Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Semnal: Turismul dâmboviţean nu se poate dezvolta fără sprijinul autorităţilor!

Publicat

pe

Valentin Calcan, fost senator de Dâmboviţa şi unul dintre politicienii de marcă care au activat în judeţul nostru, a devenit în ultimii ani un luptător neînfricat pe frontul ce vizează dezvoltarea turismului dâmboviţean.

Nu de puţine ori, patronul Complexului Hotelier Peştera din Bucegi a atras atenţia autorităţilor cu privire la implicarea nejudicioasă, mai mult la suprafaţă, în promovarea şi dezvoltarea acestui sector economic deosebit de important, care, dacă ar fi băgat în seamă aşa cum trebuie, ar produce bani şi ar duce şi la crearea a mii de locuri de muncă.

„În județul nostru, sunt două stațiuni turistice de interes național. Teritoriul Dâmboviței începe de sus, de la Vârful Omu (Kogaion, 2.505m), și are în «administrare» minunile naturii – Babele, Sfinxul, Peștera Ialomiței și obiectivele realizate de mâna omului – barajul Bolboci, Turnul Chindiei, Palatul de la Potlogi. De altfel, Sfinxul și Turnul Chindiei sunt două repere naționale nu numai dâmbovițene. Repere nepromovate de către administrația noastră, neglijate și chiar unul dintre acestea, pur și simplu, abandonat!

Avem Târgoviștea, fosta capitală a celor 33 de voievozi, cu formidabilul Complex Muzeal «Curtea Domnească», cu biserici medievale pline de istorie. Tot aici avem câteva muzee pe care și le-ar fi dorit orice capitală europeană. Dar, din păcate, nu avem turiști!

Avem Băile Pucioasei, așa cum se spunea pe vremuri. O stațiune balneară înfiinţată încă din anul 1828 și care participa, în anul 1873, la Expoziția de la Viena! Avem ape minerale sulfuroase, ape miraculoase pentru cei aflați în căutarea unor centre de recuperare a sănătății, dar nu avem dezvoltată rețeaua hotelieră”, explică Valentin Calcan.

Fostul demnitar, implicat acum puternic în activitatea turistică, insistă, în mod deosebit, pe dezvoltarea infrastructrurii rutiere şi turistice în zona montană a Dâmboviţei, acolo unde, dacă vremea se strică, întregul platou Padina-Peştera se blochează şi asta din cauza drumurilor de acces care nu au fost reabilitate şi modernizate aşa cum trebuie, cât despre întreţinere ce să mai vorbim…

„Avem perimetrul Peștera-Padina chiar în inima Bucegilor. O stațiune turistică atestată oficial prin hotărâre de guvern abia acum un an, dar este o zonă în care turismul se află la el acasă de foarte mult timp. După Cabana Omu, inaugurată în anul 1888, a fost deschisă, în anul 1923, Casa Peștera și mai apoi Cabana Bolboci, în 1928, urmată de Cabana Babele, în 1937, Scropoasa etc. Pe hărțile din 1937, zona era deja considerată şi notată ca fiind «Stațiunea Peștera».

Cu toate acestea, după zeci de ani, nu avem nicio pârtie de schi! Este un caz unic în lume, o stațiune turistică montană fără nicio pârtie de schi. Sunt 199 de pârtii omologate în România, care însumează peste 170 de km. Extrem de puțin, dacă ne comparăm cu alte state cu tradiţie în turism. De exemplu, Les 3 Vallees din Franța are 600 km; Zermatt-Cevinia are 322 Km; Ischgl-Samnaum are 239 Km. Vecinii noștri bulgari au la Bansko circa 50 de km de pârtii. Este o stațiune similară cu Moroeni. În anii 2000, ambele erau la stadiul de proiect! Noi am rămas tot acolo”.

Valentin Calcan găseşte vinovate autorităţile locale de la Moroeni, dar şi pe cele judeţene, care nu s-au implicat suficient pentru promovarea şi dezvoltarea la necesităţile cerute de vremurile pe care le trăim. Există o delăsare totală la acest capitol. Totul s-a redus la tipărirea unor pliante, broşuri distribuite cu varii ocazii, dar care nu au atins efectul scontat.

Desigur, mai spune patronul Complexului Peştera, promovarea ar trebui să fie o datorie şi a celor care investesc în această industrie a ospitaţităţii şi recreării. De asemenea, este şi misiunea asociaţiilor de turism. Dar, principalul emiţător în dezvoltare şi promovare trebuie să-l reprezinte autorităţile locale şi judeţene, care încasează bani la buget de pe urma turismului.

„Administrația se bucură la procentul încasat din autorizația de construire a unei cabane sau a unui hotel. Sau la impozitul anual pe clădiri și terenuri. Sunt importante, nu zic nu. Dar, bucuria administrației ar trebui să fie pe activitatea turistică! Pe locurile de muncă generate de această industrie. Pentru că, dacă la fabrica de la Ulmi vor fi mai mulți roboți decât salariați, la un hotel sunt ospătari, bucătari, cameriste, adică oameni.

Posibil ca unui primar sau unui președinte de județ să nu-i pese dacă-i pleacă localnicii în Italia sau Spania, dar poate că acolo, în fiecare casă, părintele şi-ar dori pentru copilul său un loc de muncă aici, la noi în județ. Poate că administrația ar trebui să promoveze turismul și cu gândul la impozitele și taxele generate de această activitate.

Un mic exemplu: în turism, sunt cheltuiți anual circa 15.000 euro pentru o cameră de hotel de 4 stele cu grad de ocupare de 70%. Sumele cheltuite sunt cu salarii, materii prime și ingrediente pentru restaurant, consumabile etc.

