OPINII
Concluzie amară…
Vreau să scriu despre lucruri normale, dar nu pot. Societatea, colectivitatea, starea naţiunii, breasla te determină să îţi impui un alt ritm, să fii prost sau perfid, mârlan, obraznic, dur, curajos sau nepăsător. Cum să brodezi din tastatură, că asta e moda acum, lucruri frumoase, când România este sfârtecată de hoţi şi de abuzurile procurorilor şi ale altor structuri care alcătuiesc statul de drepţi? Cum să plantezi floricele pe paginile publicaţiilor, când o anumită categorie profesională şi-a instaurat republica şi ne rade cu totul din trei denunţuri, un martor protejat şi o înregistrare ruptă dintr-un context larg?

De vină, pentru tot acest coşmar în care ne aflăm de ani şi ani, sunt prea iubiţii politicieni. Mulţi dintre ei au cohabitat de minune cu sistemul paralel, cu procurorii şi alte organe cu umerii cocoşaţi de trese şi demnităţi secrete. Au chiolhănit prin case conspirative, prin vii şi livezi, au bătut mingea pe terenurile de tenis ale nababilor. Au dat apă la moară creării unei dictaturi tăcute, unui aparat represiv care te ridică, după principiul inchiziţiei din evul mediu, pentru vine închipuite, plăsmuiri şi vrăjitorii.
Acum, când buboiul s-a umflat şi a buşit aproape de noi, la Ploieşti, sar toţi ca arşi. Au văzut politicienii noştri că nu mai este de şagă. Că ignoranţa şi complacerea a produs otravă.
Ţara s-a transformat într-un câmp de vânătoare pe care îşi încearcă armele reprezentanţii de lux ai statului, cei deasupra cărora nu mai este decât Dumnezeu, poate nici El, că, dacă vor, îl fac din două-trei interceptări celeste, iar indivizi tip Iuda, care să dea un pupat fals, se mai găsesc!
Semnalul că se întâmplă ceva ciudat în societatea românească l-am simţit cu mulţi ani în urmă. Atunci când intrai prin birourile unor persoane de vază, cu funcţii şi responsabilităţi, aceştia nu se angajau cu tine într-un dialog mai liber înainte de a da la maximum volumul la radioul sau televizorul din dotare. Unii chiar îşi închideau geamurile şi puneau ventilatorul să zbârnie lângă fereastră, pentru a bruia înregistrarea ambientală. Şi asta în condiţiile în care nu se discutau secrete de stat, dar se temeau să nu fie interpretat ceva greşit din divagaţiile lor! Atunci, mă miram şi îi întrebam năuc: Păi, în ce ţară trăim? Ne-am întors în stalinism? Răspunsul venea gestual, cum procedează nepoţelul meu când nu înţelege ceva, ridică strâns din umeri şi închide ochii.
Şi, uite unde am ajuns din cauza unei toleranţe patologice… E timpul pentru o revenire în adevăratele straie ale statului de drept. Acum, cât se mai poate! Ştiu că este greu. Unii s-au baricadat în vile, în cartiere rezidenţiale. Sunt specialişti în a viola legile şi a le supune după voinţa lor. Drumul din luxul de acasă la locul de muncă bine plătit şi cu jandarmi la poartă îl parcurg în limuzine. Cu rândaşii se întâlnesc rar… Au uitat de nevoile ţării, de adevăratul lor rol în societate, se cred zei, stăpâni absoluţi. Părăsesc habitaclul modern al mercedesului din dotare doar când urcă în avion şi zboară către destinaţiile de lux unde îşi consumă vacanţele. Şi râd de noi… Dacă asta înseamnă democraţie şi libertate, atunci mi-e dor de Ceauşescu!
Ion Obăgilă
OPINII
Așteptăm Guvern!

Guvern nou, nu prea avem de unde. Probabil, reeșapat! Dar măcar să mai țină și cu poporul. Nu doar de împărțit funcții și demnități. O fi așa ceva pe la noi?
Până acum, nu prea am avut. Se vede urmărind evoluția celor care s-au făcut că ne conduc de atâta amar de ani. Doar averile lor s-au înzecit, doar copiii, nepoții și strănepoții lor și purtătorii de carnet de partid sunt cei mai deștepți, cei mai pregătiți, cei mai dotați. Plesnesc de empatie cu poporul! Infuzia de pseudo-sânge albastru i-a determinat să se depărteze de nație, să fie doar ei și atât. Este din ce în ce mai vizibil acest lucru.
Acum vrem guvern nou. E musai! Să ne mai amăgim un pic. Să ne mai clătim cu iluzii existența. Văd că cei care au depus moțiunea și au câștigat fac un pas înapoi. Nu le iese la calcul electoral situația. Nasol! Țara se află într-o situație disperată. Și a fost adusă aici de toate cazarmele de partid. În ultimii ani, politica în România a devenit precum apa chioară. Inodoră, incoloră, fără gust, fără miros. De abia acum pute puțin!
Nicușor Dan șovăie. Nu știe de unde să pornească. Capetele măciucii sunt la fel. Cine vine acum la putere trebuie să continue să ne bătăcească pielea. Altă soluție nu există. Dacă opresc jocul pornit de Bolojan, rețineți, cu acordul tuturor membrilor din coaliție, cădem din nou pe o rână! De aici, lipsa de ardoare pentru guvernare. Înseamnă aruncare în dizgrație, scădere de popularitate în sondaje, pierdere de electorat. Drum spre lada istoriei. Și așa dă pe dinafară!
Pentru politicienii pe care îi avem, astea sunt cele mai importante ingrediente. Ei nu au auzit de propriul sacrificiu. Sau, dacă știu de el, se tem. Scaunul pe care stau este așa de comod și prosper… Să te contopești acum cu poporul, ce înseamnă asta? Așa că mai vrăjim. Stăm pe la porțile Cotroceniului și negociem. Ce? Cine cu cine? Care cu care? Cât la cât? Două tu, două eu?
Aș fi dorit să ascult și eu ce teme sunt abordate în dialogul dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanții partidelor. Cum se pune problema. Structura discursului. Ce teorii sunt etalate. Ar fi interesantă o astfel de analiză, să poți vedea dacă nevoile țării depășesc calculul politic. Aici ne împotmolim noi!
OPINII
Normalitatea lor… normalitatea noastră…

Suntem în recesiune! Cei mai tari din Europa! Fără guvern stabil. Demis prin moțiune. Posibil interimar până la iarnă! Cu un președinte depășit de situație. Cu o inflație care a luat-o la galop. Cu prețuri în magazine care urcă mai rapid decât mercurul în termometru! Este încărcat albumul cu superlativele deznădejdii! Dar avem politicieni făloși! Plini de ei. Mulțumiți. Sunt destui cei care fac pe implicații, pe iubitorii de țară. De unde! Baliverne! Teatru ieftin. Cei mai mulți sunt atenți doar la confortul și propria prosperitate. Dacă o iei la pas, numai așa, aiurea, și le pozezi proprietățile, parcurile auto, dacă le vizualizezi declarațiile de avere, cele la vedere, îți dai seama ce mult suferă unii pentru bietul popor român.
Deja mă îmbolnăvesc de greață. Mă ia capul când văd că impertinența și detașarea cârmuitorilor țării de realitate, de rostul firesc al lumii, a atins cote alarmante. Nu pot, nu știu, dar parcă nici nu vor să scoată țara la liman. Le este bine așa.
Am văzut că pe la București, la ROMAERO, a fost organizată o expoziție cu tehnică militară de vârf. Ultimele noutăți în materie! Piese de război de zeci de milioane de euro etalate ca la bâlci! Moda zilei! Bani mulți! Sunt pregătite afaceri imense! Trebuie să fim în trend cu vremurile! Cu crizele! Cu războaiele! Gloanțele contează acum mai mult decât bobițele de grâu! Am amuțit când am văzut câți politicieni, șefi de instituții, miniștri și parlamentari s-au plimbat printre drone, rachete, tancuri, tunuri, aruncătoare de obuze, avioane, proiectile și gloanțe de toate calibrele. Am făcut, așa, o paralelă tristă între un târg de armament și unul de agricultură. Sincer, nu am văzut demnitari, politicieni de primă mână admirând combine de treierat, tractoare, pluguri și alte tipuri de utilaje agricole. Nu îi intersesează domeniul. Pentru un politician actual este desuet, neimportant, nu aduce plus valoare la imaginea proprie dacă sunt imortalizați lângă un tractor de brazdă, o mașină de recoltat cartofi sau un hambar plin cu roade.
Dă altfel la portofoliu, la prestanță, dacă se urcă pe un tanc, dacă zâmbește spre camera video din carlinga unui bombardier sau dacă ține în mână un aruncător de grenade. Este impresia aia a puterii cu care, din păcate, s-au obișnuit. Ceva în ton cu preferințele lor. Se simt tari printre blindate și mitraliere. Îi inspiră. Le dă siguranță! Ține de țelul și avântul lor! Lăsăm la o parte narativele despre necesitate, strategii, economie, dezvoltare, siguranță regională și planetară.
Uită prea repede guvernanții că oamenii trăiesc totuși cu pâine, lapte, carne, roșii și cartofi. Programul SAFE nu este despre astea! Miliardele alea de euro pe care le împrumutăm merg în Germania și Franța, la concernele care fabrică armament, nu cârnați și cașcaval!
Normalitatea ține de alte resorturi de care politicienii par să fi uitat, și asta nu este bine. Apropo, am văzut că pâinea s-a scumpit. Și carnea. Și brânzeturile. Roșiile, delicatese. Chiar și la litrul de apă chioară, numită plată, s-a mai pus ceva. Și tăvălugul scumpirilor nu s-a oprit. Nici tancul Black Panther nu îl poate opri! Ce interes ar avea? Nu?
ACTUALITATEacum 6 zileProiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească
ACTUALITATEacum 7 zileFraudă uriașă cu fonduri pentru micii fermieri! Consultant din Dâmbovița a folosit acte false
ADMINISTRAŢIEacum 6 zileVot pentru modernizarea drumului județean Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina – Peștera
ACTUALITATEacum o săptămânăUrs văzut lângă Târgoviște, în Pădurea Priseaca
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăPrimăria Târgoviște restaurează Casa Fusea-Pârvulescu. Proiectul se implementează cu fonduri europene
Dâmboviţaacum o săptămânăO mașină a luat foc în parcarea Kaufland Magrini, Târgoviște. VIDEO
ACTUALITATEacum 7 zileTârgul de cariere organizat la Universitatea Valahia a reprezentat o oportunitate pentru profesionalizare
ACTUALITATEacum o săptămânăCNAS organizează concurs pentru director general al Casei de Sănătate Dâmbovița























