Astăzi – 13 mai 2026, Dinu Mititeanu, una dintre cele mai emblematice figuri ale montanismului românesc, împlinește venerabila vârstă de 87 de ani. Recent, Dinu Mititeanu, care are un palmares impresionant ca alpinist și o contribuție fundamentală la formarea unei veritabile „culturi a muntelui” în România, a fost omagiat în cadrul Caravanei Festivalului de Film Montan la Cinema Muzeul Țăranului. Parcursul lui Dinu Mititeanu reprezintă o lecție de viață despre pasiune, rigoare și longevitate. O poveste care continuă să inspire generații de tineri exploratori!

Școala Muntelui la București: Lecții de siguranță și supraviețuire la Alpin Film Festival

Cum se transformă pasiunea pentru înălțimi într-un mod de viață sustenabil într-o epocă a vitezei și a informației instantanee? Aceasta a fost tema centrală a dezbaterii în debutul Caravanei Alpin Film Festival la București, eveniment ce marchează cea de-a 11-a bornă în istoria festivalului-mamă.

Pe 19 aprilie 2026, Cinema Muzeul Țăranului a devenit punctul de întâlnire al civilizației montane. Prima ediție a caravanei în Capitală a reunit filme, cărți și mărturii care promovează patrimoniul cultural și spiritual al muntelui. Sub coordonarea moderatorului Dan Burlacu, invitații speciali au oferit publicului un ghid autentic de etică și pregătire: Dinu Mititeanu, montaniard veteran care, la vârsta de 86 de ani, continuă să fie un reper de vitalitate, și Adrian Laza, primul român care a reușit să finalizeze toți cei 14 optmiari ai planetei.

Muntele se mănâncă cu lingurița, nu cu polonicul

Întrebat despre secretul unei ascensiuni reușite în era internetului, Dinu Mititeanu a oferit un răspuns cu claritatea unei lecții de viață: „Mersul pe munte este ca o școală. Nu poți intra de la grădiniță direct la liceu sau facultate.Întâi înveți literele, apoi cuvintele și abia la final compunerile”. Invocând principiul lui Emilian Cristea, ”Muntele se mănâncă cu lingurița, nu cu polonicul”, acesta a subliniat că muntele trebuie abordat cu răbdare. ”Antrenamentul pentru mersul pe munte este mersul pe munte”.

Sursa foto: Ramona Müller

Echilibrul și disciplina l-au ajutat pe Dinu Mititeanu să parcurgă crestele în condiții extreme, inclusiv ierni la -22 ̊C. „Se poate dormi iarna în cort dacă ai echipamentul potrivit și izopren bun”, a explicat acesta, oferind detalii despre gestionarea temperaturii interioare prin metode practice. Experiența sa, acumulată în decenii de activitate, este acum un reper pentru peste 65 000 de cititori ai blogului său, demonstrând că sfaturile verificate în teren rămân cea mai căutată resursă.

Mentoratul și rigoarea antrenamentului

Adrian Laza a completat perspectiva siguranței prin prisma experienței la mare altitudine. Pentru alpinistul care a bifat toate marile vârfuri ale lumii, planificarea este vitală. „Trebuie să gândești cu zece etape înainte. Planificarea este esențială”, a afirmat acesta, insistând asupra mentoratului și a practicii directe alături de oameni experimentați.

Dincolo de entuziasm, Adrian Laza a evidențiat rigoarea pregătirii fizice:
Managementul caloric: Gestionarea celor 3000 de calorii necesare pentru zece ore de efort și evitarea crampelor.
Musculatura specifică: Importanța acumulării diferenței de nivel în detrimentul antrenamentelor de viteză.
Luciditatea tehnică: Stăpânirea colțarilor, a pioletului și a tehnicilor de cățărare pe gheață pentru a acționa corect în situații-limită.

Renumitul alpinist a reamintit un adevăr statistic crucial: majoritatea accidentelor au loc la coborâre, după explozia de adrenalină de pe vârf, fapt ce impune o raționalizare strictă a resurselor până la finalul expediției.

