Connect with us

ACTUALITATE

Mașina de cusut, o invenție care a revoluționat industria textilă!

Publicat

pe

Cusutul de mână este o îndeletnicire care există de mai bine de 20.000 de ani în istoria omenirii. Descoperirile efectuate arată că primele ace de cusut erau făurite din oase, lemn sau din coarne de animal, iar conform cercetărilor primul fir a fost confecționat din mușchi de animal.

Scurt istoric al acelor de cusut
Se pare că la început, acul avea capul despicat, iar abia în secolul XV au fost inventate primele modele de ace de cusut cu urechi. În secolul XIV, au fost inventate acele de cusut confecționate din fier, iar în epoca victoriană acele erau fabricate din lemn, argint sau alte materiale și erau păstrate în diferite cutii care aveau un design elegant, îndeplinind astfel un rol estetic.
Încă de când a apărut, cusutul de mână reprezenta o formă de artă, datorită posibilităților nelimitate pe care le oferă utilizatorului de a-și pune în valoare creativitatea și aptitudinile.

Cum a apărut prima mașină de cusut
De-a lungul timpului, au existat numeroase încercări de construcție a unei mașini de cusut – în diferite colțuri ale lumii, dar fără rezultate prea bune până la apariția mașinii Singer.

Așadar, în anul 1790, a avut loc proiecția primului model al unei mașini de cusut de către Thomas Saint și era destinată cusutului cu materiale confecționate din piele și pânză. Nu se poate spune cu exactitate dacă acesta a construit și un prototip deoarece nu s-au găsit dovezi grăitoare în acest sens, cert este că desenul a fost găsit mult mai târziu. De fapt, William Newton a fost cel care a realizat o replică fidelă în 1874, după desenul lui Thomas, model care avea multe dintre caracteristicile ale mașinilor de cusut din zilele noastre.

În 1810, Balthasar Krems a inventat o mașină cu ață de cusut, dar se pare că a dat greș, deoarece aceasta nu funcționa prea bine. Douăzeci de ani mai târziu, Barthelemy Thimmnier inventează prima mașină de cusut funcțională care presupunea utilizarea unui fir de ață și a unui ac de cusut, ducând la obținerea unei cusături cu lanț dintr-un fir.

În 1834, Walter Hunt din New York inventează o mașină de cusut care conținea un ac curbat ce avea la capăt o buclă în care se băga firul de ață, dar se pare că acesta nu a patentat niciodată invenția.

În 1851, Isaac Singer a primit un asemenea model de mașină de cusut pentru a o repara, însă a realizat că era nevoie, de fapt, de un alt concept de proiecție. Astfel, acul făcea mișcări de sus în jos și era controlat prin intermediul unei pedale, nu prin intermediul manivelelor cum erau concepute mașinile de cusut anterioare.

Croitoria – de la necesitate la pasiune
Dacă la început, cusutul a apărut ca o necesitate – de la triburile primitive ce foloseau piei de animale până la clasele sociale din diferite epoci și culturi – mai târziu, a devenit o adevărată pasiune pentru mulți oameni.

Astfel, fie că îți place să creezi articole vestimentare, fie că vrei doar să faci mici retușuri, ai posibilitatea de a opta pentru o mașină de cusut casnică care să-și dovedească eficiența în timp.

Datorită progreselor extraordinare pe care le-a cunoscut industria textilă, astăzi se pot găsi cu ușurință mașini de cusut ieftine sau ceva mai scumpe, în funcție de necesitățile pe care le ai.

În plus, odată cu evoluția eCommerce-ului, există posibilitatea de a comanda online mașini de cusut, variantă rapidă și eficientă care te ajută să economisești timp. Consultând astfel oferta de piața înainte de a face noile achiziții, te poți asigura că nu vei da o avere pe ele. De exemplu, Cusut&Brodat are o gamă variată de mașini de cusut electrice din care poți alege produsul care te interesează.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Modificări importante în ceea ce privește decontarea cheltuielilor de transport pentru elevi

Publicat

pe

Dan Alexandru Tică - inspector școlar general adjunct ISJ Dâmboviţa

Guvernul Ciucă a modificat, prin Ordonanță de Urgență, Legea educației în ceea ce privește decontarea cheltuielilor cu transportul pentru elevii școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu. Potrivit inspectorului școlar adjunct al ISJ Dâmboviţa, liberalul Dan Alexandru Tică, se va acorda o sumă forfetară în cuantum de 60 de lei/lună pentru distanța de până la 3 km, care va fi suplimentată cu 6 lei/km pentru distanțele mai mari.

„Pentru a exemplifica, în cazul unui elev care locuiește, să spunem, la 20 de kilomentri de școală, acesta va primi 60 de lei pentru primii 3 km la care se vor adăuga 6 lei pentru fiecare km dintre cei 17 rămași, rezultând un total de 162 de lei, bani pe care elevul îi primește înaintea achiziționării abonamentului. Pentru a înțelege creșterea realizată, până acum un elev ar fi primit 30 de lei pentru primii 3 km, la care se adăugau 3 lei pentru fiecare km în plus, în total 81 de lei.

Mai avem o situație, în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, iar în acest caz, această sumă poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport. În acest caz, sumele se decontează pe baza documentelor emise de operatorii de transport”, explică inspectorul școlar adjunct Dan Alexandru Tică.

Potrivit modificărilor legislative, elevii care sunt cazați la internat sau care stau în gazdă au dreptul la decontarea a patru călătorii dus-întors/lună către localitatea de domiciliu, cât și a unei călătorii dus-întors în perioada sărbătorilor legale, pe baza documentelor de transport.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ACTUALITATE

„Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”, un film-simbol pe care nu ar trebui să-l ratezi!

Publicat

pe

Aseară. Cinematograful Independența din Târgoviște. O premieră cinematografică. „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”. Un film impresionant, în care joacă și actorul Teatrului Tony Bulandra Târgoviște, Liviu Cheloiu. Spectatori mulți, dar nu destui! În vremurile Netflixului, este probabil greu să mai aduci omul în sala de cinema.

Totul pleacă de la o poveste pe care bătrânul comisar Popilian i-o relatează marelui sculptor Constantin Brâncuși, în preajma șantierului unde se înălța printre schele „Coloana Infinitului”. La final, comisarul pleacă alene, ca un vis, spre Poarta Sărutului, pregătindu-se să intre parcă într-o fantă a timpului…

Producătorii au numit pelicula a fi una istorică. Este prin esență, prin momentul dramatic surprins, prin relatarea unui eveniment unic, eroic, cu accente de patriotism. Dar, filmul nu este musai istoric, ci unul care prezintă mai multe ecuații existențiale. Tare de caracter, de nație, mult umor, ironie, moravuri, caracteriologie neaoș românească, tradiție, curajul acelea simplu, naiv. Naturalețea unei comunități care trăiește între arhaic și modern.

Eroismul născut din întâmplare și necesitate, tratat firesc, normal, ca o prelungire apărută brusc în existența de zi cu zi și căreia trebuie să îi faci față cu orice mijloace. Chiar improvizând! Vezi scena când toată suflarea orașului pune mâna pe armele uitate într-un depozit al muzeului orășenesc de vreo 40 de ani, de pe vremea războiului din 1877, și, fără nicio umbră de teamă, pornesc spre pod, pentru a opri intrarea în oraș a trupelor austro-ungare înarmate și echipate ca la carte.

Ba ca să fie complexul identității noastre complet, au luat cu ei și lăutarii. Nu să tragă cu arma, ci să cânte la instrumentele lor. Folclor, bineînțeles! Să audă nemții, printre șuierul gloanțelor, că românii au ieșit la bătălie, veseli, fără teamă, neabandonând firescul vieții, obișnuitul.

Nevoia i-a adunat acolo pe localnici, pe cercetașii în sufletul și trupurile cărora abia mijise adolescența. Eroismul lor este unul întâmplător, curat. A fost adus la pod și un tun. La fel de bătrân ca și puștile! Cu zgomotul lui, i-au speriat pe nemți. Ghiulele, lipsă!

Nu am mai văzut de mult timp un film românesc în care să fie concentrate atâtea forțe umane. Un film cu accente istorice nu poate fi realizat într-un apartament sau pe un colț de stradă sau de parc. Este nevoie de mai multe locații, figurație suficientă, decor adecvat, cazarmamentul necesar scenelor de război.

Filmul nu are un interpret principal. Un erou care duce greul de la început până la sfârșit. Aici, parcă întreaga comunitate se află în prim-plan. De la cercetași, la comisarul Popilian, oamenii din oraș, până la Fane Nebunu’ care se afla mereu cu polițiștii pe urmele sale. În final, și acesta, în mâinile nemților, unde a ajuns prin voia sa, pentru a-i abate pe cotropitori de la planurile lor, afișează o doză de patriotism…

Se poate identifica în film și o poveste de dragoste discretă, naivă, dar pe care nu s-a pedalat prea mult, pentru a nu exista o depărtare de tema centrală.

Un joc actoricesc impresionant l-au avut cei doi frați, Emanuel și Robert Cercelaru. Dezinvolți, netrădând nici un firicel de emoție. Erau din acea lume veche și îmbâcsită de metehne. Spirite libere, deschise, dornice de aventură. Așteptau războiul ca pe o curiozitate, ca pe o formă prin care poți consuma energia tinereții.

După film, în aplauzele publicului, pe scena de la „Independența” au urcat actorul Liviu Cheloiu, regizorul Silviu Tripăduș și frații Emanuel și Robert Cercelaru, care au interpretat, cu o naturalețe și o stăpânire de sine impecabilă, rolurile lui Grigore și Aristică. Băieți simpli, caractere modeste, chiar timizi. Nu afișau deloc dezinvoltura din film. Comportament tipic actoricesc. Când nu sunt acolo, în mediul și în aerul lor, unde se pot manifesta, sunt oameni tăcuți, care se strecoară discret prin viață și atât.

Regizorul Silviu Tripăduș și Liviu Cheloiu au povestit publicului despre „facerea” acestui film. Cum a pornit de la o poveste publicată într-o carte pentru copii din România anilor 70. Au dezvăluit câteva întâmplări inedite, comice, petrecute pe platou sau în locațiile de filmare. Tripăduș a mai spus că seria dedicată cercetașilor nu de oprește aici, vor mai urma altele.

Distribuția filmului
Liviu Cheloiu: Comisarul Popilian
Emanuel Cercelaru: Grigore
Robert Cercelaru: Aristică
Catalina Romanet: Polina
Daniel Nuță: Fane Nebunu’
Mihai Tuca: Crusher of Transylvania
Radu Botar: Dragoș Stroie
Regia: Sergiu Prodan și Silviu Tripăduș.

Urmărește programul pentru luna decembrie 2022 la Cinematograful „Independența” din Târgoviște și nu rata filmul „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats