OPINII
DNA, corupţia şi privilegiile (II)

Tot vorbind despre corupţie, m-am întrebat care este definiţia exactă a acestei noţiuni complexe. Am găsit-o in dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Printre multe alte sensuri, punctuale, corupţia este unanim considerată a fi „starea de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”. Ba chiar „venalitate”, in cazul magistraţilor.
Să luăm câteva situaţii cu caracter de exemplu grăitor din domeniul justiţiei.
Vă întreb: ce aţi face dacă un magistrat judecător „i-ar da” altcuiva pământul pe care-l moşteniţi de la părinţii ori bunicii dumneavoastră? Nu este o simplă ipoteză, ci aşa s-a întâmplat în atâtea şi atâtea situaţii concrete – după cum este cazul într-un dosar greu, remarcabil instrumentat de DNA, care a zădărnicit sărăcirea României cu zeci de mii de hectare de pădure in profitul unei caracatiţe de corupători şi corupţi.
În opinia dumneavoastră, un judecător este vinovat de corupţie doar atunci când a primit bani ori alte foloase în schimbul necinstei sale? Ori consideraţi că este corupt şi în cazul in care a favorizat pe cineva la rugămintea cuiva? Ori a ajutat pe altcineva să se răzbune pe un poliţist tenace, pe un procuror competent ori pe un avocat onest care au contribuit decisiv la demascarea altui magistrat, corupt – care a fost ulterior condamnat, permiţând astfel Statului Român să-şi recupereze banii cu care fusese înşelat – dar care-i era prieten ori faţă de care respectivul „răzbunător” avea „obligaţii”.
Trebuie găsit de urgenţă, dar fără precipitare, un antidot. Corupţia îmbracă forme extrem de variate şi consecinţele sale ne pot, într-o zi (nu bună, ci rea) prejudicia grav, direct, personal, pe oricare dintre noi. Oricum, cu toţii suntem victimele ei de zi cu zi.
Există o „justiţie paralelă”, rezervată unor autoproclamaţi ”privilegiaţi”, în care acei „unii” sunt „judecaţi” doar de către semenii lor în profesie, în care aceiaşi „unii” răspund (eventual) doar dacă au încălcat regulile, cumulativ, „cu rea credinţă” (cum se demonstrează?), „in mod grav” (după care grilă de evaluare?), iar mai nou, şi in mod „repetitiv” (începând de la câte terenuri retrocedate abuziv sau infractori notorii scăpaţi de pedeapsă pe motiv ori pretext, spre exemplu, de… „prescripţie”?). Condamnările la CEDO sunt plătite de popor, de noi toţi, nu de autorii abuzurilor! De ce? Până când?
Întrebare: dacă suntem conducători auto ori pietoni şi trecem „pe roşu”, suntem „judecaţi” de către confraţii noştri automobilişti ori pietoni? Ori ne avertizează sau amendează, aplicând aceeaşi lege pentru toţi, poliţistul care constată contravenţia? Iar adeseori o simplă contravenţie este infinit mai puţin gravă decât ceeace comit aceiaşi „unii” intr-o, practic, deplină impunitate de fapt… Este absurd, incorect, imoral şi ilegal.
Sunteţi de acord cu privilegiile şi super-privilegiile unora ori altora? Corupţii în deplinul sens al cuvântului, cei neprinşi încă, ne sfidează, ne dispreţuiesc pe faţă, cu neobrăzare, cu trufie, cu nesimţire, deşi se îmbogăţesc pe spatele nostru. Dar eroii, in decembrie ’89, de ce şi-au dat viata? Ca să desfiinţăm DNA-ul şi toţi corupţii să fure, să spolieze România, fără să mai fie prinşi? Ca să-i (si să ne) judece tot… corupţii?
Românul a fost, dintotdeauna, resemnat. Spune „Ferească Dumnezeu de mai rău” ori „Capul plecat, sabia nu-l taie”, căci doar „Cine-mparte, parte-şi face”, mai ales dacă are „pâinea şi cuţitul”. Până când? CORUPTII să fie DEMASCATI şi PEDEPSITI.
Avocat Vladimir Ţunţi Ştefănescu
OPINII
Cine oprește ascensiunea omului eșec?

Trăim niște vremuri tare ciudate. Piramida valorilor nu că este întoarsă cu susul în jos, pur și simplu, a făcut explozie, nu mai există. Este praf. Competențele, profesionalismul, harul, probitatea morală până la urmă, ceea ce numim cinste, corectitudine au fost puse pe făraș. Domină acum tupeul. Superficialul, falsul amestecat bine cu acel calup de lingușeală pe care îl dețin toți parveniții, doritorii de poziții și căpătuială din exces.
Mă uit acum în politică și administrație. Valoarea îți este dată de realizări, de comportament, de empatia cu cetățeanul, de bagajul de cunoștințe, experiență, abilități și competență. La toate astea se adaugă, ca o recunoaștere, dorința obiectivă a cetățeanului de a te ține pe o funcție. De a-ți recunoște valoarea și meritele.
Păi, la noi, urmărind numai ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale, se mai întâmplă așa ceva? Nu! Sunt unii care au candidat sperând că vor avea țara la picioare, că poporul îi va venera și îi va vota masiv. Ba chiar au fost așa de siguri pe succesul lor, pe capitalul electoral, ținut, din păcate fals, din sondaje plătite, încât au dat voturi și la alții. Acum, „ascultăm și nu judecăm”. Așa se întâmplă când obiectivul tău, ca politician, este unul subiectiv. Departe de interesul comun.
Și, ce să vezi, a pierdut omul alegerile. Nu a intrat nici măcar în turul doi, dând peste cap istoria și tradiția partidului care l-a propulsat. Dar nu a cedat. Nu a văzut că undeva este o problemă, că poporul nu l-a găsit acolo, în suflet, în conștiință. L-a văzut șters, fals, nesincer, ironic și despotic, chiar dacă unul simpatic, căruia îi place ciorba de burtă. Dar credeți că omul s-a lăsat? Normal ar fi fost să facă un pas în spate, să lase partidul să își găsească un alt mugur de rodire. Un alt altoi pe trunchiul bătrân și încercat. Nu! Politicianul perdant merge mai departe, chiar dacă bocancii lui grei, plini de noroi, strică imaginea partidului și o mototolește în continuare.
Consecvența asta bolnăvicioasă este păguboasă. Cetățeanul de rând îl vede pe respectivul, îl simte și nu înțelege de ce mai este acolo, în funcție, pe o poziție de conducere, din moment ce a clacat, nu a fost dorit și a dus partidul care l-a compus până la urmă la un procent pe care nu l-a avut niciodată în toată istoria. Mulți zic că rolul său și al unora care stau precum căpușele este acela de a dezintegra formațiunea politică, de a o duce în derizoriu. În neant. Urmărind atent tot ceea ce face, ce se întâmplă, ajungi la această concluzie tristă. Poate că greșesc, dar așa văd eu lucrurile…
PS – Și acum, ca o încununare a eșecului propriu, pus în cârcă partidului, propune și susține pentru candidatura la prezidențiale un individ recreat din nimic. Și probabil vor să și câștige!
OPINII
Vremurile lui… Dumnezeu cu mila!

Ciudate vremuri mai trăim și parcă toate calate pe interes! Orgoliul, ambiția, dorința de putere, de parvenire, de înavuțire cu orice preț sunt cele mai pregnante elemente ale societății. De aici și haosul în care începem să ne bălăcim. Mulți dintre cei puși pe funcții, pe diferite poziții pe care le tot clocesc de ani și ani degeaba, cred că democrația și libertățile de orice tip le aparțin și pot să le distribuie după bunul plac. Dacă apare ceva ce nu le convine, imediat găsesc soluții de contracarare, de scoatere pe tușă, cu orice preț, a celui care nu face parte din nomenclatură. Nu mai contează, de dreapta sau de stânga! De mai mulți ani, vorbim de un tot politic. Instituțiile statului care, în mod normal, ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, la democrație, devin simple unelte în mâna celor fără de scrupule. Apărându-i, se apără pe ele!
Trăim într-un cerc vicios, din care nu se poate ieși decât prin ceea ce unii numesc protest, revoltă, revoluție. România, din vina unora care se cred mai presus de orice, care ne-au demonstrat că democrația, de fapt, funcționează după regulile lor, este în pragul unei explozii sociale. Și nu este bine deloc! Cei care ne conduc ne-au arătat cât de mult contăm în fața lor Nici cât o ceapă degerată!
Pe bună dreptate, deputatul Victor Ponta solicită Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se implice rapid pentru a salva țara de la colapsul economic. Criza energetică se accentuează, prețurile au luat-o spre aiurea, aproape necontrolabil, și nimeni nu face nimic. Apropo de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, când a fost vorba de alegeri, de ieșit lucrurile într-un mod nu tocmai pe placul celor care conduc, s-a întrunit imediat, la convocarea președintelui cu prelungire Klaus Iohannis, și a decretat că scrutinul electoral a fost viciat, lucru care a dus la anularea alegerilor prezidențiale și la declanșarea unor proteste fără de precedent. Când este vorba de siguranța economică, de viața de zi cu zi a celor mulți, CSAT nu mai are treabă. Nu interesează! Și ce înțelege omul simplu din toată treaba asta? Că reprezentanții puterii sunt pregătiți să intervină, să adopte măsuri urgente, dure, doar dacă le sunt pozițiile puse în pericol. În rest, Dumnezeu cu mila!
-
ACTUALITATEacum 5 zile
CAS Dâmbovița a rămas fără patru profesioniști, după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție
-
ACTUALITATEacum 4 zile
Anunț important pentru furnizorii de servicii medicale în contract cu Casa de Sănătate
-
Dâmboviţaacum 6 zile
Haideți să ajutăm, oameni buni! Două familii au rămas pe drumuri de la un scurtcircuit!
-
Prahovaacum 6 zile
Femeie lovită de tren în Gara Ploiești Sud. A fost găsită cu amputație la picioare
-
Prahovaacum 4 zile
Ard două locuințe în municipiul Ploiești. Un pompier a fost grav rănit ca urmare a exploziei unui butelii
-
ACTUALITATEacum 3 zile
Doi bărbați au murit împușcați pe străzile din Urziceni. A fost bătălie între două clanuri
-
ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Primăria Titu acordă 2.000 de lei pentru trusoul bebelușului. Detalii aici!
-
Prahovaacum 5 zile
Animale arse de vii într-un incendiu izbucnit la un saivan din Izvoarele, Prahova. Pompierii au salvat 300 de oi