Propunerea legislativă adoptată marți, 31 martie, de plenul Senatului și transmisă Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, referitoare la completarea Codului Administrativ, prin care se propune reglementarea unei interdicții în cazul candidaților la alegerile locale precum și în cazul aleșilor locali, este de natură de a menține un peisaj juridic fragmentat, de a lipsi de claritate normele în vigoare și conturează posibilitatea anulării respectării hotărârilor judecătorești prin care se mențin rapoartele de evaluare emise de inspectorii de integritate în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese – precizează Agenţia Naţională de Integritate într-un comunicat de presă.

„În fapt, inițiatorii propunerii legislative (https://bit.ly/2UzEhCs), propun stabilirea faptului că la alegerile locale pot candida pentru funcția de primar doar persoanele care „nu au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate, cu mai puțin de 3 ani înainte de data alegerilor”.

În același sens, „la alegerile locale din anul 2020 nu pot candida și ocupa funcții de ales local persoanele care au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate, în condițiile legii, comunicate cu mai puțin de 3 ani înainte de data alegerilor”, respectiv, „pot candida și ocupa funcții de ales local persoanele în privința cărora s-a constatat prin rapoarte de evaluare întocmite de ANI (…) comunicate cu mai mult de 3 ani înainte de data alegerilor, că au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate”.

Este fără îndoială faptul că orice propunere legislativă care limitează accesul și ocuparea funcțiilor sau demnităților publice a persoanelor pentru care ANI a stabilit existența unei abateri de la normele de integritate (e.g. incompatibilitate sau conflict de interese) contribuie la asanarea morală a societății și la asigurarea exercitării funcțiilor publice în condiții de integritate.

Cu toate acestea, prezenta propunere legislativă denotă o serie de necorelări și contradicții cu alte norme aflate în vigoare și poate conduce la ștergerea unor interdicții aplicate aleșilor locali și la imposibilitatea aplicării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care se mențin rapoartele de evaluare emise de ANI.

În concret, față de cele menționate anterior, opinăm următoarele:

· Propunerea legislativă este necorelată și vădit în contradicție cu prevederile Legii nr. 176/2010 referitoare la interdicția de 3 ani de a mai ocupa funcții publice persoanele pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Perioada de interdicție poate fi aplicată numai după rămânerea definitivă a raportului ANI și nu de la comunicarea acestuia. Totodată, prin propunerea de modificare se admite faptul că un număr de persoane pot beneficia de un regim preferențial, în sensul în care deși se află în perioada de interdicție de 3 ani, pot sa candideze și să ocupe funcții de ales local, perioada de interdicție fiind „ștearsă”. Menționăm faptul că interdicția de 3 ani începe să curgă numai după rămânerea definitivă a raportului ANI, de la data eliberării, destituirii din funcția respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

· Propunerea legislativă poate genera dispute juridice întrucât raportul de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate generează efecte numai după rămânerea definitivă. Potrivit legii, acesta poate rămâne definitiv fie prin necontestare (în termenul legal de 15 zile de la comunicare), fie ca urmare a unei hotărâri judecătorești irevocabile. Precizăm faptul că marea majoritate a rapoartelor de evaluare sunt contestate la instanța de contencios administrativ, iar procedurile judiciare sunt de lungă durată (cel puțin 1-2 ani până la o decizie definitivă și irevocabilă).

· De asemenea, propunerea legislativă nu este corelată cu prevederile prevederile Legii nr. 176/2010 – art. 22 alin. (1), potrivit căruia „Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.”, art. 25 alin. (2) „(…) interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”, precum și art. 26 alin. (3) potrivit căruia sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare. Mai mult, dispozițiile art. 160 din Codul administrativ reglementează încetarea de drept a mandatului de primar, una din cauze fiind enumerată la lit. b), respectiv ”constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate”, situație care se aplică numai după rămânerea definitivă a raportului de evaluare. În aceste condiții, subliniem faptul că Legea nr. 176/2010, legea cadru în materia integrității, se aplică prin coroborarea prevederilor legale a mai multor acte normative, inclusiv cu prevederile codului administrativ, situație în care nu putem avea un singur cadru legal dar aplicat diferit în funcție de existența alegerilor locale sau a exercitării mandatului în curs.

· Dacă ar fi adoptată în forma propusă, cadrul legislativ de integritate ar include reglementări necorelate fără norme de trimitere, în dezacord cu imperativele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Nu în ultimul rând, aducem la cunoștința opiniei publice faptul că ultimul raport MCV a menținut criticile cu privire la îndeplinirea obiectivului de referință nr. 2 referitor la Agenția Națională de Integritate (Benchmark 2): „Pentru a se realiza progrese (…) trebuie să se abordeze actuala lipsă de claritate a normelor. Evoluțiile legislative cu privire la legislația în materie de integritate vor trebui clarificate pentru a se evita riscul ca sancțiunile disuasive să nu mai poată fi aplicate în urma unei hotărâri judecătorești definitive, ceea ce ar constitui un regres în ceea ce privește obiectivul de referință nr. 2”.

În final, precizăm faptul că Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea propunerii legislative de modificare a OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, fapt ce a fost comunicat Departamentului pentru relația cu Parlamentul la sfârșitul lunii februarie”.