Connect with us

OPINII

Dispozitivul…

Publicat

pe

M-a surprins nu tocmai plăcut imaginea preşedintelui Klaus Iohannis de la Alba Iulia, înconjurat în mare parte numai de generali ai Serviciului Român de Informaţii. Gestul pare nefiresc într-o ţară europeană, unde, cel puţin la nivel teoretic, valorile democraţiei ar trebui să conteze enorm. Nu vreau să fac o analiză profundă a fotografiei cu pricina, nici nu ar mai conta acum. Ce a fost de arătat, s-a comunicat fără nicio subtilitate!

Mă aşteptam ca la acest moment unic, de Centenar, şeful statului să aibă în jurul său copii în straie populare, tineri cu chipurile îmbujorate şi neatinse de umbra îndoielii politice. Mai multă culoare şi vibraţie. Când colo, văd într-o fotografie de la Alba Iulia, larg comentată de media românească, parcă un dispozitiv militar specific Americii Latine.

O imagine rece, plină de duritate şi pasivitate, care m-a înfiorat. Ceva trist, care m-a făcut să cred că, de fapt, nu trăiesc în ţara mea, ci în ţara lor, iar eu, tu şi noi suntem doar simple piese de care tipii ca cei din jurul preşedintelui Iohannis se pot dispensa oricând, cu protocoale sau fără.

Nu ştiu care este numele celui care se ocupă de imaginea în lume a şefului statului, nici nu mă interesează, dar a greşit când a acceptat un asemenea dispozitiv de forţă în jurul preşedintelui. Între Iohannis şi popor, s-a văzut un zid. Atât.

Unde sunt porumbeii, florile, gingăşia şi emoţia momentului în marea aceea de caschete aurii? Sunt de acord cu rolul instituţiilor statului în menţinerea echilibrului social şi economic, în menţinerea păcii, stabilităţii, integrităţii naţionale, dar parcă, la Alba Iulia, am arătat prea mult.

Ostentativ a fost scoasă la vedere forţa, garda din jurul lui Iohannis. Parcă voiau să ne comunice subtil aveţi grijă cu cine vă puneţi. Ceauşescu, căruia, la astfel de evenimente, îi plăcea să fie înconjurat de şoimii patriei, de pionieri cu braţele pline de flori, de zâmbete, chiar dacă nu erau sincere, dacă ar mai fi trăit, ar fi invidios pe Klaus Iohannis!

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Epoca răului necesar…

Publicat

pe

De câteva zile, nu am vrut să scriu niciun rând despre politică. Mi-e silă, scârbă, ciudă, lehamite și pot continua să înșir la astfel de stări iscate din cauza nesăbuinței celor care se prefac că ne conduc.

Cică se negociază noul guvern. Noul program de guvernare. Aiureli. Minciuni garnisite. Cum noul guvern? Păi, dacă te uiți atent, vezi că pe culoarele puterii se plimbă aceiași inși disperați după funcții. Sunt aceleași chipuri. Sunt cei care ne-au afundat în mlaștina deficitului și acum tot indivizii ăștia se dau de ceasul morții să ne salveze! Probabil că ne cred proști, indiferenți, dezinteresați, pierduți în spațiu, din moment ce se erijează cu atâta tupeu în format de salvatori.

Ce guvern o să fie ăla cu USR, PNL, PSD și UDMR? Sunt formațiunile astea egale? Parcă la alegerile parlamentare au câștigat social-democrații? Ce vrea să primească piticul USR? Ce așteaptă PSD? Pomană? Ce mai rămâne pentru PNL și UDMR?

Dacă urmărești atent scena politică, o să constați că, la așa zisele negocieri care îl au în frunte pe vătaful Nicușor Dan, se aplică schema după rezultatul la alegerile prezidențiale. Adică, președintele și partidul care l-a susținut ies cel mai bine. Social-democrații, amețiți de putere, în loc să intre în opoziție și să pregătească de acolo contraatacul, reechilibrarea, preferă puterea. E mai comod! Să rămână într-un palat care se prăbușește, invocând necesitatea. O să fie otrăviți acolo, ușor-ușor, cu picătura, de USR.

Ce vede țara acum? Că se împarte doar ciolanul. Mic, pentru câte capete sunt la masă! Greu de săturat! Mai aruncă unul de la altul câte un minister, câte o agenție… Se va ajunge, cu siguranță, mai jos, prin prefecturi și deconcentrate. Ne pregătim pentru epoca răului necesar, când trebuie să suporți orice. Inclusiv nedreptățile! De orice fel!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Guvernanții de ieri, guvernanții de mâine ne mănâncă răbdarea și coaja de pâine!

Publicat

pe

Politicienii care ne conduc de câțiva ani buni, și, de ce să nu recunoaștem, ne-au băgat în nenorocirea care se cheamă deficit bugetar se dau acum de ceasul morții să ne salveze. Ca să vezi! Îți vine să plângi! Să nu vă gândiți că vin alții noi la putere, cu un alt program de guvernare. Nu! Sunt aceiași oameni. Se va executa o rotație a cadrelor ușor sau mai mult, după gustul lui Nicușor Dan, împănată cu USR.

În tot acest nou angrenaj politic înjghebat cu ce a fost și cu ce s-a mai găsit prin ogradă, nu există ideea de bine. De prosperitate, nici atât! Ne vorbesc cu atâta ușurință de măriri de taxe, de impozite și de alte măsuri nepopulare, de parcă avem noi, pălmașii de rând, vreo vină. Ne pun nouă, românilor simpli, existența în pioneze cu o seninătate de neimaginat.

Este ușor să stai la Cotroceni, în Palatul Victoria sau în Casa Poporului, în eșaloanele doi, trei și patru, numite și ale nemuririi, unde lucrează ceea ce se cheamă sistem, să te bucuri de toate facilitățile demnitarului aflat în fruntea țării și, din pix sau din două convorbiri telefonice ori comunicări pe WhatsApp, să tai și să adaugi zerouri în cârca românilor. Că, deh, duce săracul. Istoria nu dezminte! Nu mai vorbim de faptul că acest tip de negocieri ale interesului de gașcă nu se mai sfârșesc și sunt penibile. Chestii de conjunctură!

Păi, fraților, guvernanții de azi sunt cei de ieri. Aceleași figuri îmbuibate. Doar cefele și tupeul sunt mai groase. De ce nu au planul de măsuri elaborat? De ce au căzut pe tânjală? Spun acum că sunt create, dezbătute programe, strategii gândite de specialiști? Care? Tot ăia care ne-au adus în pragul falimentului? Nu mai spune nimeni nimic de pensiile speciale, de alte sporuri de neimaginat servite doar de elita clasei bugetare, de indemnizații de mii de euro lunar, obținute prin consilii de administrație, de majorări de salarii făcute la apelul bocancilor sau prin tot soiul de tertipuri de breaslă. Se tace. Se va băga cuțitul în venele economiei private. Adânc! Să curgă în visteria țării ce-o mai fi pe acolo…

Se îmbină groaznic de tare ridicarea plafonării la energie electrică cu noua apocalipsă fiscală de după alegerile prezidențiale. Vedem ce urmează și cine scapă! Guvernanții de ieri, guvernanții de mâine ne mănâncă răbdarea și coaja de pâine…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite