OPINII
DNA, corupţia şi privilegiile (II)
Tot vorbind despre corupţie, m-am întrebat care este definiţia exactă a acestei noţiuni complexe. Am găsit-o in dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Printre multe alte sensuri, punctuale, corupţia este unanim considerată a fi „starea de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”. Ba chiar „venalitate”, in cazul magistraţilor.
Să luăm câteva situaţii cu caracter de exemplu grăitor din domeniul justiţiei.
Vă întreb: ce aţi face dacă un magistrat judecător „i-ar da” altcuiva pământul pe care-l moşteniţi de la părinţii ori bunicii dumneavoastră? Nu este o simplă ipoteză, ci aşa s-a întâmplat în atâtea şi atâtea situaţii concrete – după cum este cazul într-un dosar greu, remarcabil instrumentat de DNA, care a zădărnicit sărăcirea României cu zeci de mii de hectare de pădure in profitul unei caracatiţe de corupători şi corupţi.
În opinia dumneavoastră, un judecător este vinovat de corupţie doar atunci când a primit bani ori alte foloase în schimbul necinstei sale? Ori consideraţi că este corupt şi în cazul in care a favorizat pe cineva la rugămintea cuiva? Ori a ajutat pe altcineva să se răzbune pe un poliţist tenace, pe un procuror competent ori pe un avocat onest care au contribuit decisiv la demascarea altui magistrat, corupt – care a fost ulterior condamnat, permiţând astfel Statului Român să-şi recupereze banii cu care fusese înşelat – dar care-i era prieten ori faţă de care respectivul „răzbunător” avea „obligaţii”.
Trebuie găsit de urgenţă, dar fără precipitare, un antidot. Corupţia îmbracă forme extrem de variate şi consecinţele sale ne pot, într-o zi (nu bună, ci rea) prejudicia grav, direct, personal, pe oricare dintre noi. Oricum, cu toţii suntem victimele ei de zi cu zi.
Există o „justiţie paralelă”, rezervată unor autoproclamaţi ”privilegiaţi”, în care acei „unii” sunt „judecaţi” doar de către semenii lor în profesie, în care aceiaşi „unii” răspund (eventual) doar dacă au încălcat regulile, cumulativ, „cu rea credinţă” (cum se demonstrează?), „in mod grav” (după care grilă de evaluare?), iar mai nou, şi in mod „repetitiv” (începând de la câte terenuri retrocedate abuziv sau infractori notorii scăpaţi de pedeapsă pe motiv ori pretext, spre exemplu, de… „prescripţie”?). Condamnările la CEDO sunt plătite de popor, de noi toţi, nu de autorii abuzurilor! De ce? Până când?
Întrebare: dacă suntem conducători auto ori pietoni şi trecem „pe roşu”, suntem „judecaţi” de către confraţii noştri automobilişti ori pietoni? Ori ne avertizează sau amendează, aplicând aceeaşi lege pentru toţi, poliţistul care constată contravenţia? Iar adeseori o simplă contravenţie este infinit mai puţin gravă decât ceeace comit aceiaşi „unii” intr-o, practic, deplină impunitate de fapt… Este absurd, incorect, imoral şi ilegal.
Sunteţi de acord cu privilegiile şi super-privilegiile unora ori altora? Corupţii în deplinul sens al cuvântului, cei neprinşi încă, ne sfidează, ne dispreţuiesc pe faţă, cu neobrăzare, cu trufie, cu nesimţire, deşi se îmbogăţesc pe spatele nostru. Dar eroii, in decembrie ’89, de ce şi-au dat viata? Ca să desfiinţăm DNA-ul şi toţi corupţii să fure, să spolieze România, fără să mai fie prinşi? Ca să-i (si să ne) judece tot… corupţii?
Românul a fost, dintotdeauna, resemnat. Spune „Ferească Dumnezeu de mai rău” ori „Capul plecat, sabia nu-l taie”, căci doar „Cine-mparte, parte-şi face”, mai ales dacă are „pâinea şi cuţitul”. Până când? CORUPTII să fie DEMASCATI şi PEDEPSITI.
Avocat Vladimir Ţunţi Ştefănescu
Guvern nou, nu prea avem de unde. Probabil, reeșapat! Dar măcar să mai țină și cu poporul. Nu doar de împărțit funcții și demnități. O fi așa ceva pe la noi?
Până acum, nu prea am avut. Se vede urmărind evoluția celor care s-au făcut că ne conduc de atâta amar de ani. Doar averile lor s-au înzecit, doar copiii, nepoții și strănepoții lor și purtătorii de carnet de partid sunt cei mai deștepți, cei mai pregătiți, cei mai dotați. Plesnesc de empatie cu poporul! Infuzia de pseudo-sânge albastru i-a determinat să se depărteze de nație, să fie doar ei și atât. Este din ce în ce mai vizibil acest lucru.
Acum vrem guvern nou. E musai! Să ne mai amăgim un pic. Să ne mai clătim cu iluzii existența. Văd că cei care au depus moțiunea și au câștigat fac un pas înapoi. Nu le iese la calcul electoral situația. Nasol! Țara se află într-o situație disperată. Și a fost adusă aici de toate cazarmele de partid. În ultimii ani, politica în România a devenit precum apa chioară. Inodoră, incoloră, fără gust, fără miros. De abia acum pute puțin!