În Stațiunea Peștera-Padina ar trebui să existe circa 2.500 de locuri de cazare în hoteluri, adică aproximativ 1.200 de camere. Rezultă 18 milioane de euro pe an, sume cheltuite la noi în județ, numai pe cazare şi masă. Din experiența austriecilor, pârtiile mai aduc în plus cca 125% față de hotelierii locali”, a arătat Calcan.

Patronul Complexului Turistic Peştera insistă pe creearea unor servicii care să se ocupe în mod special de promovarea turismului dâmboviţean, de realizarea de proiecte şi programe care să aibă ca finalitate atragerea în Padina-Peştera a iubitorilor de munte.

„Dar cum să promovezi turismul când la Consiliul Județean nu există o direcție pentru turism? Nu există un director responsabil cu promovarea și dezvoltarea turismului, o persoană care să știe că primește un venit salarial în funcție de performanța managerială. Citesc în presă că la Peștera Ialomiței numărul vizitatorilor în anul 2018 a scăzut cu 52.078 de persoane fată de anul 2017, adică cu 37%. În sistemul privat, după o astfel de «performanță», nu ți-ai mai fi găsit loc de muncă în aceeași industrie.

Tot din presă aflu că, de astă dată, Consiliul Județean va participa la Târgul din primăvară de la București. Foarte bine, felicitări, pentru inițiativă. Mă întreb însă ce va promova? Cu cine va promova? Vor utiliza pliantele de acum aproape 10 ani? Că o hartă turistică nu avem nici acum! Este drept că oricum nu sunt schimbări. Nu a apărut nicio investiție nouă în turism.

Nu vorbesc iar de pârtia Cocora pentru care, în 2010, au fost făcute exproprieri. Nici de parcarea de la telecabină. Nu amintesc de ele pentru că au vorbit anul trecut autoritățile cu Ministrul Turismului aflat la noi în vizită de lucru. Și au spus atunci că, până la final de an, vor preda la minister cele două proiecte pentru finanțare. Ministrul ne-a spus că le va finanța dacă se va respecta termenul. Termenul nu a fost respectat, așa că banii vor pleca (din nou) spre Prahova, spre Brașov, spre administrațiile care chiar promovează turismul”, a spus, cu tristeţe şi dezamăgire, Valentin Calcan.

ACTUALITATE

Echipajul judeţului Dâmboviţa, locul III la concursul naţional „Sanitarii Pricepuţi”

Publicat

pe

Echipa Şcolii Coresi din Târgovişte a câştigat locul III la competiţia naţională „Sanitarii Pricepuţi”, concurs organizat de Crucea Roşie Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Evenimentul, ajuns la cea de-a 57 ediţie, s-a desfăşurat anul acesta în localitatea Poiana Pinului, din judeţul Buzău.

Ştefania Huţan, Rebeca Rădulescu, Ellen Forausberger, Andrei Teodor, Nicola Tomescu şi Rareş Muşat, colegi de clasă (a VIII-a) – diriginte prof. Florina Pletea şi îndrumător prof. de biologie Ionica Preda, s-au comportat admirabil în concursul care a necesitat vaste cunoştinţe teoretice în domeniul acordării primului ajutor, dar şi un exerciţiu practic.

La această competiţie au participat 55 de echipe de elevii de gimnaziu din 41 de filiale de Cruce Roşie din România.

Este un adevărat succes şi un premiu deosebit pentru adolescenţii târgovişteni care au dat dovadă de conlucrare şi sincronizare în toate situaţiile apărute în timpul competiţiei. De precizat că, din toamnă, câştigătorii de la „Sanitarii Pricepuţi” 2019 vor studia la Colegiul „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Montaniarzii dâmboviţeni, expediţie pe al doilea vârf al Bulgariei

Publicat

pe

Weekendul trecut, cinci montaniarzi dâmboviţeni – Ileana Bocanciu, Nicu Posta, Ionel Glodeanu, Gică Burlacu şi Ionuţ Dumitru, grupaţi în jurul Asociaţiei Chindia Jurasic Park, au plecat să cucerească Vihren, al doilea vârf ca înălţime din Bulgaria.

„Cazarea a fost rezervată în cocheta stațiune montană Bansko, aflată aproape de granița cu Grecia. Sâmbătă dimineața s-a urcat cu mașina la cabana Vihren (1972 m), apoi, per pedes, vârful Vihren (2914 m). Cam 1000 de metri diferență de nivel, alături de sute de alți turiști bulgari, dar și europeni (italieni, francezi, englezi, cehi etc.).

După 4 ore de ascensiune continuă, steagul României, alături de steagul Uniunii Europene a fluturat la simbolicul monument aflat pe vârf. A urmat o coborâre accentuată, pe o potecă amenajată cu lanțuri metalice, până sub alte vârfuri ale crestei, în şaua Premkata”, povesteşte Nicu Posta – preşedinte Asociaţia Chindia Jurasic Park.

Montaniarzii dâmbovițeni se pot mândri că au cucerit, eșalonat, în timp, primele șase vârfuri din Bulgaria: Musala – 2925 m, Vihren – 2914 m, Kutelo 1 – 2908 m, Kutelo 2 – 2907 m, Malka Musala – 2902 m şi Banski Suhodol – 2884 m.

După tura alpină din weekendul 19-21 iulie, vor urma patru tabere în zona Bucegi, iar pentru luna septembrie se fac demersuri pentru o nouă expediție în cadrul TOP 28, cucerirea celui mai înalt vârf din Portugalia, Pico (2351 m).

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!