Muntele ca formă de fericire

Dialogul a atins și latura umană a performanței. Dinu Mititeanu a vorbit despre filmul Hoinar prin Munți, realizat de Cosmin Dumitrache, care surprinde pasiunea pentru viață prin schi, alpinism și drumeții. „Muntele oferă, înainte de toate, bucurie. Muntele este un spațiu al fericirii”, a concluzionat acesta, evocând și viața împărtășită de peste 25 de ani alături de partenera sa, Marlene Mititeanu. Cu sinceritate și umor, acesta a povestit că a renunțat la mai multe relații în tinerețe pentru că respectivele partenere nu înțelegeau această chemare. Despre a doua sa soție a spus simplu: „Ea m-a descoperit pe mine.” Deși mulți credeau că diferența dintre ei va destrăma relația, cei doi au așteptat patru ani înainte de a se căsători și, de atunci străbat împreună munții devenind un exemplu de urmat.

Adrian Laza a adus în discuție respectul pentru cultura locului, povestind cum învățarea limbii nepaleze i-a facilitat apropierea de șerpași și înțelegerea spiritului himalayan dincolo de simpla performanță sportivă.

Seara Caravanei Alpin Film Festival a demonstrat că relația autentică cu muntele se construiește prin respect, pregătire și o profundă educație interioară. Într-un univers în care fiecare cadru cere curaj, muntele rămâne o formă de verticalitate care se învață pas cu pas.

Cultura verticalității

Păstrând tradiția celor 11 ani de existență, Alpin Film Festival a ajuns pentru prima dată la București pe 19 aprilie 2026. Această primă ediție a caravanei în Capitală, găzduită de Cinema Muzeul Țăranului, s-a conturat ca o extensie firească a celui mai important festival de film montan din țară. Muntele s-a manifestat plenar prin forța imaginilor și a documentarelor, fiind onorat totodată prin memoria și efortul celor care au clădit, în timp, o autentică cultură a verticalității.

Mihai Ogrinji, președintele Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și redactor-șef al revistei România pitorească, a evidențiat personalitatea lui Dinu Mititeanu, considerat unul dintre cei mai importanți alpiniști și promotori ai turismului în natură. Autor al unor volume de referință pentru literatura montană românească, Dinu Mititeanu a marcat generații întregi de împătimiți altitudinii prin cărți devenite repere. Anul acesta se împlinește un deceniu de la apariția volumului „Chemarea muntelui”, carte care a deschis seria celor șase volume publicate în Colecția Verde a editurii România pitorească — o colecție devenită simbolică pentru cei care împărtășesc spiritul ascensiunii din România. Ultimul volum din această serie este Prin Alpi și prin lume…

Trei ani mai târziu apărea Hoinari prin munți, titlu care avea să traverseze timpul și să fie preluat inclusiv de filmul realizat de Cosmin Dumitrache, unul dintre numele importante ale cinematografiei montane românești. Într-un univers în care fiecare cadru cere curaj, asumare și rezistență, Cosmin Dumitrache pare să transforme viața în film și filmul în viață, urmărindu-și personajele până aproape de limita dintre aventură și destin.

Sursa foto: Ramona Müller

Mihai Ogrinji a rememorat începuturile propriilor experiențe jurnalistice, din anul 1981, când a lucrat alături de Nae Popescu, considerat cel mai renumit cartograf al spațiului carpatic, și de alții apropiați de universul înălțimilor „prin structură sufletească și intelectuală”. În viziunea sa, muntele a fost înțeles, de-a lungul timpului, de trei mari categorii de oameni: ciobanii, anahoreții retrași (pustnicii) în singurătatea stâncăriilor și intelectualii. „Cine iubește muntele are deja o latură intelectuală aparte”, a spus Mihai Ogrinji, sugerând că apropierea autentică de munte presupune nu doar rezistență fizică sau fascinație pentru peisaj, ci și o anumită profunzime interioară, o disponibilitate pentru reflecție, liniște și cunoaștere.

Dinu Mititeanu, evocând anii tinereții, și-a amintit de perioadele în care venea câte cinci-șase zile la Brașov pentru a viziona filmele aduse de Dan Burlacu. „Cine iubește muntele trebuie să îl iubească și cu picioarele, și cu sufletul. Trebuie să citească despre munte, să vizioneze filme despre munte și să scrie despre munte”, a afirmat acesta. Renumitul montaniard a vorbit și despre responsabilitatea celor care acumulează experiență în munți și aleg să o împărtășească prin scris. L-a oferit drept exemplu pe Ionel Coman, care, deși inginer de profesie, a scris opt cărți inspirate din lumea înălțimilor.

„Dacă scrii, unii spun că te lauzi. Dacă nu scrii și păstrezi totul doar pentru tine, atunci ești considerat egoist”, a remarcat Dinu Mititeanu. „În momentul în care am simțit că am ceva de spus despre munte, am început să scriu articole. De aproape treizeci de ani public în fiecare număr al revistei România pitorească, din dorința de a oferi bucurie peste bucurie. Mulți s-au însorit prin blogul meu și prin articolele mele”, a adăugat nomadul crestelor.

Povestind despre experiența filmului Hoinar prin Munți, realizat de Cosmin Dumitrache mărturisește cu o sinceritate lipsită de emfază: „Când ne–a abordat Cosmin, nu știam că vom ajunge aici. Noi am umblat pe munte într-o vreme în care nu exista internetul. Credeam că vom fi doar niște figuranți în filmul lui. Dar a ieșit un film despre pasiunea unor oameni pentru munte și, până la urmă, despre viață.” Cu umor, Mititeanu a adăugat că „figuranții nu au voie să dea sfaturi regizorului”, subliniind că fiecare cineast are propria sa viziune artistică. În același timp, a apreciat felul în care filmul surprinde multiplele forme prin care el și soția lui, Marlene, practică schi, via ferrata, alpinism, ciclism montan sau simple drumeții.

Seara aceasta a conturat muntele (și) ca formă de verticalitate interioară. Publicul a descoperit oamenii care își păstrează vie curiozitatea, libertatea și puterea de a privi lumea cu uimire, chiar și după mii de kilometri de poteci, după mult frig, ascensiuni și întoarceri. Poate tocmai în asta rezidă forța unor astfel de întâlniri, în capacitatea lor de a păstra vie bucuria drumului și de a transforma experiența muntelui într-o formă de memorie comună, culturală și profund umană.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Undeva, la marginea de nord vest a județului Dâmbovița, pe un adevărat picior de plai, se răsfiră, din ce în ce mai mândră, localitatea Văleni. Casele sunt parcă brodate pe coastele colinelor, surori bune ale munților care conturează maiestuos orizontul. O comună unde tradiția musceleană se completează plăcut cu modernul, cu dorințele oamenilor de a fi în pas cu vremurile la ceea ce înseamnă confort și civilizație. De menționat că Valeni se află la o aruncătură de băț de Boteni, județul Argeș, localitatea unde s-a născut și unde își doarme somnul de veci marele gânditor român Petre Țuțea. Și, ca să fie în rezonanță completă cu Boteni, la Văleni, prin ambiția și dăruirea administrației publice locale, în mod direct a primarului Marian Lungu și a viceprimăriței Aurora Oprescu, a fost amenajat unul dintre cele mai impresionante muzee ale satului românesc care ființează în județul Dâmbovița. Un adevărat sanctuar al tradiției și istoriei. Un loc unde radiază din toate colțurile, din toți porii exponatelor adunate de la oameni și etalate cu pricepere, amintiri, povești de viață, secvențe din existența acestei comunități.

Expoziția de etnografie din Văleni poate fi introdusă în circuitul turistic de orice agenție care se respectă și, cu siguranță, nu vor da greș. Cei care vor călca pragul acestui lăcaș, martor viu al vremurilor trecute, vor putea intra, măcar pentru câteva zeci de minute, în farmecul satului de odinioară, când tehnologia care ne-a acaparat acum complet, care se hrănește cu timpul nostru, nu alterase deloc simplitatea, candoarea și ritmul lent și sănătos al firii omenești.

Acest spațiu dedicat tradiției, obiceiurilor și istoriei locurilor a fost inaugurat pe 1 Decembrie 2025, de Ziua României, în prezența reprezentanților Consiliului Județean Dâmbovița. De precizat că implementarea acestui proiect care ține la păstrare rădăcinile nemuritoare ale acestei comunități s-a putut face prin implicarea administrației publice locale, cu sprijinul financiar primit de la Consiliul Județean Dâmbovița, care a acordat nu doar fonduri, ci și încredere Asociației Văleni -Dâmbovița, sub egida căreia s-a întrupat expoziția etnografică cu caracter permanent „Dorul de Văleni”. Nu putem uita nici numele artistul plastic Ion Popescu, din Pitești, care a avut o contribuție valoroasă la închegarea acestui muzeu al satului românesc autentic. Despre acest subiect vom rezerva un spațiu special în paginile publicației noastre, ba chiar vom realiza și un reportaj video.

Acum, să revenim la ritmul și pulsul actual al localității, la ce s-a făcut bun și ceea ce urmează să întreprindă reprezentanții administrației publice locale în realitatea imediată, în ton cu vremurile pe care le trăim, toate atașate, în primul rând, la confort și civilizație de tip european. Hai să începem cu drumurile. Asfaltate toate. Până în vârf de deal, la confluența cu Argeșul. Ne-a spus primarul Marian Lungu că procesul acesta de reabilitare și întreținere a căilor rutiere continuă, mai ales că zona este expusă alunecărilor de teren, în special în perimetrele din apropierea pâraielor care tranzitează comuna. Albiile apelor curgătoare care străbat Valeni Dâmboviţa ar trebui regularizate pentru a fi eliminat pericolul, dar nu s-a mai intervenit pe acest aspect din 2015.

Marian Lungu este un edil cu viziune, cu dorință de a schimba fața localității, de a implementa proiecte utile, de importanță pentru comunitate, dar bugetul nu prea îl ajută. Ne-a mărturisit că investiții de anvergură nu se pot materializa la Văleni decât cu fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile ori cu sprijin de la Consiliul Județean Dâmbovița, prin Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), la care Primăria ar trebui să facă eforturi pentru a depune cota sa de cofinanțare de 50%.

Unul dintre proiectele mari pe care Marian Lungu ar vrea să-l pună în practică la Văleni este sistemul de canalizare. Un obiectiv ultranecesar, dar care poate fi executat, ținând cont de faptul că zona este una de deal, printr-un proiect care ar implica costuri suplimentare. Dar, am văzut, edilul nu disperă. Este convins că îi va fi oferită în cele din urmă și această oportunitate de a construi rețea de canalizare la Văleni.

Prin Agenția de Dezvoltare Sud Muntenia, primarul Marian Lungu are pregătit un proiect privind digitalizarea activității în cadrul administrației publice locale și un altul privind amplasarea în comună a unor stații de încărcare pentru autovehiculele electrice, elemente indispensabile ținând cont de folosirea tot mai intensă a energiei nepoluante în toate domeniile sociale și economice.

Un alt proiect care va fi implementat în curând are în vedere furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale, facilitarea accesului persoanelor venerabile la serviciile de bază eficiente și de calitate. Finanțarea de 1,7 milioane de lei a fost asigurată prin PNRR. Administrația publică locală va trebui să angajeze, prin concurs, un asistent medical comunitar care să se ocupe de problematica acestei activități de sprijin a persoanelor cu probleme socio-medicale. Instituția care va funcționa în cadrul centrului medical din localitate va mai avea la dispoziție un asistent social și un mediator școlar. Proiectul prevede și reabilitarea a 25 de locuințe ale persoanelor defavorizate. Lucrări de reparații, refacere a acoperișului, pereți interiori, exteriori etc. Totodată, pe parcursul a 1 an și 6 luni, toți copiii care merg la școală vor beneficia de o masă caldă, zilnic.

De schimbări importante au beneficiat și Căminul Cultural și sediul Primăriei Văleni. Printr-un proiect derulat cu finanțare prin PNRR, cele două instituții au fost reabilitate și modernizate. Investiția s-a ridicat la 2 milioane de lei.

„Sunt multe de făcut. Avem speranța că vom duce în cele din urmă la capăt tot ceea ce ne-am propus și avem în stadiul de proiecte, de idei. Vremurile sunt așa cum sunt, iar finanțările importante, pentru noi, localitate cu un buget precar, care nu poate susține investiții de anvergură, nu pot veni decât prin programe europene sau guvernamentale cu finanțare nerambursabilă. Suntem atenți și nu scăpăm nicio oportunitate. Avem o localitate frumoasă, cu oameni harnici, gospodari, dar vrem și mai mult”, ne-a spus primarul Marian Lungu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News