Connect with us

ALEGERI

Instituţiile statului, acuzate de partizanat politic de liderul PNL Dâmboviţa

Publicat

pe

Virgil Guran, preşedintele PNL Dâmboviţa, şi-a arătat nemulţumitea vizavi de modul cum îşi exercită atribuţiile unele organe şi organisme din judeţ, care se comportă ca şi cum ar fi subordonate PSD, considerat de liderul liberal a fi un partid de tip stat.

„Nu există reacţii când noi avem probleme de semnalat. Văd că există o pregătire asiduuă pentru aceste alegeri din partea organelor care trebuie să facă ordine. O să fac un apel pe această cale, îi atenţionez că ne dorim să fie corecţi, nu să părtinească, nu să fie cu noi, doar să fie corecţi.

În cazul în care vom constata că şi atunci, în ziua votului, avem astfel de probleme, vom lua măsurile legale, vom face plângeri. Eu sper să vină momentul în care vor fi judecaţi ca atare cei care, din păcate, în funcţie de cine este la putere, au încercat să facă anumite lucruri, într-un sistem obedient încât să-i avantajeze faţă de ceilalţi competitori”, a declarat Virgil Guran.

Liderul PNL a venit şi cu un exemplu despre dubla măsură în judecarea lucrurilor de către cei abilitaţi la respectarea legalităţii.

„Dacă la noi s-au pus din greşeală două afişe, imediat suntem chemaţi, cercetaţi. La ei (nota redacţiei: la PSD), ni se dă răspuns că nu este adevărat, nu există aşa ceva”.

Şi senatorul PRO România, Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă, a acuzat unele instituţii publice din judeţul Dâmboviţa de partizanat politic.

Candidaţii PNL pentru Parlamentul European:
1. Rareş Bogdan – jurnalist. În activitatea sa profesională, a militat constant pentru apărarea valorilor democratice şi pentru oprirea hoţiei şi a abuzurilor. În perioada studenţiei, a activat în Organizaţia de Tineret a PNL Cluj.

2. Mircea Hava este primarul municipiului Alba Iulia. Sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Alba Iulia s-a situat astfel pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România.

3. Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete.

4. Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului.

5. Adina Vălean este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În 2015 a fost aleasă „Europarlamentarul Anului”.

6. Daniel Buda este membru al Parlamentului European din 2014, unde activează îndeosebi în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. A reuşit să obțină, pentru viitorul exerciţiu financiar european, o creștere a cuantumului plăților directe la hectar pentru fermierii români.

7. Dan Motreanu a fost deputat (2004-2016) şi ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (2006-2007). În prezent, este vicepreședinte PNL.

8. Gheorghe Falcă este, din 2004, primarul municipiului Arad, oraş pe care a reuşit să-l dezvolte şi să-l modernizeze.

9. Cristian Bușoi este membru al Parlamentului European din 2007. A fost distins cu premiul „Cel mai activ europarlamentar în domeniul Sănătății”.

10. Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European din 2007. Este europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare.

11. Vlad Nistor este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Între 2004 şi 2012 a fost decan al acesteia, iar între 2011 şi 2015 a fost președinte al Senatului Universității din București. Este vicepreşedinte PNL.

12. Mihai Țurcanu este membru în Parlamentul European din 2014, calitate în care a promovat interesele agricultorilor români. A fost raportor și negociator șef pe dosarul privind punerea pe piață a produselor fertilizante cu marcaj UE, care va oferi agricultorilor și consumatorilor mai multe produse ecologice.

ACTUALITATE

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, vrea să adapteze sistemul electoral românesc la vremurile pe care le trăim. VIDEO

Publicat

pe

Fostul lider al PSD Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, a ținut astăzi, 21 ianuarie 2026, prima sa conferință de presă în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, funcție pe care a preluat-o la sfârșitul anului trecut.

Țuțuianu nu a uitat să amintească jurnaliștilor de momentul anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, după ce în cursa electorală rămăseseră Călin Georgescu și Elena Lasconi. Președintele AEP a vorbit și despre campania electorală a candidatului suvernanist Călin Georgescu, precizând că ar fi fost plină de nereguli. A anunțat Adrian Țuțuianu că AEP a făcut plângeri penale legate de modul în care a fost finanțată compania electorală a lui Călin Georgescu. Dosarul se află deja pe masa de lucru a procurorilor DNA.

„Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, legat de modul în care a fost finanțată campania electorală. Pe de altă parte, cred că este un exemplu foarte bun legat de capacitatea și instrumentele pe care le are AEP de a identifica finanțările unor campanii electorale. Aici e nevoie de îmbunătățirea cadrului normativ”, a precizat președintele AEP.

A mai spus Țuțuianu că reprezentanții Autorității Electorale Permanente nu sunt investigatori. Nu sunt ei în măsură să stabilească de unde au venit resursele financiare pentru campania lui Călin Georgescu. AEP doar semnalează problemele instituțiilor competente.

Dâmbovițeanul Adrian Țuțuianu are de gând să intervină pentru a introduce noi reguli în ceea ce privește publicitatea politică în zona de online. A precizat șeful AEP că legislația actuală nu prea mai ține pasul cu realitățile erei digitale. Normele electorale care se aplică în România sunt total depășite.

În opinia președintelui Autorității Electorale Permanente nici logistica folosită în procesele electorale nu mai ține pasul cu vremurile. Secțiile de vot cu toate dotările aferente, urne, cabine de vot cu perdeluțe, au rămas la nivelul anilor ’90.

„Voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară. Același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine cu perdeluțe, să avem urne care sunt transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă, în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”, a adăugat președintele AEP.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ALEGERI

Alexandru Iorga vrea să aducă Găeștiul în normalitate. Cele 4.257 de voturi obținute îl obligă și onorează!

Publicat

pe

Gata! Orașul Găeștiul și-a regăsit azimutul, a pornit pe un drum nou. Se întrevede o vigoare a speranței în mai bine, chiar dacă contextul național politic și economic nu este unul favorabil. Găeștenii vor altceva. Oamenii și-au amintit de perioada când în fruntea urbei se afla regretatul Dan Iacobuță, un social-democrat pur sânge, care a dat tonul modernizării orașului. Se întâmpla în 2012. Dan Eugen Iacobuță, reprezentantul PSD, câștigase alegerile cu 3.010 voturi. La parțialele de ieri -:7 decembrie 2025, Alexandru Iorga a fost votat de 4.257 de găeșteni.

Am zăbovit ieri în Găești pentru a urmări cu atenție starea de spirit a locuitorilor acestui oraș împodobit de sărbătoare, parcă electoral, de administrația perdantă. A fost un semn! Am purtat discuții cu o mulțime de oameni. Pe stradă, în drumul lor spre secțiile de vot sau la ieșire. Dialogurile, scurte din care, în majoritatea cazurilor, a reieșit că cetățenii vor o schimbare. Vor altceva în fruntea administrației locale. Se putea descifra rapid printre cuvinte că îl vor pe Alexandru Iorga. Conducerea primăriei de până acum pare clar că dezamăgise. Spiritul de clan, de grup al interesului, de doar „noi cu noi” a supărat urbea, i-a îndârjit pe oameni. Atenție! Cazuistică de studiat și reținut pentru cei pe care îi pișcă gândacul puterii, cum se spune în popor!

Găeștenii voiau ieri, înainte de a intra în secțiile de vot, o administrație care să îi reprezinte, să o simtă lângă ei. Au vrut să fie spart cercul acela al interesului care, de obicei, încercă să distrugă, ca o molimă, orice administrație, rupe contactul cu cetățeanul. Totul se transformă într-o rutină. Necesitate rece.

Am remarcat că oamenii nu mai pot fi păcăliți cu vorbe frumoase, cu luminițe, cu favoruri și recompense de conjunctură. Votul nu mai poate fi cumpărat cu iluzii. Scorul de ieri de la Găești a arătat acest lucru. Reprezentantul Partidului Național Liberal a obținut doar 1.511 voturi. De fapt, găeștenii nu l-au simțit pe George Bidică din filmul acesta. A părut a fi un candidat de avarie, deloc empatic, neconvingător, absent, parcă împins în față de un angrenaj care se voia rămas la butoane. Ei bine, oamenii au simțit treaba asta și au mers pe mâna fostului comandant al Poliției Găești, care a impus seriozitate și respect, iar mesajul său simplu, fără nici un fel de sulemenuri electorale, a fost centrat pe schimbare în bine, oraș și cetățean. A avut și argumente solide. În Găești nu prea s-a întâmplat nimic relevant în ultimii ani.

Alexandru Iorga a mai avut un atu puternic, în afară de decizia concetățenilor săi: Partidul Social Democrat. Orice s-a întâmplat la nivel național, convulsiile de sus, guvernarea de coaliție precară, în Dâmbovița, PSD are o organizație puternică, cu rezultate, cu oameni valoroși, interesați de comunitate, implicați și care știu să ematizeze cu cetățeanul, să se dilueze în acest tot reprezentat de comunitate. Până la urmă, PSD a fost un partid de mase și are în gena politică acest concept care, iată, în vremuri crunte, cu problematică de natură socială, economică, poate fi reactivat. Partidul care se rupe de acest ideal și dorește să devină unul elitist, doar de grup, se pierde.

AUR, prin Ana Maria Dragotă-Zamfir, a obținut doar 334 de voturi. Puțin pentru un partid care, în sondaje, este dat a fi primul în ceea ce privește încrederea. Este clar că, la Găești, este o problemă, de om, de mesaj sau, pur și simplu, cetățeanul nu vrea să părăsească culoarul acela al rezonabilului, echilibrului și concretului. AUR a creat totuși o aventură. Doar cu lozinci nu poți convinge electoratul. Candidatul AUR la Găești a fost ca gimnastul la paralele. S-a ținut de ambele bare (partide – PNL și PSD), vrând să rămână în echilibru. Nu a părut că vrea să câștige. Scorul, totuși, este prea mic.

A existat și un candidat independent. Poate, așa, pentru farmecul scrutinului sau un fel de bomboană în numele democrației. Independentul George Ghenu a obținut 214 voturi. Neconvingător. De obicei, voturile spre independenții apăruți din neant vin de la cei care nu nutresc simpatii politice. Este un fel de anulare a buletinului de vot. Ceva de genul știu că nu iese, dar nu votez cu ceilalți.

Una peste alta, orașul Găești, printr-un vot masiv, a decis ca, pentru următorii doi ani și jumătate, avocatul Alexandru Iorga să îi conducă destinul. Sunt ani în care primarul ales va trebui să dovedească cu sârg, găeștenilor, inclusiv celor aproape 5.000 de oameni care nu au venit la vot, că nu s-au înșelat. Și, atât cât îl cunosc pe Alexandru Iorga, ca jurnalist, analist la rece, nu ca unul din cercul său de apropiați, cu siguranță, va face față și va reseta, așa cum a promis, administrația publică de la Găești, va reuși să producă transformările de care orașul are nevoie. Îl are alături și pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, care, acum, are drum deschis să le dovedească găeștenilor că CJD este aproape de această comunitate pe care fosta conducere a ținut-o departe de administrația județeană din motive de imagine și interes.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite