Știri, Muntenia-Sud, România|sâmbătă, iulie 11, 2020
Sunteți Aici Home » Sud-Muntenia » Argeș » MICA ELVEȚIE DIN JUDEȚUL ARGEȘ! Peisaje din povești au fost brodate de-a lungul Râului Târgului. VEZI VIDEO!

MICA ELVEȚIE DIN JUDEȚUL ARGEȘ! Peisaje din povești au fost brodate de-a lungul Râului Târgului. VEZI VIDEO! 

leresti-voina

Din albumul de călătorii al echipei „Oameni și Locuri” de la MDI TV nu putea lipsi minunata zonă a Muscelului, așa că am pornit de la Câmpulung spre Lerești-Voina, până sub poalele munților Iezer-Păpușa. Traseul este unul cu adevărat spectaculos. Peisaje desprinse parcă din povești au fost brodate de-a lungul Râului Târgului.

Drumul, în lungime de 19 kilometri, a fost modernizat cu fonduri europene, iar turiștii care se temeau până mai ieri să se aventureze pe acest traseu din cauza gropilor și a denivelărilor au acum condițiile necesare pentru a se bucura de natură. Barajul Râușor, amplasat imediat în aval de confluenţa pârâului Râuşor cu râul Târgului, radiază a mister, mai ales în zilele de toamnă târzie. Undele lacului, totdeauna liniștite, completează tabloul feeric de la Lerești-Voina.

Barajul, a cărui construcţie a fost finalizată în 1987, este unul dintre cele mai mari din ţară, având o înălţime de 120 de metri şi o lungime a coronamentului de 380 de metri. Prin ridicarea lui s-a creat lacul de acumulare Râuşor, care are o suprafaţă de 190 de hectare şi un volum de apă de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului. Suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi.

VEZI VIDEO

Situate într-o zonă de şisturi cristaline, acumularea şi barajul Râuşor au caracteristici aparte. Apa a modelat în zonă văi şi viroage adânci, înguste şi asimetrice. Din acest motiv, constructorii au optat pentru realizarea unui stăvilar din anrocamente cu nucleu din argilă, care să fie înclinat spre amonte şi puţin curbat orizontal.

Barajul Râuşor reprezintă o importantă rezervă de apă industrială pentru marii consumatori din aval, în special pentru cei din Piteşti. Lacul şi barajul Râuşor sunt utile şi pentru atenuarea undelor de viitură, pentru irigații, agrement şi piscicultură. Turiștii care nu sunt pasionaţi de drumetii pot pescui în Lacul Râuşor, unde se găsesc păstrăvi, bibani, clean, dar şi crapi şi caraşi.

Ca modalitate de petrecere a timpului liber, zona din amonte de Lerești îţi oferă o varietate de posibilităti, fiind ideală pentru cei care iubesc mișcarea. În apropierea Barajului Râușor, se află Cabana Voina de unde puteți porni pe traseele montane spre vârfurile Iezer şi Bătrâna din Munţii Iezer-Păpuşa, cu oprire, pentru cine dorește, la Cabana Cuca. Mica Elveție din județul Argeș, cum numesc turiștii zona montană Lerești-Voina, devine una dintre cele mai căutate destinații la sfârșit de săptămâna.

Ne-a lăsat cu greu duși de pe aceste mirifice meleaguri. Până la urmă, am pornit spre Câmpulung, oraşul care își poartă cu mândrie moștenirea de primă capitală a Ţării Româneşti. Astăzi, oraşul atrage prin frumuseţea arhitecturală a clădirilor sale, prin atmosfera provincială şi liniştită a târgului de altădată, dar şi prin numeroasele obiective turistice din zonă, surse de istorie şi cultură autentică.

În Câmpulung îşi are originea primul document scris în limba română care s-a păstrat. Este vorba despre scrisoarea judelui Neacşu Lupu din Câmpulung (1521) către Hans Brukner, judele Braşovului, prin care îl informează asupra mişcărilor oştirilor otomane din zona Dunării. Tot oraşul Câmpulung a fost şi sursă de inspiraţie pentru literatura română. Aspecte din viaţa mondenă au fost surprinse de Tudor Muşatescu în piesa de teatru „Titanic Vals”, iar imaginea sa în pragul Primului Război Mondial o regăsim în opera lui Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.

A fost odată Bughea Băi…

Am lăsat în urmă frumosul centru istoric al orașului Câmpulung și am pornit spre comuna Bughea de Sus, despre care aflasem de la lereșteni că ar avea statut de stațiune balneo-climaterică. Dincolo de Câmpulung, peisajele sunt la fel de frumoase ca la Lerești-Voina, însă de Bughea-Băi a rămas doar renumele și amintirea vremurilor bune, atunci când stațiunea era cunoscută în toată țara pentru microclimatul deosebit și pentru apele minerale sulfuroase folosite în tratarea diferitelor afecțiuni.

Localnicii din Bughea de Sus își amintesc cu nostalgie și regret vremurile de odinioară, când, spun ei, exista mai mult interes pentru bogățiile acestei țări.

Autoritățile locale sunt neputincioase. Bugetul precar, legile din România și lipsa unui sprijin concret din partea statului le împiedică să repună în valoare stațiunea Bughea-Băi.

La Bughea-Băi, totul este acum poveste. Despre vremuri trecute și despre ce se vrea să fie…

La Bughea de Sus, se va construi un centru de informare turistică. Obiectiv interesant, finanțat cu fonduri europene, dar ce să se promoveze? Ruinele fostei stațiuni sau nepăsarea unora?

Unii localnici, mai curajoși, au construit pensiuni turistice. Nu vor să lase să dispară Bughea-Băi. Vor să promoveze această zonă și speră ca stațiunea să redevină ce-a fost.

Din turism se pot scoate bani frumoși, dar numai după ce investești masiv în infrastructură, după ce asiguri condiții optime de cazare și petrecere a timpului liber. Frumusețile naturale nu sunt îndeajuns și, dacă sunt și nepromovate, rămân neștiute…

Răspuns la MICA ELVEȚIE DIN JUDEȚUL ARGEȘ! Peisaje din povești au fost brodate de-a lungul Râului Târgului. VEZI VIDEO!

  1. CEO

    Se vrea sa fie ceva de genul „AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA”.
    Din pacate banii s- au dus in alte buzunare.
    Am vazut pe google un articol interesant „Record mondial Scoala Leresti”, care spune unde sunt banii dumneavoastra

     

Adaugă un Comentariu

*