Connect with us

POLITIC

Pro România militează pentru dezvoltarea şcolilor profesionale după specificul economic al fiecărui judeţ

Publicat

pe

Senatorul Adrian Ţuţuianu, prim-vicepreşedinte Pro România la nivel naţional, consideră că vizita liderului partidului, Victor Ponta, în judeţul Dâmboviţa, de săptămâna trecută, a fost una de succes.

Preşedintele Pro România a purtat discuţii cu o serie de oameni de afaceri din Titu şi din Târgovişte, patroni ai unor firme renumite, în care lucrează mii de oameni.

Dialogurile au vizat situaţia economică actuală, planurile de afaceri ale respectivelor societăţi comerciale, impactul pe care îl au asupra activităţii lor modificările legislative recente operate de Guvernul Viorica Dăncilă, cu referire la Ordonanţa 114/2018. Concluziile desprinse în urma dialogurilor purtate nu sunt deloc încurajatoare, spune senatorul Adrian Ţuţuianu.

„Impredictibilitatea legislaţiei fiscale reprezintă un obstcol major în dezvoltarea afacerilor. Codul Fiscal din 2014, adoptat de Guvernul Victor Ponta, a fost apreciat ca fiind foarte bun. S-a spus că ar trebui readus în actualitate. Patronii de firme au şi motivat cu câteva exemple pozitive: scutirea de impozitul pe profitul reinvestit şi impozitul de 5% pe dividente”.

Oamenii de afaceri, a mai precizat Adrian Ţuţuianu, au criticat Ordonanţa 114/2018, care a produs consecinţe directe asupra activităţii societăţilor comerciale, prin creşterea preţurilor la energie electrică, gaze naturale, telefonie şi costurile asociate forţei de muncă.

„În unele domenii, se constată o reducere a creşterii economice şi chiar reduceri semnificative a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Nivelul de producţie este, pe primele trei luni ale anului, cu 10% mai mic decât în 2018, ceea ce confirmă ceea ce noi am susţinut cu ocazia adoptării bugetului, şi anume, că nu se poate realiza o creştere economică de 5,1% în acest an, ca urmare, bugetul este fundamentat pe date nerealiste”, a declarat senatorul Ţuţuianu.

S-au plâns patronii dâmboviţeni fostului premier Victor Ponta şi de lipsa infrastructurii rutiere, care creează mari probleme dezvoltării unor investiţii în judeţul Dâmboviţa.

Au fost din nou readuse în atenţie situaţia deplorabilă a DN 7, Bucureşti-Piteşti, sectorul care străbate judeţul Dâmboviţa, şi a DN 71, Bâldana-Târgovişte-Sinaia, care, de ani şi ani, aşteaptă modernizarea la patru benzi.

„Le-am explicat oamenilor de afaceri în ce stadiu se află fiecare proiect. Sunt foarte dezamăgiţi pentru că este clar că, până în 2024-2025, aceste căi rutiere de acces nu vor fi modernizate, iar efectul va fi extrem de negativ pentru întreaga economie a judeţului Dâmboviţa”, a spus prim-vicepreşedintele Pro România, Adrian Ţuţuianu.

Altă temă abordată în cadrul discuţiilor, deosebit de importantă, a constituit-o învăţământul românesc, care, au remarcat toţi, cu tristeţe, nu oferă soluţii pentru a asigura forţă de muncă specializată.

Reprezentanţii societăţilor comeciale au remarcat că nivelul de pregătire, după liceu şi chiar după universitate, este unul precar. Cu toţii au solicitat liderilor Pro România să intervină pentru reînfiinţarea liceelor tehnologice, a şcolilor profesionale şi a învăţământului dual.

Ba mai mult, companiile vizate vor să se implice în dotarea laboratoarelor, atelierelor şcolare şi pentru efectuarea de către elevi a orelor de practică. Părerea unanimă a celor care au participat la dialogurile cu Victor Ponta a fost aceea că inspectoratele şcolare ar trebui să poarte un dialog real cu mediul de afaceri, să încerce să readapteze reţeaua şcolară la necesităţile economice ale judeţelor.

„În cadrul acestor discuţii, i-am propus lui Victor Ponta două măsuri pe care să le avem incluse în programul de guvernare. În primul rând, un program special pentru modernizarea, dotarea, dezvoltarea liceelor tehnologice şi a şcolilor profesionale, acestea incluzând clădirile pentru studiu şi ateliere, cu dotarea la zi şi posibilităţi de cazare şi masă pentru elevi.

În al doilea rând, i-am propus lui Victor Ponta să milităm pentru o majorare a burselor. Ar trebui să fie duble pentru cei care urmează învăţământul liceal pe profil tehnologic.

De asemenea, ar fi utilă acordarea de facilităţi fiscale societăţilor comerciale care se implică în dotarea atelierelor şcolare şi în asigurarea practicii elevilor”, a mai adăugat Adrian Ţuţuianu.

Liderii Pro România propun ca învăţământul profesional şi dual să fie trecut în subordinea consiliilor judeţene, astfel autorităţile fiecărui judeţ vor putea să organizeze reţelele de învăţământ în funcţie de interesul economic pe care îl au.

POLITIC

Titus Corlățean, întâlniri la nivel înalt la Forumul de Securitate de la Washington DC

Publicat

pe

Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, participă zilele acestea, alături de alți parlamentari români, la Forumul de Securitate desfășurat la Washington DC, la sediul Congresului American. Fostul ministru de Externe al României a avut o serie de dialoguri cu reprezentanți de seamă ai Înaltului For Legislativ american.

