Știri, Muntenia-Sud, România|joi, octombrie 22, 2020
Sunteți Aici Home » SĂNĂTATE » S-AU PLÂNS LA BRUXELLES: Bolnavii de hemofilie şi hepatită din România, condamnaţi la moarte

S-AU PLÂNS LA BRUXELLES: Bolnavii de hemofilie şi hepatită din România, condamnaţi la moarte 

conferinta bruxelles

Dezamăgiți de promisiunile nerespectate ale Ministerului Sănătății, bolnavii români de hemofilie și hepatită, prin vocea Alianței Pacienților Cronici din România, au făcut front comun cu europarlamentarul Petru Luhan, aducând în dezbaterea Parlamentului European dificultățile și discriminarea cu care se confruntă.

În cadrul unei conferințe organizate la sfârșitul săptămânii trecute la Bruxelles, medici, pacienți, companii farmaceutice, experți ai Comisiei Europene, precum și europarlamentari au încercat să găsească soluții pentru ca bolnavii din România să beneficieze de acces egal, nediscriminatoriu, la tratamente la standarde europene.

„Bolnavii de hemofilie trăiesc, în România, o dramă. Accesul la tratamentul care i-ar face să trăiască vieți normale este limitat. Aproximativ 2.000 de români au zilnic teama unei noi sângerări pe care nu o pot opri fără tratament, astfel încât, în lipsa acestuia, starea de dizabilitate sau decesul bat la ușă”, a declarat Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România (APCR).

Deși Ministerul a promis includerea hemofiliei ca prioritate în strategia națională de sănătate, în realitate, pacienții beneficiază în continuare doar de tratament în regim de urgență, spitalele deținând factor de coagulare de substituție în cantitate de doar 0,5 UI pe cap de locuitor, adică de șase ori mai puțin decât standardul agreat la nivel european.

„Este rușinos modul în care Ministerul Sănătății ignoră problemele bolnavilor de hemofilie. Dacă în Uniunea Europeană această boală rară nu mai este demult o problemă, la noi, bolnavii de hemofilie mor cu zilele în așteptarea alocării fondurilor necesare pentru tratament”, a precizat Petru Luhan, care în 2013 a fost declarat Europarlamentarul Anului pentru inițiativele sale în domeniul sănătății.

În ceea ce privește problematica hepatitei, România are una dintre cele mai mari prevalențe din UE, de 6.4% la 1.000 de locuitori, în cazul hepatitei B, și de 5.4% la 1.000 de locuitori în cazul hepatitei C, conform celor mai recente date statistice. Din păcate, programele de screening au fost abandonate, bolnavii nu au resursele financiare pentru a acoperi costul depistări bolii și costurile tratamentului, iar în rândul tinerilor consumul de droguri injectabile și piercing-ul au dus la creșterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri.

Prezent la conferință, prof. dr. Mihai Voiculescu, președinte al Asociației Române pentru Studiul Ficatului, a atras atenția că infecțiile cu virus hepatic B și C sunt infecții asimptomatice cu impact biologic și social ridicat, denumite și „ucigași tăcuți” întrucât după un număr variabil de ani cauzează ciroză hepatică și cancer hepatic, boli grave cu mortalitate ridicată, de peste 4% pe an.

„Din cauza atitudinii pasive a Ministerului Sănătății, asociațiile de pacienți cu boli hepatice, medici și bolnavi au venit la Bruxelles pentru a cere sprijinul Parlamentului European, pentru ca demersurile lor să nu mai fie ignorate de autoritățile din țară. Mesajul lor a fost bine primit atât de către reprezentanții Comisiei Europene prezenți la discuții, cât și de alți europarlamentari, alături de care le voi susține cauza”, a concluzionat Petru Luhan.

Pacienții cu boli de ficat reclamă lipsa măsurilor sistematice de depistare, finanțarea necorespunzătoare chiar și pentru analizele necesare identificării virusului care ar trebui să fie gratuite, lipsa accesului la cele mai noi terapii, precum lipsa unui sistem național și eficient de monitorizare a hepatitelor virale, a sesizat Camelia Vlad, persoană delegată ca PR al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

 

Adaugă un Comentariu

*