Conectați-vă cu noi

ADMINISTRAŢIE

DÂMBOVIŢA: Proiectele administraţiei de la Corbii Mari deranjează opoziţia, care face gargară pe uliţă!

Ionuţ Bănică, primar al comunei Corbii Mari de un an şi jumătate, reuşeşte cu fiecare zi ce trece să le arate concetăţenilor săi că gestionarea problemelor comunităţii reprezintă un segment important, firesc, al dezvoltării unei comunităţi, nicidecum apă de ploaie aşa cum le trata fosta conducere a localităţii. În sfârşit, administraţia a intrat în normalitate la Corbii Mari! Investiţiile ce fuseseră părăsite prind viaţă, concomitent cu alte proiecte menite să îmbunătăţească existenţa şi confortul oamenilor.

Publicat

pe

Ionuţ Bănică, primar al comunei Corbii Mari de un an şi jumătate, reuşeşte cu fiecare zi ce trece să le arate concetăţenilor săi că gestionarea problemelor comunităţii reprezintă un segment important, firesc, al dezvoltării unei comunităţi, nicidecum apă de ploaie aşa cum le trata fosta conducere a localităţii. În sfârşit, administraţia a intrat în normalitate la Corbii Mari! Investiţiile ce fuseseră părăsite prind viaţă, concomitent cu alte proiecte menite să îmbunătăţească existenţa şi confortul oamenilor.

Semnele bune ale anului 2018 s-au ivit chiar din prima lună când, în şedinţa Consiliului Local, s-a hotărât să nu fie majorate taxele şi impozitele. În plus, persoanele fizice şi juridice care îşi vor achita integral obligaţiile fiscale pentru anul în curs până la 31 martie vor beneficia de o reducere de 10%. Edilul ne-a spus că, prin oferirea unor facilităţi la plată, cu vorbă bună şi înţelegere, a reuşit să determine 280 de contribuabili restanţieri să-şi achite debitele către Primărie. Ceilalţi vor fi executaţi silit, prin instituirea de popriri, aşa cum impune legislaţia în vigoare.

„În ceea ce priveşte încasarea taxelor şi impozitelor locale, când am venit la Primărie, situaţia era de-a dreptul critică. Aveam restanţieri care nu plătiseră de zece ani. Am dat şi peste adevărate anomalii. Persoane decedate care figurau în scripte cu amenzi aplicate de Poliţie, fiindcă în Primărie nu au fost operate la timp radierile. Avem şi câteva firme care sunt în faliment şi, la fel, nu au fost radiate. Sunt convins că, uşor-uşor, vom aduce totul la normalitate, într-un echilibru. Nu voi tolera astfel de aspecte care pun în pericol funcţionarea instituţiei. Trebuie ca toţi locuitorii comunei să înţeleagă că avem drepturi, dar şi obligaţii”, ne-a precizat Ionuţ Bănică.

ionut banica - primar corbii mari 1Pentru a face faţă cerinţelor administrative actuale şi pentru a implementa rapid proiectele propuse, primarul de la Corbii Mari a făcut şi angajări. Patru persoane bine pregătite din punct de vedere profesional pentru compartimentele juridic-resurse umane, fisc şi achiziţii. Aşa cum se obişnuieşte, reprezentanţii opoziţiei în Consiliului Local au început să critice un astfel de demers, acuzându-l pe edil că a abuzat de funcţie şi a încărcat schema de personal. Asta în condiţiile în care Prefectura Dâmboviţa scrie negru pe alb că, potrivit legii, Primăria Corbii Mari are aprobate 48 de posturi, cu primar şi viceprimar! În prezent, schema de personal cuprinde 36 de oameni. Adică, cu 12 în minus faţă de ceea ce permite legea!

„Nu m-am abătut cu nimic de la norme. Când am preluat mandatul de primar, am găsit 32 de salariaţi. Eu am mai realizat patru angajări pentru funcţii absolut indispensabile desfăşurării normale a activităţii. Le-am explicat consilierilor PNL că nu poţi să faci administraţie publică de calitate, să te implici rapid în problemele oamenilor, ale comunităţii şi să dezvolţi proiecte europene fără personal de calitate, bine pregătit, angrenat în tot ceea ce se întâmplă. Dacă era să ne luăm după lege, conform comunicării Instituţiei Prefectului Dâmboviţa, ar trebui să avem la Primăria Corbii Mari un număr de 48 de posturi ocupate. Noi avem acum 36 de angajaţi. Îi includ aici şi pe primar şi viceprimar, dar şi agenţii de pază, muncitorii şi şoferii pe utilaje”, ne-a spus Ionuţ Bănică.

S-a mai discutat pe uliţa satului şi că primarul de la Corbii Mari şi-a tras salariu colosal. Total neadevărat! Retribuţia edilului a fost stabilită prin lege, nu după bunul plac al acestuia. Ionuţ Bănică a încasat pentru ultima lună 5.085 lei. Aceasta este suma care a reieşit după aplicarea coeficienţilor prevăzuţi în legea salarizării unitare, intrată în vigoare la 1 iulie 2017. Atenţie! Odată cu trecerea conribuţiilor de la angajator la angajat, cuantumul salariilor pentru personalul din Primăria Corbii Mari, inclusiv primar şi viceprimar, a fost aprobat prin hotărâre a Consiliului Local, votată şi de aleşii PNL. Era normal să fie aşa, întrucât, aşa cum am spus, retribuţiile au fost stabilite prin lege, iar votul a însemnat doar o formalitate ce trebuia îndeplinită.

Tânărul edil şi-ar fi dorit ca, pentru binele şi interesul localităţii, toţi factori politici locali, indiferent de partid, să se fi implicat, să fi colaborat, să fi iniţiat proiecte şi să le fi promovat. Cu alte cuvinte, să renunţe la pusul beţelor în roate cu orice chip, fără motivaţii pertinente, fără argumente, doar aşa, de dragul de a fi contra.

„Cei de la opoziţie nu fac decât gălăgie, gândind probabil că aşa obţin capital electoral. Nu văd alte motive, din moment ce lucrurile în comună, din punct de vedere investiţional, au pornit pe drumul cel bun. Consilierii liberali au un singur ţel, acela de a denigra. Se opun la toate proiectele importante. Eu am mers prin comună şi merg ori de câte ori este nevoie. Le-am spus cetăţenilor despre ce am găsit în Primărie, le-am promis că cei care au furat din banul public vor plăti pentru faptele lor, că nu mai tolerăm necinstea, neimplicarea în problemele comunităţii. Există în acest sens dosare la instituţiile de anchetă ale statului, dar şi la instanţele de judecată. Prejudiciul provocat se ridică la peste 20 de miliarde de lei vechi”, ne-a mărturisit primarul de la Corbii Mari.

Ne-a mai spus Ionuţ Bănică şi că nu a găsit niciun contract de finanţare semnat de fosta administraţie. Toate proiectele duse deja la capăt sau aflate în diferite stadii de implementare aparţin actualei echipe!

„Avem în curs de derulare cinci proiecte pe fonduri europene. Pentru reţeaua de canalizare este încheiată procedura de achiziţie, a fost desemnată firma câştigătoare, iar în primăvară vor demara lucrările. Suntem la finalizarea procedurii de achiziţie şi la Grădiniţa Corbii Mari. Şi aici, lucrările vor începe imediat cum se va îndrepta vremea. Am desfăşurat achiziţia publică pentru asfaltarea a şase kilometri de drum şi suntem în faza obţinerii finanţării pentru înfiinţarea unui teren de sport la Şcoala Ungureni şi un altul în Bărăceni. Valoarea acestor cinci proiecte este de aproximativ 3,2 milioane de euro”, ne-a declarat Ionuţ Bănică.

Primăria Corbii Mari intenţionează să depună, prin Programul Operaţional Regional, un proiect pentru înfiinţarea unei şcoli profesionale în satul Corbii Mari. Elevii vor fi pregătiţi ca operator mase plastice, bucătar şi ospătar. De asemenea, administraţia Ionuţ Bănică are în vedere şi construirea unei şcoli gimnaziale în satul Ungureni.

Edilii de la Corbii Mari au o listă de investiţii mult mai lungă, însă am ales să nominalizăm doar cele mai importante proiecte de dezvoltare care urmează să fie implementate.

ADMINISTRAŢIE

Prinde contur terenul de fotbal cu suprafaţă sintetică de la Complexul de Nataţie Târgovişte

Publicat

pe

În aceste zile, se lucrează intens pentru amenajarea terenului de fotbal cu suprafaţă sintetică de lângă Complexul Turistic de Nataţie, investiţie realizată de Primăria Târgovişte în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal. Potrivit edilului Daniel Cristian Stan, în două-trei săptămâni va fi instalat covorul sintetic.

„Este vorba de un teren sintetic de antrenament, la dimensiuni standard, un teren care va putea fi folosit atât de către echipa mare, Chindia Târgovişte, cât şi de către grupele de copii şi de juniori. Terenul va avea şi o tribună cu 300 de locuri, precum şi nocturnă, adică va asigura condiţii la standardele UEFA, cu nimic mai prejos decât celelalte baze sportive de antrenament din ţările europene.

Administraţia publică locală a mai depus un proiect pentru în că o bază sportivă, lângă acest teren. Tot aici se va realiza şi parcul de 5 hectare, cel mai mare parc din municipiul Târgovişte, după Parcul Chindia. Este un proiect pe fonduri europene, pentru care sperăm să semnăm contractul de finanţare cât mai repede.

Întreaga zonă va fi una foarte-foarte frumoasă, de relaxare, agrement şi practicare a sportului, în contextul în care, la Complexul Turistic de Nataţie, sunt atâtea facilităţi: bazin olimpic, săli de fitness, saune, plus terenuri de baschet, tenis, minifotbal”, a spus primarul Daniel Cristian Stan.

Edilul a mai anunţat că, ieri, s-au turnat primele elemente ale noii tribune de la stadionul „Eugen Popescu” şi că, până la sfârşitul săptămânii, ar putea fi turnate toate cele 23 de structuri ale primei linii, din cele trei care urmează să formeze tribuna întâi.

„Sperăm ca, până la sfârşitul lunii noiembrie, să realizăm tot ceea ce înseamnă fundaţie la stadionul «Eugen Popescu», pentru ca, pe perioada sezonului rece, să se poată lucra la infrastructura metalică. De asemenea, în paralel, se lucrează şi la tribuna întâi, care va deveni tribuna a doua”.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Padina-Peştera, prima staţiune care se construieşte de la zero în România după 1989!

Publicat

pe

Arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa a organizat, astăzi – 4 octombrie 2019, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, însă am putea să ne ducem chiar şi mai mult în timp, o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media, plus că a ales o temă de interes: dezvoltarea Staţiunii turistice Padina-Peştera. Teodor Bâte, care este fiul fostului primar al municipiului Târgovişte, a punctat faptul că a avut acordul preşedintelui CJD şi că va permanentiza discuţiile de acest tip. Sperăm ca iniţiativa să nu se piardă pe drum, fiindcă este una foarte bună şi ne dă prilejul să transmitem către publicul cititor informaţii la care accesul nu este chiar facil.

Revenid la dezvoltarea zonei Padina-Peştera, trebuie să-i dezamăgim pe cei care, pornind de la declaraţiile pompoase ale unor oameni politici, şi-au imaginat că vom avea, peste noapte, o staţiune turistică în adevăratul sens al cuvântului. Potrivit arhitectului şef al judeţului Dâmboviţa, se preconizează ca, în următorii 2 ani, să fie gata Planul Urbanistic Zonal, adică legea după care se va construi în perimetrul Padina-Peştera. Termenul va putea fi respectat dacă nu vor apărea dificultăţi majore în procesul de avizare. În caz contrar, PUZ-ul va fi dat la gata mai târziu de a doua jumătate a anului 2021. A nu se înţelege că până în 2021 nu se va putea construi nimic, însă este clar că nu va fi o dezvoltare majoră!

În ceea ce priveşte imobilele existente, Direcţia Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa urmează să înceapă, în scurt timp, catagrafierea zonei Padina-Peştera, după care se va decide punctual, în funcţie de cum a fost sau nu respectată legislaţia în vigoare. Această etapă este una obligatorie în procesul de elaborare a Planului Urbanistic Zonal.

Cert este că trebuie acordată atenţie maximă PUZ-ului, fiindcă vorbim, după cum a spus arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa, de prima staţiune care se construieşte de la zero în România după Revoluţia din Decembrie 1989. Se pleacă de la stadiul de „greenfield” şi urmează să se ajungă la un „orăşel” cu 5.000 de unităţi de cazare (a nu se înţelege hoteluri şi pensiuni, ci camere), ceea ce înseamnă un maxim de 15.000 de turişti, care vor fi deserviţi de 3.000 până la 5.000 de angajaţi. Din nou atragem atenţia că nu se va ajunge aici peste noapte!

„Nu ne dorim să transformăm Padina-Peştera într-o zonă urbană. Ar fi o greşeală de strategie. Ne dorim o staţiune în care factorul principal să fie muntele. Nu vrem o staţiune specializată pe sporturi olimpice de iarnă. Vrem o staţiune turistică montană care să fie deschisă tot anul. Din punct de vedere urbanistic, rezultatele muncii pe care o facem acum se vor vedea peste 25-30 de ani.

Vrem să dezvoltăm un concept de staţiune verde. Pentru orice tip de subzonă funcţională (nota redacţiei: proiect individual, public sau privat), procentul minim de spaţii verzi va fi 51%, astfel încât elementul principal în Staţiunea Padina-Peştera să rămână muntele. Acesta este scopul principal al documentaţiei de urbanism pe care o elaborăm”, a spus Teodor Bâte – arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!