POLITIC
Senatorul Titus Corlăţean, proiect de lege pentru a declara 4 iunie „Ziua Tratatului de la Trianon”
Senatorul PSD de Dâmboviţa Titus Corlăţean, loial valorilor naţionale, patriot, consecvent în ceea ce înseamnă apărarea integrităţii teritoriale şi suveranitatea statului român, a depus la Senat un proiect de lege uluitor.
Titus Cărlăţean vrea ca 4 iunie să fie declarată „Ziua Tratatului de la Trianon”, iar autorităţile locale, judeţene şi centrale să arboreze drapelul naţional şi să se implice pentru organizarea de manifestări dedicate acestui eveniment. Proiectul de lege, susţine senatorul PSD, vine ca o necesitate a momentului, pe fondul înregistrării în ultima perioadă a încercărilor unora de a crea o imagine distorsionată a Tratatului de la Trianon, de aducere în prim-planul discuţiilor publice şi politice a unor poziţii revizioniste.
„Proiectul vizează o temă importantă pentru națiunea română, cu o simbolistică importantă pentru statul român, o simbolistică legată de 4 iunie – Tratatul de la Trianon, care, din păcate, a fost subiect de contestație tot mai evident în ultimii ani, în special din partea unor forțe politice din Ungaria.
Pe scurt, aș vrea să readuc aminte faptul că Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 de puterile învingătoare în Primul Război Mondial, și respectiv Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat la Palatul Marele Trianon de la Versailles, de către 16 state aliate, inclusiv România, Nicolae Titulescu a figurat între cei care a semnat Tratatul de la Trianon pe de-o parte și de Ungaria pe de altă parte.
Tratatul de la Trianon a însemnat în primul rând consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la patria-mamă, România, și respectiv confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după Primul Război Mondial, propriile state naționale, este cazul de exemplu cehilor și slovacilor sau sârbilor, croaților și slovenilor.
Este un proiect de lege care, pe scurt, proclamă ziua de 4 iunie în România ca zi a Tratatului de la Trianon, se marchează în mod oficial, politic, cultural, educativ și științific o serie de evenimente la nivel național și local pentru conștientizarea semnificației și importanței Tratatului de la Trianon pentru națiunea română. Acest proiect de lege stabilește o serie de obligații în sarcina autorităților centrale, naționale și locale și, nu în ultimul rând, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României în conformitate cu prevederile legale competente în materie.
Se va asigura intonarea imnului național, folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Am prezentat pe scurt această inițiativă legislativă care are o importanță și o simbolistică aparte, anul trecut am aniversat Centenarul Marii Uniri, anul viitor vom marca Centenarul de la semnarea Tratatului de la Trianon… În acești ani, din păcate, am auzit mai mult vocile contestatare, în principal de la Budapesta, din păcate și actori politici din România, care au contestat semnificația Tratatului de la Trianon și au oferit o altă imagine, așa-zisa tragedie a națiunii ungare care ar fi pierdut teritorii.
Un lucru foarte simplu vreau să spun, statul Ungaria nu a existat până la Tratatul de la Trianon așa încât nu exista această pertinență a afirmației că s-ar fi pierdut ceva, este un drept la autodeterminare care a fost consacrat după Primul Război Mondial prin faimoasele principii ale președintelui Wilson care ar fi fost confirmate și prin sistemul tratatelor de pace de la Versailles și, respectiv, Tratatul de la Trianon”, a declarat Titus Corlăţean”.
Opriți circul! Acesta este îndemnul primarului comunei Voinești, Gabriel Dănuț Sandu, către actuala guvernare de coaliție! Spune edilul, într-un text postat pe pagina sa de Facebook, că românii au nevoie de stabilitate, de reforme adevărate, nu de scandal și de aceea stare de perpetuă campanie electorală.
A ajuns Gabriel Dănuț Sandu la concluzia că în coaliția formată din patru partide ne confruntăm, din păcate, cu datul cu părerea. Țara este gestionată prin asumări de răspundere și ordonanțe de urgență. Rolul Parlamentului a devenit mai mult unul decorativ.
„Este adevărat că o reformă riguroasă este dureroasă, în primul rând pentru partidele politice, apoi pentru câteva zeci de mii de sinecuri ale lor. Am crezut că această reformă se va întâmpla încă din anul 2012, când Uniunea Social Liberală (USL) guverna cu 70%. Au făcut calcule peste calcule și au ajuns la concluzia că nu este momentul. Acum sunteți obligați să reformați România”, a precizat primarul de la Voinești.
Consideră edilul că acest deziderat nu poate fi atins dacă nu se începe cu restructurările, cu reforma de sus, de la stăpânire! România are nevoie de un Guvern cu maxim 12 ministere și un premier.
„Astăzi, avem 16 ministere și 5 vicepremieri pentru satisfacerea tuturor partidelor care alcătuiesc coaliția și, peste ei, un premier”.
Gambă vrea ca în Parlament să fim reprezentanți de maximum 300 de deputați și senatori, așa cum s-a stabilit, odată, printr-un referendum, uitat prin sertare.
În România, mai spune primarul de la Voinești, județul Dâmbovița, ar trebui să ființeze maximum 2.000 de unități administrativ-teritoriale. Acum, avem peste 3.000 de localități, iar multe dintre ele au o populație de câteva sute de oameni. Avem așa-zise orașe cu 1.000 – 2.000 de locuitori.
„Cred că a sosit momentul ca românii să beneficieze de reforme adevărate. Sunt săturați de creșteri peste creșteri a taxelor locale, de prețuri exorbitante la utilități și carburanți și de taxe la gunoi mai mari ca impozitul pe proprietate. Prin tot ceea ce se întâmplă acum, există pericolul ca pe multe unități teritorial admistrative să le pască falimentul”, a scris primarul de la Voinești.
Deputatul PNL Dâmbovița Aurelian Cotinescu ne anunță că, în conformitate cu datele statistice, cu rezultatele obținute de Guvernul Ilie Bolojan, perioada dificilă pentru români, din punct de vedere social și economic ar fi trecut și va începe acum perioada de relansare economică.
Ne informează parlamentarul liberal că în 2026 va crește salariul minim. De asemenea, prețul gazelor naturale rămâne controlat pentru consumatorii casnici până în 2027. După liberalizara acestei piețe, prețul va scădea, odată cu intrarea în circuit a gazelor românești extrase din zona platformei Mării Negre.
„Cresc capacitățile de stocare a energiei cu ajutorul Hidroelectrica. Se vor finaliza hidrocentralele de interes major, blocate de ani de zile. Centralele Mintia și Iernut sunt proiectate să fie finalizate anul acesta. Combinatul Liberty de la Galați este declarat obiectiv de importanță strategică. Protejăm astfel industria grea și locurile de muncă din România”, a precizat deputatul Aurelian Cotinescu.
Parlamentarul prezintă și 10 măsuri care vor fi luate în perioada următoare, cu scopul de a revitaliza economia românească, mediul de afaceri:
1. Sprijin pentru investiții mari și proiecte strategice
➡️ schemă de ajutor de stat pentru investiții de peste 1 miliard lei și finanțare dedicată pentru parteneriate public-private.
2. Credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare
➡️ peste deducerea existentă de 50%, un stimulent real pentru firmele care inovează.
3. Facilități extinse pentru profitul reinvestit
➡️ amortizarea accelerată devine aplicabilă și aici, pentru recuperarea mai rapidă a investițiilor.
4. Supra-amortizare de 65% pentru echipamente, din 2026
➡️ sprijin direct pentru producție, modernizare și tehnologizare.
5. Dublarea plafonului pentru mijloace fixe
➡️ de la 2.500 lei la 5.000 lei, adaptare la realitățile economice actuale.
6. Stimularea listărilor la bursă
➡️ deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile din anul listării și anul anterior.
7. Termen unic și predictibil pentru impozitul pe profit
➡️ declarare și plată la 25 iunie, pentru simplificare și stabilitate fiscală.
8. Reguli mai echilibrate pentru plafonul de 100.000 euro (micro)
➡️ o vânzare anuală de imobilizare nu mai este inclusă în plafon.
9. Creșterea plafonului pentru TVA la încasare
➡️ 5 milioane lei în 2026 și 5,5 milioane lei în 2027, pentru un cash-flow mai bun al IMM-urilor.
10. 100 milioane euro pentru românii din diaspora
➡️ fond dedicat celor care vor să investească în România și să creeze valoare acasă.
-
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăLa Voinești, lucrurile merg bine, în țară, nu! Primarul Dănuț Gabriel Sandu, primul raport de activitate al anului 2026
-
ACTUALITATEacum 6 zileDoliu în Poliția Dâmboviţa. A decedat adjunctul IPJ, comisar-șef Stan Alin-Nicolae
-
ACTUALITATEacum 4 zileUn an de când prietenul nostru Napoleon Dobra ne-a lăsat să plutim în amintiri…
-
ACTUALITATEacum 4 zileFlorică Barbu a fost ales președinte al Asociației pensionarilor din Județul Dâmbovița
-
ACTUALITATEacum 4 zileInfo util. Regimul alimentar în cazul bolilor cardiovasculare
-
Dâmboviţaacum 7 zileSoția deputatului USR de Dâmbovița Daniel Blaga a fost angajată la Ministerul de Externe?
-
ACTUALITATEacum o săptămânăSimona Halep și-a cumpărat vilă în complexul rezidențial de la Niculești, județul Dâmbovița
-
ACTUALITATEacum o săptămânăȘcoala „I. Al. Brătescu-Voinești” Târgoviște militează pentru nonviolență, prin înțelegere și comunicare