REPORTAJ
Otrava din roşii! Un reportaj cu camera ascunsă
Este interzisă în Uniunea Europeană, dar se poate cumpăra „la negru” din fitofarmacie! Vorbim de substanţa cu care legumicultorii români îşi otrăvesc cu bună ştiinţă consumatorii, folosind-o pentru a coace forţat roşiile. Ethrel-ul este adus de contrabandiști din Bulgaria.
Un material România Tv, filmat cu o cameră ascunsă, dezvăluie practicile folosite. Dialogurile dintre reporter şi cei implicaţi sunt de-a dreptul halucinante.
Potrivit fitness-nutritie.ro, aceste roșii, din cauza substanțelor conținute, îngrașă, favorizează apariția cancerului (cresc riscul de cancer de sân la femei și cancer testicular sau de prostată la bărbați), cresc riscul bolilor hipertensive, a diabetului și a bolilor cardiovasculare. În plus, au efect perturbator hormonal: la băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății.
VIDEO
ACTUALITATE
Uniți în diversitate. O asociație îi învață pe elevi de ce nu contează dacă ai ochii verzi sau căprui
Primul lucru care te surprinde când intri în școala din Ciocănești este muzica care îmbie holurile. Nu am mai văzut niciunde în România așa ceva. O muzică în surdină, liniștitoare, care amintește în același timp că se aproprie sărbătorile de iarnă.
Apoi te surprind pereții. Pentru că sunt desenați. Un crocodil încovoiat pentru litera C, semnul metroului londonez pentru O sau o lebădă cu picioare un pic cam prea lungi, dar numai potrivite pentru litera N, formează numele localității. Suntem în Ciocănești, Dâmbovița.
Am venit la școala din comună pentru că aici se desfășoară programul „Uniți în diversitate”, al Asociației Bolnavilor de Von Hippel Lindau, care-și propune promovarea diversității prin înțelegerea, acceptarea și aprecierea diferențelor dintre elevi.
Proiectul, finanțat de Fundația Orange, prin programul „Susține un ONG”, se desfășoară în trei școli din Dâmbovița, respectiv Ciocănești, Urziceanca și Vizurești, și vizează peste 450 de elevi și 25 de învățători și diriginți.
„Este în regulă să fim diferiți, să gândim diferit”
Laboratorul de engleză al școlii este poate cea mai frumoasă sală de clasă din clădire. Pereții sunt desenați în același stil ca holul de la intrare. „I-am pictat împreună cu profesorii și copiii, ca astfel să fie implicați și să fie mândri de ceea ce au realizat. Să simtă că este al lor”, ne-a explicat Elena Popa – președintele Asociației Bolnavilor de Von Hippel Lindau.
Povestea Elenei este la fel de atipică ca zidurile acestei școli de țară. A lucrat în corporație mulți ani, se ocupa de vânzări de milioane de euro. Dar la un moment dat și-a dat seama că vrea altceva.
„Nu mă mai regăseam și încercam să îmi schimb viața. Am stat un an acasă și am decis să intru în această zonă în care să îi ajut pe alții. Am creat asociația în 2013, iar mai târziu am devenit educatoare la o grădiniță din Mogoșoaia.
În paralel, administrez un grup caritabil, unde oamenii vând diverse lucruri și banii obținuți îi donează. Sau le vindem noi tot felul de obiecte, pentru a strânge bani pentru copii din familii grav defavorizate sau pentru a susține educația copiiilor vulnerabili”, mi-a povestit Elena Popa, în grădina școlii din Ciocănești, unde ne-am întâlnit pentru a asista la două dintre cursurile incluse în proiectul „Uniți în diversitate”.
Programul are ca scop promovarea diversității prin înțelegerea, acceptarea și aprecierea diferențelor dintre elevi. Peste 50% dintre copiii din cele trei școli provin din medii/familii defavorizate, monoparentale, sau sunt elevi cu cerințe educaționale speciale (CES).
Programul a început în septembrie și presupune patru cursuri pentru elevi, în care aceștia învață, prin joc, să lucreze împreună, să se înțeleagă și să se accepte indiferent de elementele exterioare care-i diferă, cum ar fi culoarea pielii, statutul social al familiei sau eventuale dizabilități.
„Am ales jocurile cu ajutorul psihologului din echipă. Este important ca elevii să iasă din rutina unei ore obișnuite. Jocurile sunt diferite de la un curs la altul, astfel încât copii să înțeleagă că este în regulă să fim diferiți, să gândim diferit și să existe diversitate inclusiv atunci când te joci”, mi-a explicat Elena Popa.
„A fost relevant dacă ochii sunt verzi?”
Ne-am întors în laboratorul de engleză, unde 16 copii de clasa a VII-a, așezați în bănci câte patru, față în față, conlucrează pentru a duce la capăt sarcinile primite de la Alexandra Bogdan, specialist educațional.
Unul dintre jocuri se numește Bendomino, un altfel de domino, în care nu trebuie să dărâmi piesele, ci să le unești, într-un șir cât mai lung și alambicat. Altul este „Detectiv” și trebuie să găsește un simbol de pe un cartonaș în marea de simboluri de pe cele nouă planșe.
În partea a doua a orei, fiecare dintre coechipieri imită o dizabilitate imaginară: unul nu aude, altuia îi lipsește o mână, altul nu vorbește. Scopul este să înțeleagă că, indiferent de dizabilitățile reale, semenii lor pot participa la fel de eficient în toate activitățile unei comunități. Și împreună pot să construiască o mandală.
„Contează ce culoare au ochii colegilor voștri pentru a rezolva problema? A fost relevant dacă ochii sunt verzi?”, îi întreabă Alexandra Bogdan, când copiii aproape au terminat de pus piesele cap la cap.
Ei răspund în cor că nu. Nu este un răspuns formal, nu o spun doar pentru că știu că asta ar vrea să audă adultul din fața lor. O spun cu toată inima, căci o fac în timp ce lucrează împreună.
„Există diferențe între noi, dar toți suntem oameni și trebuie să ne acceptăm între noi. Nu contează cum aratăm, cum ne îmbrăcăm, ce obiceiuri avem.
Mult mai mult contează cum ne comportăm unii cu alții. Că putem fi de oriunde, important este să fim oameni”, le transmite și Elena Popa.
Copiii de clasa a VII-a o ascultă și îi dau dreptate, cu o maturitate extraordinară. Asta poate și pentru că sunt deja la al treilea curs din proiectul „Uniți în diversitate”.
La primele, au jucat tot în echipe, au desenat, au dus mai departe o poveste începută, ba chiar au făcut și mersul piticului.
„Cel mai mult mi-a plăcut să desenez. Dar și mandalele ne-au plăcut, că a trebuit să gândim în echipă, să fie simetrie, să ne ajutăm reciproc”, a explicat Andrei.
Carla l-a completat: „Este bine că suntem diverși. Dacă toți am avea aceeași culoare la păr, aceeași frizură, aceiași ochi, ar fi plictisitor. Pentru că diversitatea face lumea mai interesantă”.
„Văzând la ea că se poate, am prins și noi curaj”
După ce se termină cele patru cursuri ale programului „Uniți în diversitate”, susținut de Fundația Orange, Elena Popa îmi spune că activitatea va fi continuată de profesorii școlii.
Există deja o colaborare de trei ani între Asociația Bolnavilor de Von Hippel Lindau și cele trei școli din Dâmbovița incluse acum în proiectul finanțat de Fundația Orange.
„Noi începem prin cursuri cu profesorii, apoi cu elevii și încheiem tot cu profesorii. Le lăsăm kituri, ca ei să continue să discute cu copiii. Ținem legătura cu directorii pe proiecte.
Acum trei ani, am avut un proiect legat de bullying, pentru că este o problemă serioasă a zilelor noastre. Și profesorii ne-au chemat, mai târziu, din nou. Ceea ce înseamnă că au considerat că suntem utili”, mi-a explicat Elena Popa.
Directoarea școlii, Anca Mihaela Suditu, confirmă. „Colaborarea a început în 2021, iar Elena chiar a avut grijă de noi, s-a simțit bine în mijlocul nostru și a văzut că vrem. Cumva, ne-a moșit, așa îmi place mie să spun.
Văzând la ea că se poate, am prins și noi curaj. Tot ce am lucrat cu fetele, am aplicat și noi mai departe în școală”, a mărturisit Anca Mihaela Suditu.
„Tu însămânțezi ideea asta, o arăți în toate formele ei pozitive, se văd mici schimbări, care apoi cresc. Ne-am gândit să propunem chiar un opțional de jocuri în programa școlară și o vom face când vom obține suficientă susținere”, a mărturisit Alexandra Bogdan.
După ce a încheiat activitățile de la școala din Ciocănești, Asociația Bolnavilor de Von Hippel Lindau s-a mutat la școala din Vizurești. Anterior celor două, cursurile s-au desfășurat la Urziceanca.
Am plecat de la întâlnirea cu Elena Popa și Alexandra Bogdan cu un sentiment foarte plăcut. Într-o societate prea dezbinată uneori, din cele mai nesemnificative motive, cele două femei, împreuna cu Rosina Marin, specialist educațional, și Florina Gheorghe, voluntar Orange, plantează semințele unei comunități. Și o fac cu succes.
130.000 de euro de la Fundația Orange pentru programul „Susține un ONG” 2024
„Consider absolut necesară instruirea profesorilor din toate școlile din România cu privire la integrarea elevilor din medii foarte diverse, pregătirea practică a acestora alături de specialiști și implementarea de strategii repetitive, de grup sau individuale, pentru a crea un mediu educațional sigur și stimulativ, cu impact pozitiv asupra dezvoltării emoționale a copiilor”, a explicat Madalina Stan, B2B Manager Customer Value Management Orange România, de ce a propus proiectul Asociației Bolnavilor de Von Hippel Lindau în programul „Susține un ONG”.
„Susține un ONG” este un fond care oferă finanțare pentru proiecte de filantropie propuse de angajații Orange și dezvoltate alături de o organizație non-profit, pentru ca aceștia să învețe să coordoneze un proiect, să învețe să caute resurse alternative de finanțare pentru proiectele în care cred, să învețe să comunice un proiect, să dezvolte capacitatea de identificare de soluții la probleme sociale elementare și să crească gradul de satisfacție personală.
https://www.fundatiaorange.ro/programe/sustine-un-ong/
Fundația Orange este o organizație non-profit care se implică în viața comunității prin realizarea de proiecte de filantropie menite să aducă schimbări pozitive în viața persoanelor dezavantajate.
În cei 12 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 7,8 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate și în proiecte de sănătate, educație și cultură, în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau de auz, în scopul incluziunii lor sociale.
Principalele programe ale fundației sunt: „Orange Digital Center”, „Digitaliada”, „Susține un ONG”, „Lumea prin culoare și sunet”, „Solidarity FabLabs” și „Centrul Digital pentru Femei”.
ACTUALITATE
A fost inaugurat primul hotel de cinci stele din Dâmbovița. „Peștera Wellness & Spa”, emblemă a turismului montan!
Astăzi – 30 noiembrie 2024, într-o zi de mare sărbătoare a Ortodoxiei, când creștinii îl cinstesc smeriți pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, în inima munților Bucegi, la Cota 1600, s-a consumat un eveniment de excepție, de marcă pentru turismul, economia și renumele județului. A fost inaugurat „Peștera Wellness & Spa”, primul hotel clasificat la 5 stele din județul Dâmbovița.
Edificiul dedicat turismului, celor care iubesc muntele, aerul curat, liniștea profundă a înălțimilor, dar și confortul, în ton cu modelele pe care le găsești în stațiunile de renume din Alpii Austriei sau în Elveția, este o investiție gândită, proiectată și finanțată de omul de afaceri Valentin Calcan – președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița și familia sa.
„Peștera Wellness & Spa” este o adevărată perlă a turismului montan, loc care, cu siguranță, va atrage turiști din România, dar și din străinătate. Pe cei care știu să aprecieze natura, confortul, ospitalitatea și doza de lux, nu din exces, doar atât cât să facă diferența, să uimească, să placă, să producă destinderea, odihna și starea aceea de bine pe care nu o poți găsi decât în locuri speciale, și, credeți-mă, „Peștera Wellness & Spa” este chiar un loc special.
După o scurtă incursiune prin această colosală bijuterie turistică de 5 stele, primul astfel de obiectiv din județul Dâmbovița, poți spune că sunt rarisime în țară astfel de hoteluri. Camere luminoase, mobiliate și utilate modern, ambient, lux și confortul acela apropiat unui cămin, unui loc de suflet, unde te poți aduna, îți poți încărca bateriile. Există o conexiune directă cu natura, cu muntele. Ferestre largi,cu ochii țintiți spre măreția Bucegilor, spre pădurile de brazi ce străjuiesc abrupturile stâncoase.
Mai sus, piscina. Un loc unde relaxarea se îmbină cu desfătarea. Muntele este tot acolo. Îl poți atinge, îl poți simți, chiar dacă urci cu liftul. „Peștera Wellness & Spa” a fost integrat în masivul muntos. Este parte din el. Comunică și conviețuiesc, ceea ce crează turistului o și mai mare satisfacție și stare de bine. În acest hotel, parcă te afli pe un alt tărâm. Într-un vehicul gigant al relaxării la superlativ.
Inaugurarea a avut loc în spațiul din zona de recepție. Un perimetru larg, concept futurist, util, cu o vizibilitate panoramică asupra peisajului montan. Alături de Valentin Calcan și de frumoasa sa familie, au fost prezenți la acest eveniment o serie de oaspeți de seamă, prieteni, apropiați, colaboratori și, evident, primii turiști.
Valentin Calcan, marcat de emoția acestui moment unic, care ți se întâmplă o dată în viață, a mulțumit celor prezenți, veniți pentru a fi martorii unei pagini de istorie care a început să fie scris pe 30 noiembrie, de Ziua Sfântului Apostol Andrei, la Cota 1600, pe Platoul Peștera-Padina, unde se dezvoltă vertiginos una dintre cele mai adevărate stațiuni montane din România.
Valentin Calcan le-a urat nepotului său Andrei și nurorii sale Andreea un călduros „La mulți ani”, a mulțumit întregii familii care i-a fost aproape, au fost parte din acest efort senzațional. Soția, Dana, fiul, Alex, și managerul hotelului, Oana. Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a răsfoit puțin, delicat, printre amintiri. I-a evocat pe cei care nu mai sunt și care i-au fost alături, sprijin și mentori.
Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a ținut să fie prezent la acest moment special, deosebit de important pentru județul Dâmbovița.
„Aici, în frumusețea fascinantă a Munților Bucegi, se deschide un așezământ de mare ținută din punctul de vedere al dezvoltării economice și turistice ale națiunii române. Un fapt extraordinar pentru istoria acestor meleaguri. Cu o sută de ani în urmă, în 1924, aici s-a binecuvântat și s-a sfințit casa de oaspeți care se numea la început „Hanul Peștera”, după aceea „Casa Peștera”. Tot aici, la câteva sute de metri, este Mănăstirea Peștera, Peștera Ialomiței, mănăstire care are peste 400 de ani și care stă de veghe spiritual și cultural pentru toți vizitatorii care vin să vadă aceste meleaguri frumoase și binecuvântate ale țării”, a transmis IPS Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei.
Înaltul ierarh a oferit în dar familiei Calcan o icoană a Maicii Domnului. Înalt Prea Sfinția Sa a mai făcut, cu emoție, o mărturisire: preoții au binecuvântat, în 1924 și în 1942, Casa Peștera, și acum, în 2024, pe același loc, este binecuvântat acest așezământ modern, emblemă pentru întreg județul Dâmbovița.
