Știri, Muntenia-Sud, România|luni, noiembrie 30, 2020
Sunteți Aici Home » DEZVĂLUIRI » PARLAMENTARI DE TOT RÂSUL! Au găsit chichiţe să încalce legea… legal

PARLAMENTARI DE TOT RÂSUL! Au găsit chichiţe să încalce legea… legal 

parlament 2

Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de folosirea în continuare, sub forme mai sofisticate decât în trecut, a practicii de angajare a rudelor parlamentarilor în cabinetele parlamentare. Recentele informaţii din presă, recunoscute – conform declaraţiilor – de către parlamentari, dovedesc că în România parlamentarii nu au niciun respect nici pentru banii publici (salariile angajaţilor sunt plătite din fonduri publice) nici pentru legislaţia şi implicit pentru instituţiile statutului din domeniul anticorupţiei.

După ce în anii trecuţi Agenţia Naţională de Integritate a investigat situaţia a 15 parlamentari care şi-au angajat rudele în propriile birouri parlamentare (anul trecut Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Parlamentului României în repetate rânduri aplicarea și respectarea actelor emise de Agenția Națională de Integritate, rămase definitive conform prevederilor legale, de exemplu pentru deputatul Costin Pâslaru, unul dintre cei 15, raportul de evaluare al Agenției este cu caracter definitiv, Camera Deputaţilor refuzând să ia act de încetarea mandatului acestuia), practicile recidivează odată cu începerea unui nou mandat în Parlament.

Deputaţii Circumscripţiei Botoşani – Dumitru-Verginel Gireadă (PNL) şi Costel Şoptică (PNL) au găsit o soluţie de a ocoli legislaţia privind conflictele de interese/Regulamentul Camerei şi şi-au angajat rudele de o manieră încrucişată, astfel că fiica lui Gireadă „lucrează” pentru cabinetul parlamentar al lui Şoptică iar fiul lui Şoptică „lucrează” pentru cel al lui Gireadă (sursa informaţiei este Botoşani News, 17 februarie 2012 – articol în care cei doi recunosc că se află în situaţiile menţionate mai sus).

Noul deputat din Parlamentul României – Dumitru-Verginel Gireadă a obţinut bacalaureatul la 42 de ani; din 2004, a fost primar pentru 8 ani al comunei Mihai Eminescu (jud. Botoşani); în aprilie 2012 a fost condamnat definitiv la doi ani cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals. La alegerile locale din vara lui 2012 mandatul de primar al comunei Mihai Eminescu a fost câştigat de soţia fostului Primar Gireadă până atunci angajată în cadrul Primăriei (Despre alegerea soţiei sale, V. Gireadă declară într-un interviu: „Păi, dacă eram eu o râie de om, atunci nu lua soţia mea 70% din voturi. Nu există nepotism. Există doar omul potrivit, la locul potrivit.

Este cea mai mare comună din Botoşani şi inteligenţa oamenilor nu poate fi pusă la îndoială. Este un fel de zonă metropolitană cu oameni foarte bine pregătiţi, sunt elita. Atenţie! Elita ştie cu cine votează). Tot la localele din 2012, V. Gireadă devine Consilier local, iar ulterior Director în cadrul Primăriei. În decembrie 2012 devine Deputat; fiica acestuia este angajată la Biroul parlamentar al colegului – Deputatul C. Şoptică. Gireadă este vicepreşedinte la nivel judeţean al Partidului Naţional Liberal.

În faţa recidivării acestor practici prin ignorarea, cu bună ştiinţă, a cazurilor precedente deja sancţionate în instanţă, Institutul pentru Politici Publice face un apel către Secretariatul General precum și către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care răspund juridic pentru cheltuirea fondurilor publice în condiţiile legilor din România, să stopeze aceste abuzuri. În faţa refuzului de a lua măsuri în acest sens, IPP va sesiza organele competente privind neîndeplinirea sarcinilor de ordonator de credite, desemnate prin lege pentru Secretariatul General al Camerei.

De asemenea, sesizăm Curtea de Conturi să stopeze acest fenomen care pare să se extindă şi în actualul mandat şi să facă dovadă că este capabilă să ia decizii împotriva abuzării resurselor publice. Totodată facem un apel la implicarea Preşedintelui Camerei Deputaţilor în aceste situaţii prin transmiterea unei poziţii publice, tăcerea putând fiind interpretată ca un accept sau chiar o încurajare a unor astfel de practici.

Sursa: IPP

Adaugă un Comentariu

*