Nicușor Dan șovăie. Nu știe de unde să pornească. Capetele măciucii sunt la fel. Cine vine acum la putere trebuie să continue să ne bătăcească pielea. Altă soluție nu există. Dacă opresc jocul pornit de Bolojan, rețineți, cu acordul tuturor membrilor din coaliție, cădem din nou pe o rână! De aici, lipsa de ardoare pentru guvernare. Înseamnă aruncare în dizgrație, scădere de popularitate în sondaje, pierdere de electorat. Drum spre lada istoriei. Și așa dă pe dinafară!
Pentru politicienii pe care îi avem, astea sunt cele mai importante ingrediente. Ei nu au auzit de propriul sacrificiu. Sau, dacă știu de el, se tem. Scaunul pe care stau este așa de comod și prosper… Să te contopești acum cu poporul, ce înseamnă asta? Așa că mai vrăjim. Stăm pe la porțile Cotroceniului și negociem. Ce? Cine cu cine? Care cu care? Cât la cât? Două tu, două eu?
Aș fi dorit să ascult și eu ce teme sunt abordate în dialogul dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanții partidelor. Cum se pune problema. Structura discursului. Ce teorii sunt etalate. Ar fi interesantă o astfel de analiză, să poți vedea dacă nevoile țării depășesc calculul politic. Aici ne împotmolim noi!
Suntem în recesiune! Cei mai tari din Europa! Fără guvern stabil. Demis prin moțiune. Posibil interimar până la iarnă! Cu un președinte depășit de situație. Cu o inflație care a luat-o la galop. Cu prețuri în magazine care urcă mai rapid decât mercurul în termometru! Este încărcat albumul cu superlativele deznădejdii! Dar avem politicieni făloși! Plini de ei. Mulțumiți. Sunt destui cei care fac pe implicații, pe iubitorii de țară. De unde! Baliverne! Teatru ieftin. Cei mai mulți sunt atenți doar la confortul și propria prosperitate. Dacă o iei la pas, numai așa, aiurea, și le pozezi proprietățile, parcurile auto, dacă le vizualizezi declarațiile de avere, cele la vedere, îți dai seama ce mult suferă unii pentru bietul popor român.
Deja mă îmbolnăvesc de greață. Mă ia capul când văd că impertinența și detașarea cârmuitorilor țării de realitate, de rostul firesc al lumii, a atins cote alarmante. Nu pot, nu știu, dar parcă nici nu vor să scoată țara la liman. Le este bine așa.
Am văzut că pe la București, la ROMAERO, a fost organizată o expoziție cu tehnică militară de vârf. Ultimele noutăți în materie! Piese de război de zeci de milioane de euro etalate ca la bâlci! Moda zilei! Bani mulți! Sunt pregătite afaceri imense! Trebuie să fim în trend cu vremurile! Cu crizele! Cu războaiele! Gloanțele contează acum mai mult decât bobițele de grâu! Am amuțit când am văzut câți politicieni, șefi de instituții, miniștri și parlamentari s-au plimbat printre drone, rachete, tancuri, tunuri, aruncătoare de obuze, avioane, proiectile și gloanțe de toate calibrele. Am făcut, așa, o paralelă tristă între un târg de armament și unul de agricultură. Sincer, nu am văzut demnitari, politicieni de primă mână admirând combine de treierat, tractoare, pluguri și alte tipuri de utilaje agricole. Nu îi intersesează domeniul. Pentru un politician actual este desuet, neimportant, nu aduce plus valoare la imaginea proprie dacă sunt imortalizați lângă un tractor de brazdă, o mașină de recoltat cartofi sau un hambar plin cu roade.
Dă altfel la portofoliu, la prestanță, dacă se urcă pe un tanc, dacă zâmbește spre camera video din carlinga unui bombardier sau dacă ține în mână un aruncător de grenade. Este impresia aia a puterii cu care, din păcate, s-au obișnuit. Ceva în ton cu preferințele lor. Se simt tari printre blindate și mitraliere. Îi inspiră. Le dă siguranță! Ține de țelul și avântul lor! Lăsăm la o parte narativele despre necesitate, strategii, economie, dezvoltare, siguranță regională și planetară.
Uită prea repede guvernanții că oamenii trăiesc totuși cu pâine, lapte, carne, roșii și cartofi. Programul SAFE nu este despre astea! Miliardele alea de euro pe care le împrumutăm merg în Germania și Franța, la concernele care fabrică armament, nu cârnați și cașcaval!
Normalitatea ține de alte resorturi de care politicienii par să fi uitat, și asta nu este bine. Apropo, am văzut că pâinea s-a scumpit. Și carnea. Și brânzeturile. Roșiile, delicatese. Chiar și la litrul de apă chioară, numită plată, s-a mai pus ceva. Și tăvălugul scumpirilor nu s-a oprit. Nici tancul Black Panther nu îl poate opri! Ce interes ar avea? Nu?
ACTUALITATEacum 7 zileProiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească
- ACTUALITATEacum o săptămână
Fraudă uriașă cu fonduri pentru micii fermieri! Consultant din Dâmbovița a folosit acte false
- ADMINISTRAŢIEacum 7 zile
Vot pentru modernizarea drumului județean Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina – Peștera
- ACTUALITATEacum o săptămână
Urs văzut lângă Târgoviște, în Pădurea Priseaca
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Primăria Târgoviște restaurează Casa Fusea-Pârvulescu. Proiectul se implementează cu fonduri europene
- Dâmboviţaacum o săptămână
O mașină a luat foc în parcarea Kaufland Magrini, Târgoviște. VIDEO
- ACTUALITATEacum o săptămână
Târgul de cariere organizat la Universitatea Valahia a reprezentat o oportunitate pentru profesionalizare
- ACTUALITATEacum o săptămână
CNAS organizează concurs pentru director general al Casei de Sănătate Dâmbovița
