Connect with us

ACTUALITATE

DEMERS pentru deblocarea proiectului care scapă PUCIOASA de problema apei potabile!

Deputatul PSD de Dâmboviţa Corneliu Ştefan a adresat astăzi, 26 februrie 2018, o interpelare ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, căruia i-a solicitat să se implice în vederea deblocării proiectului iniţiat de autorităţile judeţene şi locale pentru rezolvarea problemei apei potabile în oraşul Pucioasa şi în comunele Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele şi Doiceşti, alimentate acum din lacul de acumulare Pucioasa. În susţinerea demersului său, tânărul parlamentar a prezentat, pe scurt, problemele existente, plecând de la momentul ianuarie 2016, când s-a sistat furnizarea apei către populaţie, urmare faptului că s-au înregistrat valori foarte ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris, care n-au mai permis potabilizarea apei. Deputatul s-a axat apoi pe soluţiile identificate pentru racordarea staţiei de tratare Pucioasa la o sursă alternativă şi pe motivele care au dus la blocarea investiţiei.

Publicat

pe

Deputatul PSD de Dâmboviţa Corneliu Ştefan a adresat astăzi, 26 februrie 2018, o interpelare ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, căruia i-a solicitat să se implice în vederea deblocării proiectului iniţiat de autorităţile judeţene şi locale pentru rezolvarea problemei apei potabile în oraşul Pucioasa şi în comunele Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele şi Doiceşti, alimentate acum din lacul de acumulare Pucioasa.

În susţinerea demersului său, tânărul parlamentar a prezentat, pe scurt, problemele existente, plecând de la momentul ianuarie 2016, când s-a sistat furnizarea apei către populaţie, urmare faptului că s-au înregistrat valori foarte ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris, care n-au mai permis potabilizarea apei. Deputatul s-a axat apoi pe soluţiile identificate pentru racordarea staţiei de tratare Pucioasa la o sursă alternativă şi pe motivele care au dus la blocarea investiţiei.

„Domnule ministru,

25.000 de dâmboviţeni, din oraşul Pucioasa şi comunele Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele şi Doiceşti, sunt alimentaţi cu apă potabilă din staţia de tratare Pucioasa, a cărei sursă este lacul de acumulare Pucioasa, executat pe râul Ialomiţa, în perioada 1971-1975.

La această dată, barajul este colmatat în procent de aproximativ 75%, specialiştii au explicat că operaţiunea de decolmatare este imposibil de realizat, iar analizele microbiologice efectuate de către operatorul de distribuţie a apei au scos în evidenţă o concentraţie foarte mare de bacterii Clostridium Perfingeris în mâlul depus, ceea ce înseamnă că trebuie să se renunţe urgent la această sursă de apă, fiindcă reprezentă un pericol iminent pentru populaţie.

De altfel, în data de 16 ianuarie 2016, s-a impus sistarea furnizării apei, după ce s-a constatat că valorile ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris nu au permis potabilizarea. Furnizarea apei a fost reluată fără restricţii abia după o lună şi jumătate, în ziua de 29 februarie 2016. În toamna aceluiaşi an, Administraţia Naţională Apele Române – SGA Dâmboviţa a declasificat apa din lacul de acumulare Pucioasa de la categoria A2 la categoria A3, impunând a se găsi surse alternative de aprovizionare cu apă pentru consumul uman.

Domnule ministru,

Autorităţile locale şi judeţene începuseră deja demersurile legale, astfel încât cei 25.000 de dâmboviţeni să nu mai fie alimentaţi cu apă din barajul Pucioasa. S-au analizat toate variantele alternative şi s-a ajuns la concluzia că singura modalitate de alimentare cu apă potabilizabilă a staţiei de tratare Pucioasa este aceea de a executa, pe malul stâng al barajului, o conductă de aducţiune în lungime de 3 km, cu diametrul de 200 mm, cu preluare apă din aducţiune CHEMP Ialomiţa 4.

În acest sens, s-a obţinut acordul de principiu al deţinătorului de agregate hidroenergetice, precum şi cel al Ministerului de Finanţe, în calitate de proprietar, conform Legii Apelor, al suprafeţei de teren sub cota de coronament baraj (+420m). Ulterior, a fost întocmit studiul de fezabilitate, investiţia urmând să fie suportată în cote egale de către Consiliul Local Pucioasa şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Şi, totuşi, proiectul nu a putut fi continuat, chiar dacă cele două administraţii publice au depus eforturi mari pentru a-l materializa în regim de urgenţă, conştiente fiind că 25.000 de consumatori sunt permanent în pericol din cauza sursei de apă! Coloniile de bacterie Clostridium Perfingeris din lacul de acumulare Pucioasa sunt continuu alimentate din amonte, prin deversarea apelor menajere în râul Ialomiţa, întrucât doar 10% din gospodării sunt racordate la sistemul de canalizare. Şi vorbim despre o populaţie de 30.000 de locuitori!

Domnule ministru,

Proiectul sus-amintit s-a blocat din două motive:
– Neintabularea terenului în favoarea Administraţiei Naţionale Apele Române până la cota +420 coronament baraj, ci numai până la +418, ceea ce a obligat UAT Oraşul Pucioasa să demareze procedura de expropriere în interes public a aşa-zişilor proprietari ai grădinilor perpendiculare pe suprafaţa lacului de acumulare Pucioasa, în scopul creării culoarului de trecere al conductei. Este o operaţiune laborioasă care se mişcă foarte încet.
– Un litigiu existent între Primăria Pucioasa şi Administraţia Naţională Apele Române, prin ABA Buzău, cu privire la terenul pe care ar urma să se construiască bazinul de recuperare a presiunii. Deşi Primăria Pucioasa are documente care îi atestă proprietatea, ABA Buzău a revendicat în instanţă dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Dâmboviţa.

Având în vedere toate aceste aspecte, reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene au luat în calcul şi realizarea conductei de aducţiune pe malul drept al lacului de acumulare Pucioasa, însă această investiţie este şi mai greu de realizat, fiindcă implică două subtraversări ale râului Ialomiţa. Marele avantaj ar fi acela că nu mai este nevoie decât de avizul Ministerului de Finanţe, ca proprietar, lucrarea urmând a fi executată în perimetrul cadastral al barajului.

Domnule ministru,

V-am prezentat, pe scurt, problemele care au stopat proiectul care vizează racordarea staţiei de tratare a apei Pucioasa, care deserveşte o populaţie de 25.000 de consumatori, la CHEMP Ialomiţa 4, printr-o conductă de aducţiune, şi vă solicit sprijin pentru ieşirea din acest impas.

Ar fi păcat să se repete episodul din ianuarie-februarie 2016, în condiţiile în care soluţia de eliminare a pericolului putea fi concretizată, aşa cum îşi stabiliseră autorităţile locale şi judeţene, încă din luna noiembrie 2017″, se arată în textul interpelării pe care i-a adresat-o deputatul Corneliu Ştefan ministrului Apelor şi Pădurilor.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Dâmbovița: Au crescut suprafețele cultivate cu rapiță și floarea soarelui

Publicat

pe

Culturile agricole din județul Dâmbovița se află în parametrii normali de vegetație. Cel puțin așa ne-a anunțat directorul executiv adjunct al Direcției Agricole Dâmbovița, Adrian Bercu. Deocamdată, suprafețele însămânțate cu cereale, rapiță și floarea soarelui nu au fost afectate de intemperii, iar apa din sol a acoperit necesarul pentru dezvoltarea plantelor. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare.

Se remarcă o creștere importantă a suprafețelor însămânțate cu floarea soarelui. În Dâmbovița, au fost înființate asemenea culturi pe aproximativ 18.500 hectare.

Dâmbovița stă bine, deocamdată, și la cartofi. 9.000 de hectare sunt cultivate în bazinul Lungulețu-Poiana-Brezoaele, dar și în alte zone ale județului.

„Avem cultivate 4.315 de hectare cu cartofi timpurii și semitimpurii, 3.075 hectare cu cartofi de vară și 1.641 hectare însămânțate cu cartofi de toamnă”, ne-a precizat directorul Adrian Bercu.

Legumicultura practicată de fermierii dâmbovițeni în spații protejate, dar și în câmp deschis a devenit un sector de interes, cu toate că au crescut costurile de înființare și întreținere a culturilor legumicole protejate. În Dâmbovița, ne-a informat directorul Direcției Agricole, o suprafață de circa 8.500 de hectare a fost cultivată cu legume în sere, solarii sau în câmp deschis.

De asemenea, 33 de hectare au fost cultivate cu usturoi. Agricultorii care au optat pentru această plantă au primit și un sprijin de până la 3.000 de euro pentru înființarea unei culturi de 1 hectar. 16 mai a fost ultima zi de înscriere în acest program.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ACTUALITATE

APIA a început plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal

Publicat

pe

FOTO ARHIVĂ

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a inceput de astăzi, 16 mai 2022, autorizarea la plata pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal.

În județul Dâmbovița, au solicitat sprijin cuplat în sectorul vegetal 282 de fermieri, împărțiți pe următoarele culturi: cartof– 12 fermieri / 174,27 ha, fructe – 22 fermieri / 191,45 ha, leguminoase – 4 fermieri / 99,26 ha, legume în sere și solarii – 112 fermieri / 39,97 ha, tomate – 1 fermier / 1 ha, lucernă – 129 fermieri / 883,61 ha și soia – 2 fermieri / 13,63 ha.

Cuantumul pentru fiecare măsura a fost stabilit de APIA prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute în legislație la suprafețele eligibile pentru anul 2021, după cum urmează:

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT