ADMINISTRAŢIE
DÂMBOVIŢA: Administraţia de la Titu nu cedează gratuit teren pentru extinderea gropii de gunoi!
Consiliul Local Titu, întrunit în şedinţă extraordinară de lucru, vineri – 16 februarie 2018, a respins proiectul de hotărâre privind transmiterea către Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu titlu gratuit, a unei suprafeţe de 4,5 hectare situată în zona gropii de gunoi. Votul nu a fost unanim. S-au exprimat pentru renunţarea la respectivul teren, în favoarea administraţiei judeţene, cei 4 aleşi PSD şi s-au abţinut cei 13 consilieri liberali, care au girat astfel demersurile primarului Traian Niculae de a nu înstrăina patrimoniul oraşului.
Consiliul Local Titu, întrunit în şedinţă extraordinară de lucru, vineri – 16 februarie 2018, a respins proiectul de hotărâre privind transmiterea către Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu titlu gratuit, a unei suprafeţe de 4,5 hectare situată în zona gropii de gunoi. Votul nu a fost unanim. S-au exprimat pentru renunţarea la respectivul teren, în favoarea administraţiei judeţene, cei 4 aleşi PSD şi s-au abţinut cei 13 consilieri liberali, care au girat astfel demersurile primarului Traian Niculae de a nu înstrăina patrimoniul oraşului.
Edilul a anunţat, încă din toamna anului trecut, că nu va fi de acord cu un astfel de proiect, decât în situaţia în care va obţine pentru locuitori facilităţi la plata taxei de habitat, având în vedere că la Titu sunt depozitate gunoaiele colectate din 37 de localităţi din sudul judeţului. A mai cerut primarul Traian Niculae Consiliului Judeţean şi să plătească o taxă anuală pentru cele 4,5 hectare de teren, bani care să fie utilizaţi pentru întreţinerea drumurilor, întrucât sunt afectate de maşinile care transportă deşeurile menajere.
Şeful administraţiei de la Titu ne-a declarat că nu va ceda, indiferent câte presiuni se vor face asupra dumnealui. Şi s-au făcut destule! A încercat să-l convingă să-şi schimbe abordarea chiar şi ministra Graţiela Gavrilescu, de la mediu, aflată, săptămâna trecută, în vizită de lucru în judeţ. Patrimoniul oraşului trebuie să rămână al oraşului, spune Traian Niculae şi este susţinut de o largă majoritate de cetăţeni! Dacă vechea echipă aflată la conducerea Primăriei Titu a dat Consiliului Judeţean, în 2005, cu titlu gratuit, 7 hectare de teren în zona gropii de gunoi, nu înseamnă că şi acum trebuie să se procedeze la fel, indiferent că se invocă riscul de a se pierde un proiect european de management integrat al deşeurilor!
Raţiunea primarului Traian Niculae este simplă. Oraşul Titu este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi îşi plăteşte cotizaţia, la fel ca toate celelalte localităţi din judeţ, cu toate că a avut şi un aport în natură, respectiv cele 7 hectare de teren predate Consiliului Judeţean în 2005 pentru a se construi groapa de gunoi ecologică, unde se aduc acum aproximativ 180-200 tone de deşeuri zilnic. Având în vedere aceste aspecte şi faptul că depozitul de gunoi îi afectează doar pe locuitorii oraşului Titu, nu şi pe oamenii din celelalte localităţi membre ADI, este firesc ca acestora să li se acorde nişte facilităţi.
„Nu suntem împotriva angajamentelor asumate de reprezentanţii Primăriei Titu la data constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, dar considerăm că, prin proiectul european iniţiat în anul 2004, nu putea fi prevăzută în niciun caz obligaţia oraşului Titu de a pune la dispoziţie, ulterior, tot cu titlu gratuit, alte suprafeţe de teren pentru extingerea rampei de gunoi actuale.
Sunt de acord ca proiectul de gestionare integrată a deşeurilor să meargă mai departe, dar trebuie să existe facilităţi pentru locuitorii din Titu. Nu scrie nicăieri că am obligaţia să le mai dau alte 4,5 hectare, tot gratuit.
Pentru cele 7 hectare din 2005, li s-a aprobat un amplasament pe care nu l-au respectat. Nu au depăşit această suprafaţă de teren, dar au dus gunoaiele unde au vrut ei. Au ocupat un teren al Elsid şi unul al Primăriei. Dacă vor pierde proiectul european de gestionare integrată a deşeurilor, nu o vor face din vina mea, din vina Primăriei Titu, ci pentru că nu sunt în regulă. Au avut aprobat un amplasament şi au construit pe altul! Putem să aprobăm schimbul, dar nu gratuit.
Consiliul Judeţean trebuie să înţeleagă că nu comandă la Titu. Ca autoritate locală, trebuie să luăm toate măsurile legale şi necesare pentru binele oraşului Titu”, explică primarul Traian Niculae.
La şedinţa CL Titu de vineri – 16 februarie 2018, au pledat pentru necesitatea transferării celor 4,5 hectare de teren în vederea extinderii gropii de gunoi Marin Antonescu – administrator ADI Salubritate, Roxana Dumitru – director executiv Direcţia Juridică, Contencios şi Administraţie Publică din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi Iulian Vişanu – arhitectul şef al judeţului. Primarul Traian Niculae le-a solicitat să scrie clar, pe hârtie, ce vor face la Titu.
„Trebuia să veniți la noi, la Primărie, să încheiați un protocol, să precizați că pentru noi se aduce instalația numărul… Că se face celula numărul doi. Nu mi-ați spus nimic. Mi-ați solicitat doar teren, 45.000 de metri pătrați. Orașul ăsta nu are nicio obligație în acest proiect. Ne spuneți exact ce vreți să faceți la Titu, nu veniți aici cu poveşti… Eu sunt reprezentantul legal al locuitorilor orașului Titu. Să puneți pe hârtie ce oferiți orașului Titu, nu aşa din gură, că vorbele trec. Scrisul rămâne”, a spus edilul Traian Niculae, în cadrul ședinței Consiliului Local Titu din data de 16 februarie 2018.
La groapa de gunoi de la Aninoasa, întrucât administraţia locală nu mai deţine teren în proprietate, Consiliul Judeţean Dâmboviţa cumpără pâmânt de la privaţi, la preţul pieţei, pentru a putea construi o nouă celulă ecologică de depozitare a gunoiului.
Dezvoltarea socio-economică și edilitară este una dintre preocupările esențiale ale președintelui Consiliului Județean Dâmbovița. Pentru asigurarea acestui deziderat important, Corneliu Ștefan a inițiat Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), singurul proiect de acest tip lansat în România. Un instrument de finanțare pentru administrațiile publice locale, care vor să-și dezvolte infrastructura la toate capitolele.
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat pornirea motoarelor PJDL 3, Corneliu Ștefan a spus că acest program, prin care o unitate de administrație județeană cofinanțează proiectele de infrastructură rutieră, de apă și canal și diferite investiții ale primăriilor în sănătate, cultură, sport, mediu, este unic în România. Și, ce este mai important, a înregistrat și rezultate notabile.
„Din 2021, susținem zeci de lucrări din comunele, orașele și municipiile județului. Prin sumele pe care le alocăm împreună prin PJDL, degrevăm bugetele locale de anumite cheltuieli, iar banii pot fi folosiți pentru alte proiecte de investiții în comunitățile dâmbovițene.
În sesiunile 2021 și 2022, au fost semnate 104 contracte de finanțare cu 58 de primării. Valoarea totală a proiectelor fiind de 224.000.000 de lei, Consiliul Județean Dâmbovița alocând aproximativ 91.000.000 de lei cotă sa de cofinanțare.
Au fost finalizate 39 de proiecte, pentru care Consiliul Județean Dâmbovița a decontat 33.000.000 de lei. Anul acesta, prin PJDL 2023, vom putea asigura cofinanțări pentru proiecte în valoare totală de 30.000.000 de lei” a precizat președintele Consiliului Județean Dâmbovița.
Corneliu Ștefan a prezentat jurnaliștilor situația proiectelor investiționale materializate prin PJDL în sesiunile de finanțare 2021-2022.
Astfel, în prima etapă a Programului Județean de Dezvoltare Locală au fost semnate 61 de contracte cu unitățile administrativ teritoriale, respectiv 31 pentru modernizarea de drumuri, 9 pentru înființarea de baze sportive,5 pentru amenajarea de șanțuri,5 asocieri pentru dotarea cabinetelor medicale și construirea de dispensare, 4 contracte de modernizare și construire poduri, 3 pentru canalizare, 2 de amenajare centre civice, un contract pentru amenajare centru cultural și unul pentru realizarea de rețea de apă. Valoarea totală a proiectelor implementate se ridică la aproape 136.000.000 de lei.vConsiliul Județean Dâmbovița a asigurat pentru reușita investițiilor aproximativ 55.000.000 de lei. 25 de investiții cofinanțate de Consiliul Județean au fost definitivate, iar alte 35 sunt în diferite stadii de execuție sau în procese de alcătuire a documentației.
Prin PJDL, sesiunea 2022, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a încheiat 43 de contracte de finanțare cu 33 de primării. Proiectele au vizat 20 de modernizarea de drumuri, 14 pentru înființarea de baze sportive, 3 contracte de modernizare și construire poduri, pentru dotarea cabinetelor medicale și construirea de dispensare au fost 2 asocieri și câte 1 contract pentru rețele de apă, canalizare, amenajare centru civic și înființare zonă de agrement și de petrecere a timpului liber. Valoarea proiectelor este de aproape 88.000.000 de lei. Consiliul Județean Dâmbovița a asigurat aproximativ 36.000.000 de lei. 14 investiții cofinanțate de Consiliul Județean au fost finalizate iar alte 29 de obiective se află află în lucru sau în proceduri de întocmire a documentației sau de achiziție.
La conferința ce a avut ca temă demararea PJDL 3 alături de președintele Corneliu Ștefan au mai fost prezenți vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie și secretarul general al județului – Dan Popa.
-
ACTUALITATEacum 2 zileDoliu la Spitalul Județean din Târgoviște. S-a stins din viață dr. neurolog Mariana Mocanu. Dumnezeu să o odihnească în pace!
-
ACTUALITATEacum o săptămânăGAL „Valea Ialomiței”, 10 ani de realizări în implementarea proiectelor cu fonduri europene. VIDEO
-
Dâmboviţaacum o săptămânăAdolescentă de 17 ani, prinsă cu droguri lângă un liceu din Târgoviște
-
ACTUALITATEacum o săptămânăCamera de Comerț Dâmbovița a premiat cele mai puternice femei-antreprenor din județ
-
ACTUALITATEacum o săptămânăTârgoviște: Ce păcat că școlile și grădinițele nu au profitat de atelierele interactive organizate de polițiști!
-
ACTUALITATEacum 6 zileLa Spitalul Județean de Urgență din Târgoviște sunt în derulare cele mai mari investiții de după 1989
-
ACTUALITATEacum o săptămânăZiua Poliției Române, marcată solemn la IPJ Dâmbovița
-
Dâmboviţaacum o săptămânăTârgovişte: Marș pentru viață, de Buna Vestire. Mesajul mitropolitului Nifon