Știri, Muntenia-Sud, România|marți, martie 2, 2021
Sunteți Aici Home » Sud-Muntenia » Argeș » SIMPOZION: „Brătienii în istoria românilor”, un eveniment care ne ajută să ne cunoaştem trecutul

SIMPOZION: „Brătienii în istoria românilor”, un eveniment care ne ajută să ne cunoaştem trecutul 

simpozion-bratieni

Centrul de Cultură „Brătianu“ din judeţul Argeş a organizat, pe 24 noiembrie 2016, la Vila Florica din oraşul Ştefăneşti, Simpozionul Naţional “Brătienii în istoria românilor”, ajuns anul acesta la ediţia cu numărul XVIII. Programul a cuprins comunicări ştiinţifice, dezbateri şi lansarea cărţii „România în Primul Război Mondial” (4 volume), autor prof. Iuliu Predeluş, din Constanţa. În deschiderea simpozionului, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş – Dan Manu a evidenţiat importanţa familiei Brătianu în istoria României şi urgenţa găsirii soluţiei optime pentru păstrarea în patrimoniul naţional a conacului Florica şi a domeniului aferent prin implicarea urgentă a Parlamentului şi a Guvernului în negocierile de ordin financiar iniţiate de moştenitorii puşi recent în posesie.

Conacul familiei Brătianu din oraşul Ştefăneşti poartă numele satului Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu. Este unul din cele mai frumoase domenii boiereşti din România, bine conservat până în zilele noastre. Aici s-au născut, au trăit şi au fost înmormântaţi membrii celei mai importante familii de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri: Ion C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu şi Vintilă I. C. Brătianu.

Publicistul Radu Petrescu-Muscel, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”, a vorbit celor prezenţi despre activitatea Ligii Culturale, organizaţie înfiinţată de studenţii ardeleni şi bucureşteni în anul 1891, la îndemnul lui Ioan Slavici. În prezentarea sa, Radu Petrescu-Muscel a evidenţiat contribuţia argeşenilor şi muscelenilor pe linia realizării solidarităţii şi conştiinţei naţionale necesare înfăptuirii unirii tuturor românilor, la 1 decembrie 1918.

„Din această zonă provin doi din preşedinţii Ligii Culturale: argeşeanul Grigore T. Brătianu (1892-1893) şi musceleanul Mihail Vlădescu (1897-1903).  Jertfindu-şi tinereţea şi averea, Grigore T. Brătianu a contribuit decisiv, prin desfăşurarea unei activităţi propagandistice fără egal, la mai buna cunoaştere în Occident a adevăratei situaţii a românilor din Transilvania în contextul ignorării de către Curtea Imperială de la Viena a Memorandumului din 1892 şi a represiunilor care vor culmina cu faimosul Proces din mai 1894.

Liberalii Ion C. Brătianu şi Dumitru C. Brătianu, care au deţinut inclusiv mandatul de prim-ministru, nu se puteau implica direct în acţiuni considerate în epocă a fi «iredentiste» pentru a nu afecta relaţiile cu Imperiul Austro-Ungar în urma semnării, în octombrie 1883, a tratatului secret cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia) ce oferea României garanţii de securitate faţă de o posibilă agresiune din partea Rusiei ţariste. Nici Ion I. C. Brătianu, care îşi pregătea intrarea în politică, nu se putea implica direct. Abia înfiinţată, Liga Culturală a beneficiat de sprijinul lor discret, deşi liberalii nu mai erau la putere, în ciuda protestelor demnitarilor austro-ungari şi a presei maghiare. Au acordat mână liberă nepoţilor şi verilor, iar prin aceştia s-a putut crea un curent favorabil în cadrul opiniei publice române şi străine”, a punctat Radu Petrescu-Muscel.

Vorbitorul a arătat implicarea totală a lui Grigore T. Brătianu, dar şi a fraţilor Stroe şi Radu D. Brătianu (preşedinţi succesivi ai secţiunii din Paris), inclusiv a lui Theodor T. Brătianu, preşedintele primii secţiuni rurale a Ligii Culturale (Tigveni-Argeş), cel pe care l-a cunoscut bine bunicul său, viitorul preot muscelean Gheorghe I. Cotenescu, în multiplele sale ipostaze: funcţionar în centrala Ligii Culturale, membru al secţiunii Bucureşti (condusă atunci de Ioan Slavici), secretar al lui Nicolae Iorga şi participant la congresul de fondare a Partidului Naţionalist-Democratic (aprilie 1910).

În judeţul Argeş, istoria are preţ!

Pe 18 noiembrie, Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Cotenescu I. Gheorghe” a organizat, la Câmpulung Muscel, prima ediţie a Simpozionului „Miza onoarei. Alegerile din 19 noiembrie 1946”, eveniment structurat pe trei secţiuni ştiinţifice: Etapa electorală în acapararea puterii de către comunişti în ţările din Europa Centrală şi de Est; Alegerile din 19 noiembrie 1946 în România; Cazul alegerilor din judeţul Argeş şi fostul judeţ Muscel.

Spre deosebire de alte judeţe în care, după decembrie 1989, s-au publicat doar lucrări sumare privind alegerile din noiembrie 1946 pentru fostul judeţ Muscel şi actualul judeţ Argeş există deja două ample lucrări care merită cunoscute mai bine la nivel naţional: „Instaurarea conducerii comuniste în România. Mărturii 1946-1953” (autor Aurel Marinescu, fost prim-preşedinte al Tribunalului Muscel) şi „Nu avem nevoie de comunişti!” Alegerile din noiembrie 1946 în fostele judeţe Argeş şi Muscel” (autor prof. dr. Ion I. Ştefan).

Prima lucrare, apărută în anul 2000, a fost relansată acum de către editorul său – dr. Silviu Mănescu, cel care, cu ajutorul medicului militar Dumitru Baciu, a primit manuscrisul din America, de la fiica autorului, cel obligat să trăiască în clandestinitate până la moarte după ce, contrar instrucţiunilor primite prin intermediarii trimişi de Lucreţiu Pătrăşcanu – ministrul Justiţiei, nu cedase presiunilor sub diverse forme (inclusiv „grupele de şoc” aduse de la Târgovişte de sondorul Mihai Dorobanţu, viitorul comandant al închisorii de la Aiud), pentru respingerea contestaţiei lui Ion Mihalache la sentinţa prin care fusese declarat „nedemn” şi şters de pe listele electorale din comuna Dobreşti de Judecătoria din Topoloveni. Curajul exemplar al magistratului Aurel Marinescu (1898-1956) contrastează cu oportunismul majorităţii magistraţilor, avocaţilor şi altor intelectuali care în perioada 1944-1947 au dat dovadă de oportunism. Aurel Marinescu include şi textul acţiunii de dare în judecată intentată la 4 decembrie 1946 de candidaţii PNŢ- Muscel Nicolae P. Şuţa (avocat), Mihai Al. Muşatescu (avocat, fratele lui Tudor Muşatescu) şi Gheorghe Grecu (învăţător) cu indicarea persoanelor responsabile şi a abuzurilor comise de către acestea la secţiile de votare pe care le-au condus.

Cea de-a doua lucrare – „Nu avem nevoie de comunişti!” Alegerile din noiembrie 1946 în fostele judeţe Argeş şi Muscel” (autor prof. dr. Ion I. Ştefan) a fost relansată de Radu Petrescu-Muscel, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”. Monografia prezintă eforturile comuniştilor şi „tovarăşilor de drum” din Blocul Partidelor Democratice, ajutaţi de Siguranţă, Poliţie şi Jandarmerie, pentru anihilarea rezistenţei Opoziţiei în campania electorală şi în ziua alegerilor, inclusiv „răfuiala” care a urmat, mergând până la asasinate.

Seria manifestărilor de acest gen, organizate de Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Cotenescu I. Gheorghe” în municipiul Câmpulung Muscel, a debutat în luna septembrie cu simpozionul internaţional „Apel la memorie: vicmitele războaielor”, la care au participat conferenţiari din Lituania, Polonia şi România. Evenimentul a inclus trei sesiuni ştiinţifice: „Refugiaţii polonezi. Tranzitul tezaurului şi patrimoniului cultural polonez”; „Contesa Livia de Dymsza Maiorescu (1883-1946)” şi „Istoricul Nicolae Iorga şi preotul profesor Gheorghe I. Cotenescu (1886-1965)”.

A urmat, la jumătatea lunii octombrie, un alt simpozion internaţional – „Mulţumim, Berthelot! Misiunea Militară Franceză în România”, cu cinci sesiuni ştiinţifice: Generalul Henri Mathias Berthelot; Misiunea Militară Franceză în România şi membrii săi; Medici francezi, englezi şi americani pe frontul român; Luptele desfăşurate în 1916 în fostul judeţ Muscel; Regimentul 9 Vânători şi preotul militar Gheorghe I. Cotenescu.

Adaugă un Comentariu

*