Conectați-vă cu noi

OPINII

La vremuri noi, tot noi!

Publicat

pe

Asistăm, în ultimul timp, la un fenomen înfiorător, care arată că ţara nu este a noastră, ci a lor, a celor care fac şi desfac pe deasupra sau pe dedesupt. O migraţie accentuată a pensionarilor de lux şi semilux către instituţiile statului, către poziţiile calde şi bine remunerate.

Adică, nu revin de unde au plecat, prin Armată, SRI, Poliţie, Jandarmerie, ISU şi altele, nu îşi fac firme private, dar se întorc la pâinea sigură a statului. Cine îi ajută să procedeze astfel? Ei, cine! Politicul! Aşa a fost dintodeauna!

Şi, uite aşa, vedem cum indivizi care au ieşit la pensie la 40-50 de ani cu zeci de mii de lei indemizaţii speciale şi care au trudit prin varii instituţii, la cravată şi cămaşă albă, şi ne supravegheau discret sau nu, indivizi care mutau dosare dintr-un birou în altul populează acum prefecturile, consiliile judeţene, primăriile sau alte deconcentrate.

Unii sunt la vedere, nu prea le pasă de ce zice muritorul de rând, trăitor din minimul pe economie, însă cei mai mulţi sunt pitiţi prin birouri, nu ies decât la chermeze sau întâlniri oficiale.

Îi vedem chiar însoţind anumiţi politicieni şi se fac că notează în carneţele, preocupaţi de liniştea şi bunul mers al ţării. Păi, când ai 100 de milioane pensie şi mai iei şi salariu de alte câteva zeci lunar, cum să nu te preocupe soarta neamului?

Ne mai mirăm de ce ne pleacă copiii în străinătate? De ce îşi încearcă tinerii noştri norocul pe alte meleaguri îndepărtate? De asta, fiindcă aici nu le dă voie sistemul să se afirme, să arate ceea ce ştiu. Totul este o însăilare de aranjamente. Totul rămâne la nabab. Românul de rând se alege doar cu nimicurile, cu resturile rămase de la aceşti nesătui! Motto-ul lor este „La vremuri noi, tot noi”.

Citește mai departe
Reclamă
1 Comentariu

1 Comment

  1. moshu49

    mai 12, 2018 at 4:19 am

    la consfătuirea, sau ce’o fi fost comedia aia burlescă, cu pensionarii cînd Dăncilă a spus că puterea de cumpărare a crescut, „pensionarii roșii” au aplaudat minciuna ordinară a Vasilicăi
    nimic, spre exemplu, despre faptul că legea impunea ca de la 01 ianuarie să ne fie indexate pensiile, dar n-au făcut’o. de ce?
    probabil că la ce pensii au acestia, ce mai contează „mărunțișul” indexării
    ca pensionar de drept comun pot spune despre pupincuriștii ăștia bătrîni că ori sînt tîmpiți, ori sînt bestii, ori și una, şi alta (by CTP)? 🙁

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Politică de mucava!

Publicat

pe

Am aflat, nu cu prea mare uimire, că tablourile cu chipul jovial, sigur pe el, al fostului lider maximo al PSD, Liviu Dragnea, au fost date jos de pe pereţii din sediul central al PSD din Kiseleff. Nu este o noutate. Asemenea acţiuni laşe, de debarasare, de a şterge urmele celor care au condus vremelnic organizaţiile de partid, care au creat şi probleme, dar au şi excelat, ba chiar i-au făcut pe mulţi neica nimeni oameni cu poziţii şi averi, se practică dintotdeauna în PSD.

Aşa s-a întâmplat şi cu Iliescu, şi cu Adrian Năstase, şi cu Geoană, şi cu Ponta. Şi în teritoriu s-a procedat la fel. Istoria partidului se pare că interesează mai puţin. Trecutul, la reciclat! Contează ultimul cocoş sau ultima găină care cântă în vârful grămezii. În jurul unui asemenea animal politic, se adună, tăcut, cârdul de necuvântătoare. Cărţile predecesorilor, stilul, efectele, succesele şi insuccesele, la lada de gunoi.

Eventual, apare şi corul fariseilor, al adunăturii de prin diferite partide şi ochiuri de omizi politice, care să cânte fals, să se ploconească, „Năstase a greşit, Geoană nu a ştiut să marcheze, Ponta prea arogant, Dragnea ne-a pierdut, nu au făcut bine” şi aşa şi pe dincolo…

Laşitatea în politică este o normă care trebuie respectată, dacă vrei să-ţi păstrezi musai poziţia şi rangul, dacă vrei să nu fi dat la o parte. Nu contează că publicul, electoratul înghite antivomitive atunci când te vede. La ce bun impresia, dacă nu mai ai funcţie, vizibilitate în partid? Cam aşa gândeşte politicianul român, năşit în şcoala veche, conservatoare, a rechinilor de carieră.

La noi, politica nu este făcută pentru cetăţean, pentru ţară, este doar o formă de trai excelent pentru cei care o practică şi pe care vor să o transmită din tată în fiu sau din mamă în fiu, depinde de conjuncturi, jocuri şi interese. Necazul este că bietul electorat s-a cam prins cum stau lucrurile, nu mai poate fi dus cu preşul, cu plosca, cu găleata sau puiul… Vede, aude şi loveşte.

Pe 26 mai, s-a format şi pornit un val al nemulţumirilor care rade tot, scoate lumea din case şi votează orbeşte, aproape alergic,instinctual. Nu mai poate fi oprit cu niciun baraj al promisiunilor. Urgia va dura cel puţin un an, doi. Pentru unii, nu mai este important să câştige puterea, ci să se menţină integrii, bine înfipţi pe scena politică.

Citește în continuare

OPINII

Efectul Cotinescu…

Publicat

pe

Rezultatul obţinut de liberali în Târgovişte la alegerile europarlamentare, dintr-o inerție politică propagată la nivel național, le-a stimulat avântul electoral. Mulți PNL-işti sunt ferm convinși ca actualul edil, Cristian Daniel Stan, ar putea fi învins, deși socotelile de la europarlamentare nu este musai să bată cu cele de la locale.

După cum se vede, pentru această luptă se antrenează, sau este vorba despre o disimulare, Aurelian Cotinescu, liderul liberalilor târgovișteni, un om de afaceri despre care nu s-au auzit prea multe, iar în politică abia acum se face remarcat prin o serie de inițiative unicat sau preluate de la predecesorii liberali. Îl numim aici pe Gabriel Boriga.

Ideile puse pe tapet de Cotinescu, chiar dacă nu vor fi materializate, au darul de a-i crea imagine și de a da electoratului teme de dispute. Urmărindu-i parcursul, modul de acțiune, verbul, problematica aleasă, abordarea, stilul, ai zice că cel care îl consiliază pe probleme de strategie și imagine este chiar fostul edil liberal. Alții spun ca nu ar fi Boriga, dar sunt sigur câțiva care l-au consiliat pe acesta. Oricum, este cert că modul de operare în planul imaginii și promovării unor proiecte seamănă ca doua picături de apă cu ceea ce făcea Boriga.

De obicei, liberalii sunt mai înverșunați, îi atacă la baioneta și cu puternică încărcătură verbală pe cei de la putere. În cazul lui Cotinescu, nu se observă o acerbitate a discursului, un atac nervos, dezechilibrat. Liderul PNL merge pe subtilitate, pe cazuistică, este chiar bonom, prepară leacul încet și fără grabă și îl administrează aidoma, așteptând efectul. Nici nu răspunde la provocări și nici nu se lasă intimidat. Știe că, dacă dușmanul te bagă în seamă, e de bine, e semn că l-ai enervat și te ajută chiar și prin mesaj negativ să-ți promovezi imaginea.

Și, uite așa, a ajuns Aurelian Cotinescu, dintr-un anonim, un adversar redutabil al primarului Cristian Daniel Stan. Nu este exclusă nici varianta ca acesta să pregătească terenul pentru un candidat surpriză, pe care să-l aflăm la momentul oportun. În politică, se practică astfel de diversiuni aducătoare de simpatie și de voturi…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!