Știri, Muntenia-Sud, România|vineri, octombrie 18, 2019
Sunteți Aici Home » REPORTAJ » MONUMENTE ALE NATURII ÎN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA: Rezervația de narcise, stejarul de 500 de ani și izvoarele de la Corbii Ciungi. VEZI VIDEO

MONUMENTE ALE NATURII ÎN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA: Rezervația de narcise, stejarul de 500 de ani și izvoarele de la Corbii Ciungi. VEZI VIDEO 

narcise

Județul Dâmbovița ascunde frumuseți unice, areale de interes național care ar putea atrage turiștii ca un magnet. Din păcate, aceste minuni ale naturii sunt prea puțin cunoscute, iar când vine vorba de promovare, ori nu s-a făcut nimic, ori acțiunile întreprinse au fost menite să bage unora bani în buzunar, iar noi, am rămas la fel de neștiutori ca înainte.

Câți dintre dumneavoastră, ați aflat că pe Valea Neajlovului, pe teritoriul comunelor Vișina și Petrești, există o rezervație naturală de narcise? De câte ori v-ați propus să ajungeți în acele locuri minunate care vă sunt prezentate la televizor fără să știți că nu este nevoie să bateți atâta cale, fiindcă avem și noi, în Dâmbovița, un astfel de paradis natural?

La 45 de kilometri distanță de municipiul Târgoviște, în Câmpia Găvanu Burdea, pe partea stângă a râului Neajlov, la o altitudine de 170 de metri, se găsește Poiana Narciselor, arie naturală protejată cu o suprafață de 15 hectare.

Pe Valea Neajlovului, narcisele sunt lăsate să crească libere în toată spendoarea lor. Rezervația prinde viață în perioada 1 – 15 mai, atunci când narcisele înfloresc, transformând pajiștea într-un loc magnific. Narcisa este considerata adevaratul sol al primaverii; cand apar narcisele, vremea rea nu se mai intoarce pentru cateva luni de zile, asa ca narcisa este intr-adevar floarea care vesteste venirea primaverii.

În arealul rezervației de pe Valea Neajlovului, alături de narcise vegetează mai multe specii de plante acvatice, palustre, de locuri umede și moderat uscate, printre care: lintiță, trifoiaș de baltă, broscăriță, piciorul cocoșului, untișor, floare de leac, păiuș, trânjoaică, firuță cu bulbi, pipirig și coada vulpii.

VEZI VIDEO

Narcisa este o floare originară din nordul Africii. Numele vine de la frumosul Narcis din mitologia greacă, tânărul singuratic care s-a îndrăgostit de chipul său. Legenda spune că floarea a apărut la moartea acestuia, chiar pe mormântul său.

In limbajul florilor, narcisa exprima prietenia, bucuria, vacanta. Este considerata o floare a copiilor si a adolescentei. Se daruieste la nasterea unui copil, simbolizand bucuria de a intampina o noua viata. Ca floare a dragostei, narcisa exprimă sinceritatea.
In Franta, se considera ca este o floare a suferintei si a mortii, fiind aducatoare de ghinioane si dezastre. Se spune ca a visa o narcisa reprezinta un semn malefic sau de atentionare. Alte traditii europene interzic aducerea narciselor in casa, pentru ca aduc ghinion familiei. In Evul Mediu, se credea ca, daca o narcisa cade atunci cand este privita, cineva apropiat va muri. In schimb, in China, floarea reprezinta, dimpotriva, norocul. Este floarea traditionala a Anului Nou Chinezesc. Un buchet de narcise care infloresc in aceasta zi anunta un an plin de bucurie si de noroc familiei.

In Anglia exista superstitia ca numarul puilor de gasca ce vor iesi din ou si vor trai este egal cu numarul firelor de narcisa aduse in casa de primul buchet al primaverii. In Germania, se crede ca o narcisa nu mai infloreste daca este aratata cu degetul.

Bulbii de narcisa sunt otravitori si erau folositi de soldatii romani raniti, pentru a muri fara dureri. Se spune ca fiecare ar fi purtat cu el cativa bulbi, pe care – daca nu mai exista nici o sansa de supravietuire – ii mancau. Acestia le dadeau un somn greu si o moarte usoara. Nu se stie exact daca soldatii foloseau bulbi de narcisa sau de alta planta, pentru ca se pare totusi că narcisa nu ar avea astfel de proprietati.

Am plecat cu greu din Poiana Narciselor situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe teritoriul administrativ al comunelor Vișina și Petrești. Pajiștea era mirifică și parcă am mai fi zăbovit, țintuiți de parfumul suav al narciselor.

Ne-am continuat drumul pe Valea Neajlovului până la ieșire din comuna Corbii Mari, la granița cu județul Giurgiu, acolo unde există o altă rezervație naturală floristică și faunistică. Nu am găsit ce ne așteptam. S-a făcut mult tam-tam pe seama acestui areal unic în România. S-au cheltuit bani pe pliante, simpozioane și panouri prost făcute…

Rezervația naturală Izvorul de la Corbii Ciungi este situată în Câmpia Română, la o altitudine de aproximativ 120 de metri și se întinde pe 5 hectare. A fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din martie 2000. Reprezintă o suprafață formată dintr-un complex de izvoare și mlaștini ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună, dintre care unele foarte rare, care au supravețuit trecerii mai multor ere geologice.

Izvoarele frontale se desfășoară pe un arc de cerc, formând două complexe despărțite de o mică suprafață mlăștinoasă care ține loc de cumpăna apelor.

Rezervația naturală Izvorul de la Corbii Ciungi reprezintă o adevărată oază cu floră și faună relictă în Câmpia Română.

Printre speciile ce alcătuiesc zăvoiul din lungul pâraielor și al complexului de izvoare se numără: arinul negru, salcia, sângerul, alunul și lemnul râios.

Așadar, în Rezervația de la Corbii Ciungi se petrece un fenomen unic în România, un fenomen care se mai întâlnește se pare doar într-o zonă din Elveția. În apele reci de la Corbii Ciungi, care își păstrează aceeași temperatură fie iarnă, fie vară, crește alga roșie, specifică pârâiașelor de munte. Coloniile acestei specii rare sunt considerate relicte și ar putea să aducă în zonă cercetători, dar și simpli turiști ori curioși. Din păcate, proiectul de promovare a acestei rezervații a fost frumos doar pe hârtie. În realitate, la Corbii Mari nu s-a schimbat nimic.

Din sudul județului am plecat spre nord, ca să admirăm stejarul de 500 de ani de la Gheboieni, un martor tăcut al istoriei acestor locuri. Ca să ajungi la stejar, porneşti din şoseaua naţională Târgovişte-Câmpulung, din zona satului Ungureni, cale de trei kilometri pe un drum forestier. Peisajul este sublim. Pădure deasă de foioase şi o linişte atotstăpânitoare.

Locul unde se găseşte arborele de 500 de ani este căutat de iubitorii de natură, de cei dornici de meditaţie. De obicei, trag aici orăşenii, cei care vor să fugă de tumultumul civilizaţiei, dar, în zilele de sărbătoare, vin şi oamenii din comunele din jur. Cred ei că le merge mai bine dacă, după slujba bisericească ţinută de Paşte, de Înălţare sau de Rusalii, prăznuiesc la umbra falnicului arbore de pe Valea Tisei. Sunt destui cei care spun că se simt bine în preajma stejarului de 500 de ani. Le creează o stare de echilibru, de linişte sufletească.

Bătrânii povestesc că stejarul are mai mult de 500 de ani. Pe lângă falnicul arbore ar fi trecut în plimbările sale prin mijlocul naturii pe care o iubea nespus de mult domnitorul cărturar Neagoe Basarab. Pe Tisa, ar fi poposit şi Mihai Viteazul, în trecerea sa pe Valea Dâmboviţei.

În ultimii ani, zona a intrat într-un circuit turistic popular. Din păcate, autorităţile nu s-au învrednicit să popularizeze un astfel de obiectiv turistic important. Nu există nicio plăcuţă indicatoare care să te îndrume către acest monument al naturii. De asemenea, la faţa locului, nu găseşti un istoric și nici un loc de campare special.

În asemenea condiții, nici nu este de mirare că turismul în județul Dâmbovița se dezvoltă în ritm de melc. Până ce nu vom reuși să punem în valoare monumentele naturale, locurile pitorește de pe aceste meleaguri, nu vom răzbi. Doar cu pliante și panouri montate cine știe pe unde, nu o să vină în Dâmbovița picior de turist.

3 Răspunsuri la MONUMENTE ALE NATURII ÎN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA: Rezervația de narcise, stejarul de 500 de ani și izvoarele de la Corbii Ciungi. VEZI VIDEO

  1. Raluca

    Cum a trecut Neagoe Basarab pe lângă Stejarul de 500 de ani daca Neagoe Basarab a domnit 1512 -1521. Atunci stejarul nu exista sau era forte mic.
    Atunci când scrieți un articol vă rog să folosiți creierul.

     
    • cestiitu

      pai are mai mult de 500ani… aproximativ 1000 😉 deci… refoloseste-ti tu creierul

       
  2. liv

    Noroc cu voi, presa, ca ne aratati monumentele naturii, ca Ministerul Turismului si filialele lui in judete, nu o fac.
    Felicitari echipei, avem o tara frumoasa” pacat ca e locuita” cum era o zicala glumeata……

     

Adaugă un Comentariu

*