Titus Corlățean a primit din partea Amiralului în retragere James Foggo, senior Fellow CNAS și Decan al Centrului pentru Strategie Maritimă, ca semn de prețuire și prietenie, efigia „Navy League of the United States”.

A precizat senatorul român că s-a simțit extrem de onorat de gestul făcut de demnitarul american. James Foggo i-a vorbit senatorului Corlățean și despre colaborarea excelentă pe care a avut-o anterior cu militarii români și cu generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României.

Titus Corlățean a abordat, în intervenția sa la Forumul de Securitate, două teme deosebit de importante pentru securitatea și politica europeană.

„Rolul și contribuția României, alături de SUA și Aliați, în gestionarea crizei din regiunea noastră generată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și „Problema răspunderii în relațiile internaționale pentru crima de agresiune comisă de Rusia” care, așa după cum a subliniat senatorul PSD, „creează un precedent periculos pentru întreaga Umanitate. A mai spus Titus Corlățean că este necesară înființarea unei curți penale internaționale ad-hoc, care să sancționeze crima de agresiune.

„Conferința cu „think tank”-urile americane, „laboratoarele” neguvernamentale de analiză și elaborare de strategii pentru instituțiile și decidenții politici și din administrația americană a fost o provocare și, în același timp, o reușită. În calitate de „keynote speaker”, alături de alți colegi din delegația României deplasată la Washington, am putut transmite direct evaluările și interesele României în regiunea Mării Negre și în relația bilaterală cu SUA, iar reacțiile, comentariile și întrebările americane au fost numeroase și extrem de interesante. Ca dovadă a interesului american pentru ceea ce reprezintă țară noastră și pentru rolul său în regiune”, a mai adăugat Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

Dâmboviţa

Radu Popa, deputat: Rolul unor lideri este să îndrume, prin comportament și poziționare, mersul corect, etic și moral al societății

Publicat

pe

Deputatul Radu Popa a scris, pe pagina sa de Facebook, un text foarte inspirat despre ceea ce se întâmplă acum în România, despre corupția care și-a întins tentaculele peste instituțiile de bază ale statului român, despre joaca unora, pentru bani mulți, cu sănătatea românilor. Mai înfierează deputatul Popa extremismul care înmugurește tolerat și susținut tocmai de bubele din societate. Extremism care, spune parlamentarul, încearcă să se ascundă sub mantia unui fals patriotism. A mai vorbit Radu Popa și despre indiferența manifestată de unii de la vârf, pentru care problematica națională și subiectele care ard sunt vax. Sunt interesați mai mult de propriul confort. Nu sunt deranjați și nu deranjează!

„În ultimele zile, România a traversat câteva situații cu impact major asupra societății: corupția mascată de la Romarm și apariția unei liste publice a așa-zișilor filoruși, unde apar nume importante din spațiul public, personalități marcante ale vieții publice, lideri de opinie, parlamentari etc. În primul caz, detonarea încrederii în sistemul sanitar prin sabotarea echipării cu materiale medicale în plină criză sanitară este extrem de grav. Dăunează grav sănătății publice, dacă îmi permiteți.

În al doilea caz, asistăm la escaladarea discursului extremist pentru că apariția unei astfel de liste oferă prilej de amplificare și de exacerbare a discursului extremist și naționalist. Patriotismul nu e naționalist. E o pânză făcută din gloria trecutului peste care se sudează mătasea ideilor prezentului și este apanajul omului inteligent. Mătasea nu e un element contodent, ci poate să fie un bun pretext de bună-dispoziție psihică. La noi, însă mulți tac. Putem bănui de ce.

Am făcut un tur de orizont printre personalitățile publice care populează viața noastră județeană și am văzut cum pentru mulți, subiectele de mai sus pur și simplu nu există! Probabil, sub greutatea funcțiilor și sub asediul mai multor idei luminoase ei au fost acaparați de alte realități. Dar rolul unor lideri tocmai acesta este: să îndrume-prin comportament și poziționare-mersul corect, etic și moral al sociețății care le-a dat prima scenă. Altfel, unii semeni pot cădea ușor în capcana de a confunda civilizația cu confortul și, în final, asta să ducă la construirea și promovarea unor modele false. Însă, o astfel de eroare ar avea ca rezultat promovarea unor oameni care nu numai că nu știu ce să facă cu propria lor existență dar au tendința să impună-prin acceptare tacită-alte modele greșite.

Sociologul francez Bourdieu a studiat aceste comportamente și a construit un tipar. El a denumit acest comportament ”violența simbolică” și reprezintă un cadru în care cetățenii dintr-o anume categorie sunt dominați de alții dintr-o categorie dominantă. Puterea celor care domină ”se exercită cu consimțământul inconștient al persoanei care o suferă și care ascunde relațiile de putere care stau la baza relației în care este configurată” după cum spune Bourdieu.

Pe baza cercetării, el apreciază că ”strâns legate de violența simbolică sunt, prin urmare, conceptele de habitus, procesul prin care are loc reproducerea culturală și naturalizarea anumitor comportamente și valori, și de încorporare, procesul prin care relațiile simbolice au efecte directe asupra corpului subiecților sociali”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats