviste ce s-a intamplat la Buzau o sa investigati mai atent problema(Sunt convins ca dvs stiti, totusi voi reaminti pt restul cititorilor. Spitalul judetean de urgenta din Buzau mai are un singur medic urgentist). Stiti cat de dureros este pentru un medic tanar, care vrea sa ramana in tara, cand un senior al spitalului ii spune „Pleaca. Nu te mai uita inapoi. Sistemul nu se schimba. Daca eram mai tanar, plecam si eu…”/ Si tu te incapatanezi sa ramai, te incapatanezi sa speri ca tu vei contribui la schimbare, speri ca vei avea parte de respectul meritat. Pentru ca nu este vina ta ca sistemul e incapabil, nu e vina ta ca angajatorul nu are solutii. Dar de ce v-ar interesa pe dvs toate acestea? Dvs ati scris OBIECTIV acest articol, ati analizat situatia si v-ati informat(asa cum e normal cand sunteti jurnalist), nu-i asa? NU domnule jurnalist, nu ati facut asta. Poftiti intr-o zi in UPU, stati in RESUSCITARE 12 ore si doar uitati-va cum medicii de acolo, intregul personal se lupta sa salveze vieti, in timp ce sunt sufocati de pacienti care nu sunt urgente, de pacienti care vin pentru o consultatie, de pacienti care au zeci de prezentari la spital pentru probleme cronice. Pana cand populatia nu va intelege ca este un interes comun ca medicul de garda sa fie odihnit cand consulta, ca este necesar ca in UPU sa ajunga urgente, nu consulturi, ca este in interesul tuturor (medici si pacienti) sa dispara spaga, sa nu mai fie necesara spaga, sa fie o salarizare corecta, direct proportionala cu nivelul de pregatire profesionala. O seara buna sa aveti si multa sanatate mamei.

     
  3. Asistent

    Total incomplet acest articol deoarece omiteți sa comunicați aici tocmai ce este cel mai important și anume încercare dumneavoastră voalată de a șantaja asistentul de triaj din acel moment prin faptul că va-ti adresat prin formula „- Eu în calitate de jurnalist cât trebuie să aștept?!”
    Ca și când, a fi jurnalist trebuia să intrați la consult înaintea tuturor urgentelor adevărate doar prin faptul că dvs. aveți „calitatea” de jurnalist.
    De ce nu aveți curajul sa comunicați aici câte urgențe adevărate au fost consultate de către medici din UPU în timpul în care-l invocați în comparație cu o afecțiune reumatologica ce nu poate fi considerată urgență muzicală, deoarece afecțiunile reumatologica se tratează în ambulatoriu cu bilet de trimitere de la medicul de familie iar dvs. tocmai acest lucru ați evitat să faceți din comoditate crezându-va mai special decât muritorii de rând ceea ce de fapt este cauza întârzierii de la UPU și anume indisciplina acestui gen de pacienți care evită circuitul normal.
    Să vă fie rușine!

     
  4. Sinistrul Sanatatii

    @ *** si @ Asistent: stimabililor, va inflamati total gratuit. Ce faceti voi, incercati sa aparati o structura (Spitalul judetean din Targoviste) unde se moare cu zile si niste medici care nu te baga in seama?
    M-am dus la urgente aproape in pragul mortii, intr-o sambata seara, in jurul orei 6. Abia la 10 noaptea m-a bagat un doctor in seama, ca sa mi se spuna ca am pneumonie. La UPU am stat in pat cu o femeie, ca locuri libere nu erau. In schimb, cine venea cu pile, era bagat si in fata si avea si pat. Prostii, care muncesc sa dea bani statului pentru sanatate, sunt tinuti la rand. Dupa stabilirea diagnosticului, am ramas internat. Prietene ***, poate ai curiozitatea sa te duci in corpul de spital unde sunt tinuti aia cu pneumonie! Pentru ca era sambata si seful de sectie era acasa, peste weekend intr-un salon cu 2 babe care trageau sa moara. In timpul asta, rugand o asistenta sa imi puna o alta branula, ca aia de o aveam ma durea, mi-a zis sec ca nu are branule pe stoc si ca abia luni se deschide magazia. Luni, a venit seful de sectie, o doamna plinuta, care mi-a zis ca nu are paturi si o sa stau in salonul cu babe pana a doua zi, cand i se elibereaza un loc. Nu mai vorbesc, prietene ***, de mizeria din salon, de cearsafurile de pe pat, de perna care era o bucata de burete, ros de vreme si de molii.
    Marti, cand am fost mutat, am facut cerere de externare. A doua zi m-am internat la un spital in Bucuresti. Fara spaga, fara atentii, cum au avut grija medicii aia de mine, n-am cuvinte.
    Concluzie. Or fi si pacientii de vina dar marea problema in spitale e la medici. Care sunt blazati si ei de lipsurile din sistem. Dar frate, daca tot esti medic, da-ti dracu interesul, nu iti bate joc de boul ala care refuza sa iti bage 10 lei in buzunar. Pentru ca boul ala cotizeaza la stat, la sistemul public de sananate. Si daca nu iti convine, prietene ***, mars in strainatate, ca acolo sunt cainii cu covrigi in coada! Dar iti spun eu ca nu o sa pleci pentru ca in strainatate se munceste si….NU SE IA SPAGA !!!!!

     
  5. ***

    Sinistrate, sinistru îți spui, dobitoc esti. Ce vina au medicii ca nu sunt branule? Ca nu sunt paturi? Ca dormi pe o bucata de burete? Dobitocule, tu crezi ca doctorii își doresc sa muncească în aceste condiții? Tocmai despre asta e vorba. Sa dispară cei 10 lei pt care crezi tu ca un doctor suplinește alți 11 în fiecare zi! 11 doctori care nu mai sunt în tara pentru ca au fost îndrumați de alți deștepți ca tine sa plece. Tâmpitule, tu realizezi ca se încearcă aducerea unui medic pe ATI cu salariul de 10.000 lei /luna cu ajutorul fundației pt ATI și al consiliului județean și nu vine nimeni? Tu realizezi sinistrule ca în curând vei deveni sinistrat? Ca probabil încet încet doctorii scârbiți de atitudinea celor care tine, pentru ca sunt și oameni care înțeleg ce se întâmplă în sistemul medical, nu numai idioți, chiar te vor asculta și vor pleca din țară? Noi chiar avem opțiuni oriunde în lumea asta și suntem și apreciați ca altfel nu ar veni firmele de recrutare medicala din vest de 4 ori pe an în România. Tu ai impresia ca noi ne dorim șpagă, ca noi ne dorim sa muncim 250 de ore pe luna, sa consultam 60-70 pacienți în 12 ore, sa ne neglijam familiile? În loc sa înțelegi ca ne afectează în egală măsură lipsurile sistemului, atât medici, cat și pacienți, tu latri la noi. Asa ca, sinistrule, îți urez multa sănătate sau măcar, data viitoare când te mai îmbolnăvești sa fii mai aproape de București ca acolo chiar sunt câinii cu covrigi în coadă.

     
  6. ***

    sinistrule, sinistru iti spui, dobitoc esti. Ce vina au medicii ca nu sunt branule? Ca nu sunt paturi suficiente? Ca dormi pe o bucata de burete? Dobitocule, tu crezi ca doctorii isi doresc sa munceasca in aceste conditii? Tocmai despre asta e vorba. Sa dispara cei 10 lei pt care crezi tu ca un doctor suplineste alti 11 in fiecare! 11 doctori care ar trebui sa fie, dar nu sunt pentru ca au fost indrumati de alti destepti ca tine sa plece. Tampitule, tu realizezi ca se incearca aducerea unui medic in ATI(anestezie si terapie intensiva) la spitalul judetean Targoviste cu sprijinul consiliului judetean si al fundatiei ATI care ofera un salariu lunar de 10.000 lei si NU vine nimeni??? Pentru ca nu mai are cine!!!! Tu realizezi sinistrule ca in curand vei deveni sinistrat? Ca, probabil, incet incet doctorii scarbiti de atitudinea celor ca tine, nu a tuturor pacientilor, pentru ca sunt si oameni care inteleg ce se intampla si care apreciaza sacrificiul zilnic al doctorilor, ci doar de atitudinea unor idioti frustati, chiar te vor asculta si vor pleca, vor continua sa plece din tara? Noi chiar avem optiuni oriunde in lumea asta si suntem si apreciati, ca altfel nu ar veni firmele de recrutare medicala din vest de 4 ori pe an in Romania. Tu ai impresia ca noi ne dorim spaga, ne dorim sa muncim 250 de ore pe luna, sa consultam 60-70 de pacienti in 12 ore, cu presiunea celor care asteapta in triaj cate 4 ore? Ai impresia ca ne dorim sa ne neglijam familiile? Cand astepti 4 ore in triaj esti nemultumit ca doctorul nu consulta mai repede. Dupa ce intri la consult il acuzi ca te consulta sumar, dar totusi iti pune un diagnostic corect si ramai si internat. Si totusi, doctorul ala trebuie sa te consulte rapid, sa iti faca un tratament, niste investigatii, sa completeze o fisa perfect pentru ca altfel risca sa dea cu subsemnatul pe la politie pentru ca un apartinator care si-a neglijat parintii toata viata, vrea sa stoarca niste bani de la doctor pentru ca a murit tatal sau dupa ce a luat aiurea medicatia. In loc sa intelegi ca ne afecteaza in egala masura lipsurile sistemului, atat medici, cat si pacienti, tu latri la noi. Asa ca, sinistrule, iti urez multa sanatate sau macar, data viitoare cand te mai imbolnavesti sa fii aproape de Bucuresti ca acolo chiar sunt cainii cu covrigi in coada. Dar, ia in calcul, ca daca se vor inchide spitalele din jurul capitalei, s-ar putea sa stai si in Bucuresti cu 2 „babe” in salon. Inaintarea in varsta e fiziologica, dobitocule. Puteai sa spui ca erau 2 paciente in varsta, dar ce stii tu ce e ala respect?! Daca le dadeai 10 lei spaga „babelor” se transformau in 2 bunaciuni dispuse sa iti satisfaca orice pofta. Atat poti!

     

Adaugă un Comentariu

*