Știri, Muntenia-Sud, România|marți, noiembrie 21, 2017
Sunteți Aici Home » RELIGIE-CULTURĂ » SIMPOZION: Biserica și Armata României – Tradițiile conlucrării

SIMPOZION: Biserica și Armata României – Tradițiile conlucrării 

biserica si armata 1

Publicistul Radu Petrescu-Muscel, descendent al singurilor dâmboviţeni care au activat în organizaţia de rezistenţă armată anticomunistă „Haiducii Muscelului” – preotul profesor Gheorghe Cotenescu şi Traian Marinescu Geagu, a prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul Simpozionului naţional „Biserica şi Armata României – Tradiţiile Conlucrării”, organizat în judeţul Vâlcea, o comunicare ştiinţifică despre cei 13 preoţi musceleni care au participat la Războiul de Întregire (1916 – 1919).

„Alături de figurile luminoase din cadrul Armatei şi al vieţii civile, preoţimea musceleană şi ierarhii locului au constituit de-a lungul istoriei zbuciumate a acestui Neam modele vii de viaţă, înaintemergătoare şi milostive. Jertfa preoţilor militari musceleni merită preţuirea noastră sinceră la aniversarea centenarului intrării României în război de partea Antantei. Urmaşii lor, dar şi preoţii militari din zilele noastre au tot dreptul să fie mândri şi să înalţe acestor eori, făuritori ai României Mari, imnuri de mulţumire pentru sângele vărsat şi truda lor spornică pe câmpul de bătălie”, a spus Radu Petrescu – membru al Filialei Bucureşti a Asociaţiei Naţionale Culturl Eroilor „Ragina Maria”.

biserica si armata 3Vorbitorul a pus accent pe activitatea preotului profesor Gheorghe Cotenescu, născut în fosta comună Izvoarele – judeţul Dâmboviţa, actualmente comuna Voineşti, în anul 1886.

„Fostul preot militar Cotenescu Gheorghe (1886-1965) face parte dintr-un străvechi neam muscelean de ctitori de biserici rurale, ridicând la rândul său pe cea de-a patra, în parohia sa, comuna Stoeneşti, de pe Valea Dâmboviţei, zonă în care în toamna anului 1916 s-au purtat lupte grele cu armata germană, osemintele celor ce şi-au pierdut atunci viaţă găsindu-şi adăpostul veşnic în incinta Mauseolului de la Mateiaş”.

În cadrul Simpozionului „Biserica şi Armata României – Tradiţiile Conlucrării”, prof. dr. Cornel Mărculescu, reprezentant de seamă al judeţului Dâmboviţa, a prezentat comunicarea ştiinţifică „Datorie şi credinţă: Preoţii militari dâmboviţeni în vâltoarea Primului Război Mondial”. Între cei 10 preoţi dâmboviţeni mobilizaţi din prima zi a războiului, s-a aflat şi Haralambie Oprescu din Sturzeni, vecin şi bun prieten cu preotul Gheorghe Cotenescu, cel care, după căsătorie, a fost hirotonit pe seama unei parohii din fostul judeţ Muscel, astăzi în componeţa judeţului Argeş.

DEMERS: Luptătorii anticomunişti din gruparea „Haiducii Muscelului” trebuie să revină în memoria colectivă

Manifestările duhovnicești, științifice și culturale au continuat la Mănăstirea Dintr-un Lemn, duminică, 26 iunie, prin slujba de pomenire a Generalului Paul Teodorescu și Ședința Consiliului Științific al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României – General Paul Teodorescu.

biserica si armata 4

„Înfiinţarea Centrului de Cercetare al Conlucrării Bisericii Ortodoxe Române cu Armata României – General Paul Teodorescu constituie demersul cultural pe care Arhiepiscopia Râmnicului şi Instituţiile de comandă, de instructie şi învăţământ militar îl susţin pentru reafirmarea misiunii jertfelnice pe care domnitorii români creştini şi armata din toate timpurile au desfăşurat-o pentru «apărarea Bisericii şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră»”, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Vă prezentăm mai jos un fragment din lucrarea ştiinţifică prezentată de publicistul Radu Petrescu-Muscel în cadrul simpozionului şi publicată în paginile revistei „Misiunea” nr. 3/2016.

„La Eşalonul al III-lea al Marelui Cartier General s-a înfiinţat Serviciul Religios, condus de Protoiereul militar Constantin Nazarie, ajutat de Iconomul Veniamin Pocitan şi de secretarul Nicolae Georgescu-Edineţ.

În august 1916 au fost chemaţi sub arme 253 de preoţi. După semnarea tratatului de pace cu Puterile Centrale s-a trecut la demobilizarea armatei. În acel moment, numărul preoţilor din armata de operaţii era de 168 (din care 10 preoţi în cele 10 regimente de vânători, nedemobilizate). Serviciul Religios al Armatei şi-a încetat temporar activitatea în mai 1918. Şi-o va relua după remobilizarea din 28 octombrie 1918, trimiţând în Ardeal circa 70 de preoţi militari.

biserica si armata 2

La formaţiuni sanitare (spitale de evacuare, trenuri sanitare, spitale de contagioşi) şi unităţi combatante regăsim un număr de 13 preoţi militari musceleni, cu vârste, la mobilizare, între 28-36 ani. 10 dintre aceştia erau licenţiaţi în Teologie (doi dublu licenţiaţi: Cotenescu Gheorghe absolvise şi Conservatorul, iar Mănescu Nicolae şi Dreptul). 4 dintre ei erau născuţi în judeţele vecine: 3 din Dâmboviţa (Cotenescu Gheorghe, Popescu D. R. Stan şi Tomescu Gheorghe) şi 1 din Argeş (Stroian Gheorghe). 1 singur preot a solicitat expres demobilizarea încă din 1916 (Proca Nicolae), iar altul în 1917.

În timpul războiului, 7 preoţi au fost avansaţi Căpitan, iar 4 au fost propuşi la gradul de Maior (Cotenescu Gheorghe, Moisescu Gheorghe, Popescu D. R. Stan şi Stroian Gheorghe). 5 au fost decoraţi cu Ordinul militar „Coroana României” (Cotenescu Gheorghe, Moisescu Gheorghe, Stroian Gheorghe şi Voinescu Ion), iar 1 după război (Proca Nicolae). Au deţinut funcţii publice, fiind aleşi sau numiţi: 3 Protopopi (Bărbulescu Ioan, Proca Nicolae, Stroian Gheorghe), 2 Deputaţi (Cotenescu Gheorghe şi Mănescu Nicolae), 1 Prefect (Mănescu Nicolae) şi un vicepreşedinte de Cameră Agricolă Judeţeană (Cotenescu Gheorghe).

După instaurarea regimului comunist, 3 foşti preoţi militari din Războiul de Întregire au devenit deţinuţi politici, pentru susţinerea logistică a organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă „Haiducii Muscelului”, fondată şi condusă, succesiv de Lt. Col. Arsenescu Gheorghe, respectiv Lt. Toma Arnăuţoiu: Cotenescu Gheorghe (arestat în martie 1949 şi condamnat retroactiv în mai 1950; Mănescu Nicolae, rudă prin alianţă cu familia Arnăuţoiu, arestat în 1958 şi mort în penitenciarul Botoşani, în 1961; Tomescu Gheorghe, rudă prin alianţă cu Ion Mihalache, arestat în 1958 şi mort la Botoşani, în 1964″.

Alte articole:

Adaugă un Comentariu

*