Connect with us

ACTUALITATE

Semnal: Turismul dâmboviţean nu se poate dezvolta fără sprijinul autorităţilor!

Publicat

pe

Valentin Calcan, fost senator de Dâmboviţa şi unul dintre politicienii de marcă care au activat în judeţul nostru, a devenit în ultimii ani un luptător neînfricat pe frontul ce vizează dezvoltarea turismului dâmboviţean.

Nu de puţine ori, patronul Complexului Hotelier Peştera din Bucegi a atras atenţia autorităţilor cu privire la implicarea nejudicioasă, mai mult la suprafaţă, în promovarea şi dezvoltarea acestui sector economic deosebit de important, care, dacă ar fi băgat în seamă aşa cum trebuie, ar produce bani şi ar duce şi la crearea a mii de locuri de muncă.

„În județul nostru, sunt două stațiuni turistice de interes național. Teritoriul Dâmboviței începe de sus, de la Vârful Omu (Kogaion, 2.505m), și are în «administrare» minunile naturii – Babele, Sfinxul, Peștera Ialomiței și obiectivele realizate de mâna omului – barajul Bolboci, Turnul Chindiei, Palatul de la Potlogi. De altfel, Sfinxul și Turnul Chindiei sunt două repere naționale nu numai dâmbovițene. Repere nepromovate de către administrația noastră, neglijate și chiar unul dintre acestea, pur și simplu, abandonat!

Avem Târgoviștea, fosta capitală a celor 33 de voievozi, cu formidabilul Complex Muzeal «Curtea Domnească», cu biserici medievale pline de istorie. Tot aici avem câteva muzee pe care și le-ar fi dorit orice capitală europeană. Dar, din păcate, nu avem turiști!

Avem Băile Pucioasei, așa cum se spunea pe vremuri. O stațiune balneară înfiinţată încă din anul 1828 și care participa, în anul 1873, la Expoziția de la Viena! Avem ape minerale sulfuroase, ape miraculoase pentru cei aflați în căutarea unor centre de recuperare a sănătății, dar nu avem dezvoltată rețeaua hotelieră”, explică Valentin Calcan.

Fostul demnitar, implicat acum puternic în activitatea turistică, insistă, în mod deosebit, pe dezvoltarea infrastructrurii rutiere şi turistice în zona montană a Dâmboviţei, acolo unde, dacă vremea se strică, întregul platou Padina-Peştera se blochează şi asta din cauza drumurilor de acces care nu au fost reabilitate şi modernizate aşa cum trebuie, cât despre întreţinere ce să mai vorbim…

„Avem perimetrul Peștera-Padina chiar în inima Bucegilor. O stațiune turistică atestată oficial prin hotărâre de guvern abia acum un an, dar este o zonă în care turismul se află la el acasă de foarte mult timp. După Cabana Omu, inaugurată în anul 1888, a fost deschisă, în anul 1923, Casa Peștera și mai apoi Cabana Bolboci, în 1928, urmată de Cabana Babele, în 1937, Scropoasa etc. Pe hărțile din 1937, zona era deja considerată şi notată ca fiind «Stațiunea Peștera».

Cu toate acestea, după zeci de ani, nu avem nicio pârtie de schi! Este un caz unic în lume, o stațiune turistică montană fără nicio pârtie de schi. Sunt 199 de pârtii omologate în România, care însumează peste 170 de km. Extrem de puțin, dacă ne comparăm cu alte state cu tradiţie în turism. De exemplu, Les 3 Vallees din Franța are 600 km; Zermatt-Cevinia are 322 Km; Ischgl-Samnaum are 239 Km. Vecinii noștri bulgari au la Bansko circa 50 de km de pârtii. Este o stațiune similară cu Moroeni. În anii 2000, ambele erau la stadiul de proiect! Noi am rămas tot acolo”.

Valentin Calcan găseşte vinovate autorităţile locale de la Moroeni, dar şi pe cele judeţene, care nu s-au implicat suficient pentru promovarea şi dezvoltarea la necesităţile cerute de vremurile pe care le trăim. Există o delăsare totală la acest capitol. Totul s-a redus la tipărirea unor pliante, broşuri distribuite cu varii ocazii, dar care nu au atins efectul scontat.

Desigur, mai spune patronul Complexului Peştera, promovarea ar trebui să fie o datorie şi a celor care investesc în această industrie a ospitaţităţii şi recreării. De asemenea, este şi misiunea asociaţiilor de turism. Dar, principalul emiţător în dezvoltare şi promovare trebuie să-l reprezinte autorităţile locale şi judeţene, care încasează bani la buget de pe urma turismului.

„Administrația se bucură la procentul încasat din autorizația de construire a unei cabane sau a unui hotel. Sau la impozitul anual pe clădiri și terenuri. Sunt importante, nu zic nu. Dar, bucuria administrației ar trebui să fie pe activitatea turistică! Pe locurile de muncă generate de această industrie. Pentru că, dacă la fabrica de la Ulmi vor fi mai mulți roboți decât salariați, la un hotel sunt ospătari, bucătari, cameriste, adică oameni.

Posibil ca unui primar sau unui președinte de județ să nu-i pese dacă-i pleacă localnicii în Italia sau Spania, dar poate că acolo, în fiecare casă, părintele şi-ar dori pentru copilul său un loc de muncă aici, la noi în județ. Poate că administrația ar trebui să promoveze turismul și cu gândul la impozitele și taxele generate de această activitate.

Un mic exemplu: în turism, sunt cheltuiți anual circa 15.000 euro pentru o cameră de hotel de 4 stele cu grad de ocupare de 70%. Sumele cheltuite sunt cu salarii, materii prime și ingrediente pentru restaurant, consumabile etc.

În Stațiunea Peștera-Padina ar trebui să existe circa 2.500 de locuri de cazare în hoteluri, adică aproximativ 1.200 de camere. Rezultă 18 milioane de euro pe an, sume cheltuite la noi în județ, numai pe cazare şi masă. Din experiența austriecilor, pârtiile mai aduc în plus cca 125% față de hotelierii locali”, a arătat Calcan.

Patronul Complexului Turistic Peştera insistă pe creearea unor servicii care să se ocupe în mod special de promovarea turismului dâmboviţean, de realizarea de proiecte şi programe care să aibă ca finalitate atragerea în Padina-Peştera a iubitorilor de munte.

„Dar cum să promovezi turismul când la Consiliul Județean nu există o direcție pentru turism? Nu există un director responsabil cu promovarea și dezvoltarea turismului, o persoană care să știe că primește un venit salarial în funcție de performanța managerială. Citesc în presă că la Peștera Ialomiței numărul vizitatorilor în anul 2018 a scăzut cu 52.078 de persoane fată de anul 2017, adică cu 37%. În sistemul privat, după o astfel de «performanță», nu ți-ai mai fi găsit loc de muncă în aceeași industrie.

Tot din presă aflu că, de astă dată, Consiliul Județean va participa la Târgul din primăvară de la București. Foarte bine, felicitări, pentru inițiativă. Mă întreb însă ce va promova? Cu cine va promova? Vor utiliza pliantele de acum aproape 10 ani? Că o hartă turistică nu avem nici acum! Este drept că oricum nu sunt schimbări. Nu a apărut nicio investiție nouă în turism.

Nu vorbesc iar de pârtia Cocora pentru care, în 2010, au fost făcute exproprieri. Nici de parcarea de la telecabină. Nu amintesc de ele pentru că au vorbit anul trecut autoritățile cu Ministrul Turismului aflat la noi în vizită de lucru. Și au spus atunci că, până la final de an, vor preda la minister cele două proiecte pentru finanțare. Ministrul ne-a spus că le va finanța dacă se va respecta termenul. Termenul nu a fost respectat, așa că banii vor pleca (din nou) spre Prahova, spre Brașov, spre administrațiile care chiar promovează turismul”, a spus, cu tristeţe şi dezamăgire, Valentin Calcan.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comunicat: Prezența și energia fiecăruia au făcut posibil Babel-ul

Publicat

pe

De

În weekendul 15 – 16 iunie 2024, în cadrul Festivalului Babel, a putut fi văzut, în premieră națională, un spectacol din Bahrain. Intitulat „Fii o statuie”, producția a vorbit despre puterea inerției în opoziție cu aceea a transformării. Ziua de 15 iunie a mai conținut un spectacol coreean, cu o temă cu greutate, dar tratată cu umor, cea a relației dintre lumea văzută și cea nevăzută. Teatrul „I.D. Sârbu” din Petroșani a prezentat tot un spectacol încărcat de umor și anume „Avarul” de Molière, în regia și scenografia lui Mc Ranin. Reprezentația studenților scoțieni a fost una care a unit suflete, antrenându-i pe toți cei prezenți într-o mare horă pe ritmuri scoțiene, chiar în jurul statuii lui Mihai Viteazul. Concertul trio-ului Adrian Naidin a închis ziua cu doine și cântece românești tradiționale, extrem de cunoscute publicului, care a cântat mai mereu laolaltă cu cei de pe scenă.

Ultima zi de festival se anunță aproape la fel de plină precum a fost prima. Spectacolele încep de la ora 15:00, în Sala Studio, unde actrița Emily Carding tratează o problemă foarte actuală, cea a inteligenței artificiale, sub titlul „Chintesență”. De la ora 16:00, în Piața Mihai Viteazul are loc un happening pregătit de studenții coreeni de la Universitatea Kyonggi din Seul, într-o reprezentare a prieteniei dintre popoare. De la 17:00, la Casa Sindicatelor este programat spectacolul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”, care ne va face să ne gândim la grija pe care ne-o purtăm unii altora, precum și ființelor necuvântătoare.

De la ora 19:00, la Sala „Hugo Wolff” se joacă one-man show-ul „Richard 3.Omul”, titularul fiind chiar unul dintre selecționerii și producătorul festivalului, actorul Liviu Cheloiu. O interpretare puternică, în regia lui Șerban Fleancu.

În închiderea celei de-a XII-a ediții a Festivalului Babel, suntem onorați că vor juca pe scena Teatrului Tony Bulandra interpreții de la Odin Teatret din Danemarca, un teatru care, înființat și condus de regizorul Eugenio Barba, a făcut istorie în antropologie teatrală și care anul acesta sărbătorește 60 de ani de existență. Pentru noi și pentru Târgoviște este un moment marcant. Ei vor spune o poveste despre pictorul spaniol Francisco de Goya.

Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în aceste șapte zile intense. Prezența și energia fiecăruia le-au făcut posibile. Ne va fi dor, dar avem o grămadă de amintiri în poze și filmulețe, pe care le vom împărtăși cu voi toată vara!

Menționăm că festivalul este finanțat de Primăria Municipiului Târgoviște, de Ministerul Culturii și are ca partener media Radio România. Sponsorul principal este UniCredit Bank, parteneri oficiali de mobilitate Flamicom și Mavexim. În plus, avem susținerea sponsorilor Rondocarton (Simbolul calității), Cicom (Fabrica de înghețată), C.A.R. Învățământ Târgoviște, Rotary Club Târgoviște, Biotel (Echipamente electrice), Bergenbier și a partenerilor ANSR (Asociația Națională a Surzilor din România), SonoArt, Dâmbovița Mall, Holo (The future is hologramic). Tuturor le suntem extrem de recunoscători!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Babel FAST 2024. „Micul prinț” sau zvârcolirile copilului din noi. O piesă marca Mc Ranin

Publicat

pe

Lume multă astăzi la Întâlnirile Babel. Artiști, organizatori, jurnaliști, critici de specialitate, sponsori. Amfitrionii de astăzi au fost președintele Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului Babel – maestrul Mc Ranin și producătorul Festivalului – actorul Liviu Cheloiu.

Dialoguri lungi, interesante, despre creație, despre teatru, cu bucuriile și tristețile sale, despre mesajul teatral transmis elegant, cu grație, de actori, dansatori, de toți cei angrenați în acest complet și complex spectacol.

Pentru început, dintr-un spirit de politețe, a fost invitat pentru a spune câteva cuvinte un producător englez, un iscoditor al lumii artei. A mărturisit acesta că nu a mai trecut prin România din 1990. Acum, a auzit de Festivalul Babel și a venit să vadă ce se întâmplă. A declarat că a fost plăcut surprins de cele văzute. A urmărit pe scena de la Sindicate spectacolul actorilor ucraineni „Mariupol Drama”. Producătorul englez a fost puternic mișcat de faptul că la Târgoviște, în numele artei teatrale, s-au adunat artiști veniți de pe întreg mapamondul. Mc Ranin nu a pierdut ocazia de a mulțumi sponsorilor acestui festival, mari și mici, care au înțeles că viața de calitate are nevoie și de cultură.

Au fost invitați apoi protagoniștii spectacolelor „Micul prinț” și „Mica prințesă”. Varianta română jucată de actorul Liviu Cheloiu și fiul său Codrin, iar cealaltă de artiștii din Coreea de Sud. Fiecare respectând o nuanță de tradiționalitate, dar pe fundalul aceluiași concep regizoral.

Piesa este o creație marca Mc Ranin. Vorbim despre un spectacol dedicat tuturor categoriilor de vârstă. Personajul piesei este într-adevăr un copil. Dar, așa cum a precizat regizorul Mc Ranin, copilul din noi. O piesă dialog dintre un adult și copilul pe care îl purtăm fiecare în noi.

Micul prinț își duce existența într-o lume sufocată de tehnologie. Acesta se izolează de familie, de exterior. Își crează o imagine proprie despre viață. În cazul băiatului, intervine tatăl său pentru a dialoga cu el, pentru a încerca să-l reconecteze la normalitate, la legăturile firești, tradiționale. În situația fetei, vorbim de interpreții sud coreeni, mama este cea care se angajează în dialog. Ilustrația muzicală la varianta românească a piesei este asigurată de o vioară, iar la cea coreeană de un violoncel.

„Micul prinț” vrea să înțeleagă lumea. Călătorește, folosindu-se de tehnologie și imaginație, pe diferite planete care sunt controlate de câte un personaj inedit. Parcă ne-am afla într-un simulator de experiențe!

Liviu Cheloiu a precizat celor de față că este o bucurie să joci cu un copil, dar în același timp este și dificil. Relația tată – fiu din viața reală s-a completat cu aceea din piesă, poate mai complexă, mai plină de neprevăzut. Codrin Cheloiu a mărturisit că textul nu i s-a părut greu. A apreciat interpretul „Micului Prinț” că replicile vin de la sine, din propria trăire.

Varianta coreeană a acestei coproducții a Teatrului Tony Bulandra și Asociației Teatrelor din Daejeon ar trebui să se cheme „Mica Prințesă”. Fetița Jay Yu joacă alături de mama ei, actrița Meaghan Chiu, care a amintit cu plăcere că se află pentru a treia oară la Festivalul Babel de la Târgoviște. Acum, se bucură și mai mult de faptul că a ajuns aici împreună și cu fiica ei și, mai mult decât atât, a integrat-o în lumea teatrului.

Micuța Jay Yu, dezinvoltă, senină, plină de viață și-a făcut intrarea rostind câteva cuvinte în română, moment aplaudat de publicul prezent. Jay Yu a dezvăluit celor de față că visul ei este acela de a deveni cântăreață. Acum, s-a consumat primul ei pas. A urcat pe scenă în calitate de actriță. Bucuria i-a fost nemărginită. După două luni de repetiții, a simțit satisfacția lucrului împlinit.

Artista sud coreeană Meaghan Chiu a spus că aici, la Festivalul Babel, la Târgoviște, a învățat că trebuie să îndrăznești să visezi. Dacă faci acest lucru, o să ți se întâmple ceva bun. Visul ți se va îndeplini! Sfatul ei a fost acela ca fiecare să îndrăznim să visăm.

Program Babel FAST – Sâmbătă 15 iunie 2024

11:00 Teatrul Tony Bulandra, Foaier 60 min.
Întâlnirile Babel

11:00 Casa de Cultură a Sindicatelor, Foaier 120 min.
Atelierele Babel
The Stanislavski Connection, Dumitru Acriș
România

11:00 Teatrul Tony Bulandra, Sala Studio „Hugo Wolff” 180 min.
Atelierele Babel
Arta Geibu, Katsumi Sakakura
Japonia

12:00 Teatrul Tony Bulandra
Actors Headshots, Simion Buia
România

13:00 Casa de Cultură a Sindicatelor, Foaier 60 min.
Atelierele Babel (demonstrație cu public)
The Stanislavski Connection, Dumitru Acriș
România

16:00 Teatrul Tony Bulandra, Sala Studio „Mihai Dimiu” 50 min.
Be a Statue
FUN TALK Art Production
Bahrain

17:30 Teatrul Tony Bulandra, Sala Mare 90 min.
Manleehyang
Saebyuk Theater Company
Coreea de Sud

19:00 Cinema Independența
Filmele Babel
Borderland, documentar, regia Stefano di Buduo
Danemarca

19:30 Casa de Cultură a Sindicatelor 60 min.
The Bear
Massini Association for Performing Arts Adrar
Algeria

20:30 Piața Mihai Viteazul 45 min.
Amity of Triquetra
Performing Arts Studio Scotland
Scoția

21:30 Piața Mihai Viteazul 60 min.
Babel Music
Adrian Naidin Trio
România

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite