Știri, Muntenia-Sud, România|luni, august 3, 2020
Sunteți Aici Home » ACTUALITATE » MĂSURĂ: Fiscul din Dâmboviţa discută cu contribuabilii modificările aduse Codului Fiscal

MĂSURĂ: Fiscul din Dâmboviţa discută cu contribuabilii modificările aduse Codului Fiscal 

finante-dambovita k

Joi – 17 septembrie 2015, de la ora 09:00, Finanţele Publice Dâmboviţa organizează, la sediul din Târgovişte – Calea Domnească, nr. 166, o întâlnire cu contribuabilii, persoane fizice şi juridice, în cadrul căreia le vor fi prezentate ultimele acte normative din domeniul fiscal. De asemenea, până la finalul anului, se vor organiza încă două dezbateri speciale dedicate Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală.

Legea nr. 227/2015 – NOUL COD FISCAL

– Noul Cod Fiscal va intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016.
– Cota generală de taxă pe valoarea adăugată va fi redusă la 20%, această reducere fiind însoțită de o scădere a TVA pentru livrările de cărți, manuale, ziare, reviste la cota de 5%, cotă ce se va aplica și pentru accesul la competițiile sportive, evenimentele culturale etc.
– Se evidențiază anumite creșteri de taxe cum ar fi majorarea taxelor locale datorate de persoanele fizice pentru locuințele deținute, remarcându-se majorări substanțiale pentru locuințele folosite ca sedii pentru desfășurarea de activități independente;
– Se observă o extindere a tipurilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale pensii sau contribuții individuale la sănătate, ce nu se plătesc conform Codului fiscal actual.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
– Este o microîntreprindere societatea ce realizează la finele exercițiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exercițiului, iar ponderea serviciilor de consultanță și management nu este mai mare de 20% în total venituri.
– Impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 3%.
– O microîntreprindere ce înregistrează un salariat este impozitată cu o cotă de 1% pentru primele 24 luni de activitate dacă asociații/acționarii nu au mai deținut titluri financiare la alte persoane juridice. Dacă societatea a fost înființată pe un termen limitat, durata minimă a societății trebuie să fie de cel puțin de 48 luni.

Impozitul pe profit
– Impozitul pe profit se datorează în cotă de 16%, cotă generală. Dacă societatea desfășoară activități din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu poate să fie mai mic de 5% din total venituri realizate.
– Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
– Se remarcă noua definiție a cheltuielii deductibile conform căreia sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării activității economice.
– Se remarcă totodată introducerea în Codul fiscal a unei proceduri similare celei de corectare a erorilor contabile în sensul că dacă în anul curent se identifică o eroare de calcul a impozitului pe profit aferentă unui exercițiu închis iar eroarea este nesemnificativă, corectarea se face pe seama profitului anului curent. Dacă eroarea este semnificativă se impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se referă eroarea.
– Facilitatea de profit reinvestit se acordă atât pentru echipamentele din grupa 2.1 cât și din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) și Calculatoare electronice și echipamente periferice. Mașini și aparate de casă, control și facturat.
– Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deșeurilor.
– Cheltuielile de protocol sunt deductibile în cotă de 2% asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuiala de protocol. Nu se fac ajustări fiscale, se pornește de la profitul brut contabil.
– Cheltuielile sociale se pot acorda în valoarea de până la 5% din cheltuielile cu salariile – reținem majorarea plafonului.
– Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit în procentul de 0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit și se pot reporta pe o perioadă de 7 ani. Observăm majorarea procentului din cifra de afaceri.
– Pentru împrumuturile pe termen lung de la alte entități se reduce la 4% nivelul ratei dobânzii când acesta este în valută ce poate fi deductibilă, condiționat de gradul de îndatorare. Anterior acest procent era de 6%.
– În cazul achiziției mijloacelor de transport se accentuează faptul că amortizarea este limitată la 1.500 lei/lună iar valoarea ce depășește această sumă este nedeductibilă chiar dacă mijlocul de transport este vândut cu profit.
– Se menține regula generală a plăților trimestriale de impozit pentru primele 3 trimestre, până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a încheiat trimestrul, cu depunerea până pe data de 25 martie a anului următor a declarației anuale de impozit pe profit.

Impozitul pe dividende
– Dividendele plătite de o societate, persoană juridică română, către o altă persoană juridică română se impozitează cu procentul de 16%. Foarte important: nu se aplică impozitul pe dividend dacă persoana ce încasează dividendul deține la societatea afiliată mai mult de 10% din capitalul social pe o perioadă mai mare de 1 an.
– Începând cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividend este în procent de 5%.

Taxa pe valoarea adăugată
– Cota generală aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.
– Se aplică următoarele cote reduse:
– cotă de 9% pentru medicamente, cazarea în sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant și catering.
– se extinde aplicarea cotei reduse de 5% pentru cărți, manuale școlare, reviste și pentru accesul la evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, târguri sau expoziții.
– se păstrează cota de TVA de 5% și pentru vânzarea de locuințe sociale în schimb se modifică condițiile de aplicare în sens favorabil cumpărătorului.
– Se păstrează deductibilitatea limitată la 50% pentru mijloacele de transport persoane când nu sunt utilizate în mod exclusiv în activități economice.
– Se introduce o măsură tranzitorie pentru ajustarea TVA pentru alte bunuri decât cele de capital când acestea nu mai sunt folosite în activități taxabile.
– Se păstrează plafonul de 220.000 lei, reprezentând 65.000 euro la data aderării, reprezentând plafonul de scutire de TVA.
– Se extind măsurile de taxare inversă (simplificare a TVA fără plata efectivă a TVA) pentru:
– clădiri, părți de clădire și terenuri;
– furnizările de telefoane mobile;
– furnizările de console de jocuri, tablete pc și laptopuri.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice
– Cota generală de impozitare este de 16% iar tendința este de extindere a categoriilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale (contribuții la pensii sau contribuții la sănătate).
– Impozitul pe venitul din salarii este de 16%. Se modifică deducerile personale.
– Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 300 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 400 lei;
– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 500 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 600 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 800 lei.
– Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Aspecte privind impozitarea PFA
– Exista și în legislația anterioară obligația plății impozitului pe venit de 16% cât și a contribuției de sănătate stabilite la nivelul venitului net.
– Raportându-ne comparat la obligațiile de plată ale unui PFA observăm introducerea obligatorie a contribuției individuale la pensii în procent de 10,5% din venitul net realizat de o persoană. Această contribuție este plafonată superior la un plafon anual de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni. Această contribuție se plătește chiar dacă persoana fizică autorizată este salariată la un angajator. Dacă PFA dorește să beneficieze de pensie întreagă, opțional achită și contribuția de 15,8%, contribuția angajatorului.
– Comparând cu situația de astăzi a Codului fiscal din 2015, acestea sunt contribuții noi ce nu sunt plătite de un PFA ce este deja salariat. PFA-ul datorează contribuția la pensii în acest moment dacă veniturile realizate din profesii/activități independente sunt singurele sale venituri.
– Baza de calcul a contribuției la pensii este decisă de persoana fizică și aceasta nu poate să fie mai mică decât 35% din salariul mediu pe economie și nici mai mare de 5 ori salariul mediu pe economie.
– Pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor, față de reglementările din anul curent, se mărește plafonul cotei cheltuielilor forfetare la 40%, iar baza de calcul a contribuției la asigurările de sănătate nu va depăși nici în anul 2016 suma de 5 ori salariul mediu brut pe economie.
– Pentru persoanele ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se reține prin stopaj la sursă, procedura cea mai des întâlnită și în anul curent, baza de calcul a contribuției de sănătate o reprezintă venitul brut contractat din care se scade o cotă de cheltuială forfetară în procent de 40%.
– În anul 2016, nu se datorează contribuție de asigurări de sănătate pentru drepturile de proprietate intelectuală, când persoana fizică realizează și alte venituri supuse deja contribuției la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, venituri din alte surse, conform art. 171 alin. (4) din noul Cod fiscal.
– În anul 2016, nu se datorează contribuția de sănătate, dacă persoana fizică ce încasează dividendele, realizează în aceeași perioadă fiscală, venituri supuse deja contribuției la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, conform art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal. Practic, în anul 2016 este același regim privind contribuția de sănătate la veniturile din dividende încasate de persoanele fizice.
– În anul 2017, veniturile din dividende intră în sfera de plată a contribuției individuale la sănătate, iar baza de calcul nu poate să fie mai mare decât de 5 ori salariul mediu brut pe economie, conform art. 176 alin. (5) din Codul fiscal. Acest lucru trebuie coroborat cu reducerea impozitului pe dividend, prognozată tot pentru anul 2017.

Taxele și impozitele locale
– Pentru anul 2016, persoana ce deține o locuință în proprietate la data de 31 decembrie 2015, datorează pentru aceeași clădire, un impozit, ce se calculează influențat de trei parametrii:
– o creștere semnificativă a bazei de impozitare aferente unei suprafețe de 1 metru pătrat de construcție, la suma de 1.000 lei, conform art. 457 alin. (2) din Codul fiscal. Și această valoare va fi influențată de rangul localității și de vechimea construcției, însă observăm că va fi o creștere de impozitare de cel puțin 6,95%, numai prin majorarea valorii de referință aferentă unui metru pătrat de construcție. Această majorare de impozit este obligatorie pentru proprietarul locuinței, chiar dacă Primăria decide să păstreze actuala cotă de impunere.
– procentele de impozitare pentru clădirile rezidențiale sunt între 0,08% și 0,2%, valoarea aplicabilă într-un an fiind stabilită de Consiliul local.
– intervine o impozitare diferențiată în funcție de scopul folosinței respectivei locuințe. Dacă în aceasta se desfășoară activități economice, respectiv își are sediul o societate sau își desfășoară activitatea o persoană fizică ce practică o activitate independentă sau este sediul declarat pentru un PFA, întreprindere individuală sau asociație familială, impozitele stabilite de Primărie sunt în procent între 0,2% și 1,3%, conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal.
– Cu toate acestea, aceste procente reduse de impozitare, dacă valoarea locuinței a fost stabilită printr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani, respectiv dacă locuința a fost achiziționată/construită în ultimii 5 ani. Dacă locuința a fost achiziționată/construită într-o perioadă anterioară mai mare de 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referință determinată chiar de Codul fiscal, pornind de la o sumă de 1.000 lei/metru pătrat de construcție, conform art. 458 alin. (4) din Codul fiscal.
– Foarte important: în calitate de persoană fizică proprietar al unei locuințe, doar în cazul în care în aceasta se desfășoară și activități economice, trebuie să depună la Direcția de specialitate a autorității locale, o declarație specială, conform art. 495 lit. a) din Codul fiscal. Considerăm necesar ca acest temei normativ să îl prezentăm, pentru o mai bună edificare a faptului că nu toți proprietarii de locuințe depun această declarație, ci numai cei ce dețin clădiri nerezidențiale sau cu destinație mixtă, după cum urmează:
– „Art. 495. – În vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:
– persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, a prezentului cod. (…)”.
– Și societățile ce dețin în proprietate o construcție vor depune o declarație specială de impunere, pentru construcțiile existente în patrimoniu la data de 31 decembrie 2015. Persoanele juridice ce dețin construcții plătesc în anul 2016 un impozit pe clădiri astfel:
– pentru construcțiile rezidențiale aflate în proprietate, cota este între 0.08% și 0,2% din valoarea impozabilă a construcției;
– pentru construcțiile nerezidențiale, cota este între 0,2% și 1,3% din valoarea impozabilă a construcției.
– Baza impozabilă se actualizează la 3 ani, prin efectuarea unei reevaluări. În cazul în care nu se efectuează o reevaluare în ultimii 5 ani, cotele anterioare enumerate se majorează la 5%, conform art. 460 alin. (1), (2) și (8) din Codul fiscal.
Accize.
– Se păstrează structura produselor accizabile existente și în 2015 (accize armonizate și accize nearmonizate). Nivelul accizei pentru principalele produse accizabile este:
– benzină fără plumb: 2035,40 lei pentru 1.000 litri, respectiv 2.03 bani/litru.
– alcool etilic: 3306,98 lei/ hl alcool.
– S-a eliminat acciza nearmonizată de lux pentru iahturi, autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 3.000 cmc, confecții din blănuri etc. Rămân ca produse supuse accizelor nearmonizate lichidul cu nicotină din țigareta electronică și tutunul conținut în produse din tutun încălzit.

Taxa pe construcții datorată la buget
– Rămâne în procent de 1%, urmând să fie abrogată cu 1 ianuarie 2017.

O.P.A.N.A.F. nr. 2204/2015 – Procedură reducere normă de venit

– actul normativ se adresează persoanelor fizice ce realizează venituri din activități agricole – cultura plantelor agricole respectiv creșterea animalelor – pentru care impozitarea se face prin tranșe anuale de venit. Această procedură este reglementată de art. 70-74 din Codul fiscal.
– Impozitarea se realizează prin depunerea declarației 221 „Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit”.
– În cazul în care se constată fenomene naturale ce afectează cu peste 30% culturile agricole sau efectivele de animale, normele de venit se reduc proporțional cu pierderea suferită, conform art. 73 alin. (7) din Codul fiscal.
– OpANAF nr. 2204/2015 stabilește procedura efectivă de reducere a normei de venit.
– O persoană fizică beneficiază de această reducere dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
– a depus declarația 221 ce cuprinde totalitatea suprafețelor cultivate, a efectivului de animale inclusiv pentru pierderile suferite.
– se constată cu certitudine existența pierderilor a mai mult de 30% din activitățile agricole practicate de această persoană fizică.
– venitul net este stabilit prin normă de venit (redundanța legii).
– Persoana fizică interesată depune formularul „Cerere pentru constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor produse de calamităţile naturale în cazul culturilor agricole/efectivelor de animale” la direcția administrativ teritorială de care aparține.
– Constatarea pagubelor se face de o comisie numită prin ordin al prefectului. Această comisie constată pagubele și întocmește în 3 exemplare procesul verbal de constatare a pierderilor. Două dintre aceste formulare se vor preda persoanei fizice interesate, documente ce devin documente justificative pentru pierderile suferite.
– Având acest document, persoana fizică va depune la ANAF o „Cerere privind reducerea venitului anual din activităţi agricole, stabilit pe bază de norme de venit”. Această cerere se poate depune la organul fiscal în perioada de prescripție a impozitului. Desigur, la cerere se anexează documentele justificative.
– Ulterior, organul fiscal analizează documentele persoanei fizice conform procedurii stabilite de acest ordin și va proceda la analiza cererii, acceptând reducerea de impozit sau respingând cererea contribuabilului când nu se justifică procedura.

Adaugă un Comentariu

*