Primarul comunei Moroeni, Laurențiu Moraru, l-a felicitat pe Valentin Calcan pentru faptul că a reușit să ducă la capăt realizarea acestui obiectiv deosebit de important pentru turismul și economia județului, pentru buna colaborare care există între administrația publică locală și Complexul Hotelier „Peștera”. A mai spus primarul că, împreună cu conducerea Consiliului Județean Dâmbovița, va depune toate eforturile pentru dezvoltarea turismului montan, pentru modernizarea infrastructurii necesare acestei zone aflate într-o continuă prefacere.
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a mulțumit omului de afaceri Valentin Calcan și familiei sale, pentru faptul că au contribuit din plin la dezvoltarea turismului montan din Bucegii dâmbovițeni, pentru faptul că, prin construirea acestui hotel ultramodern, catalogat la cinci stele, a adus prestanță și renume. Corneliu Ștefan i-a oferit lui Valentin Calcan o plachetă de recunoștință, ca semn de prețuire pentru activitatea economică intensă depusă pentru binele județului Dâmbovița.
Au mai fost prezenți la inaugurarea „Peștera Wellness & Spa”: prefectul județului Dâmbovița – Emilian Rusu, vicepreședinte Consiliului Județean Dâmbovița – Antonel Jîjîie, fostul premier Victor Ponta, Gabriel Boriga – administrator public al municipiului Târgoviște, Claudia Gilia – președinta Senatului Universității Valahia din Târgoviște, Ionuț Săvoiu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Țuțuianu și Gheorghe Ana – foști președinți ai Consiliului Județean Dâmbovița, Sandu Tolea – directorul Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița, Sorin Stoica – directorul Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița, Tiberiu Lixandru – director Direcția Finanțelor Publice Dâmbovița și alți reprezentanți ai administrației publice locale și județene.
Incursiune cronologică: Începuturile ”Casei Peștera”
Mai 1923 încep lucrările pentru Casa Peștera
„Casa Peștera” a fost numele primei construcții, renunțându-se la numele inițial, acela de „Hanul Peștera”. Lucrările au început în luna mai 1923 sub directa îndrumare a lui Mihai Haret, nepotul savantului Spiru Haret. Mihai Haret este considerat întemeietorul mișcării turistice din România și a fost Membru al Clubului Alpin Francez precum și Membru în Comitetul Societății Regale Române de Geografie.
21 Septembrie 1923 inaugurarea Casa Peștera
În toamna aceluiași an, mai exact la 21 septembrie 1923, a avut loc inaugurarea în prezența a peste 60 de iubitori de munte.
„Înzestrată cu sobe de teracotă, cu 40 de paturi cu somieră, saltele de lână, perne de fulgi, pături și lingeria completă de pat, casa „Peștera” punea la dispoziția turiștilor 5 camere la parter și 3 la mansardă, o sală de mâncare cu bibliotecă. Cortul principal mai cuprindea: bucătăria, cămara de alimente, camera îngrijitorului, o piviniță de beton iar corpul secundar: o cameră pentru călăuze cu 6 locuri, o cameră neagră pentru fotografie, o cămară-atelier și un grajd pentru vite” (din Enciclopedia Turistică Românească Volumul XIII 1946).
29 iunie 1925 Inaugurarea Casa Peștera extinsă
Din 1924 și până în primăvara lui 1925, cabana a fost extinsă și reamenajată, întrucât numărul turiștilor în Bucegi crescuse semnificativ și construcția inițială devenise neîncăpătoare mai ales pe timpul verii. La noua inaugurare au participat peste 200 de oameni, deși evenimentul a avut loc 29 iunie 1925, o zi de vară friguroasă și cu viscol. Printre cabanierii perioadei de început se număra și legendarul Moș Neculae Butmăloiu alături de soția sa Mina. Moș Neculae a fost „păzitor silvic, vânător de capre negre” și cunoștea foarte bine Bucegii. De altfel, drumul care merge din Bușteni la „Casa Peștera” se mai numește „drumul lui Butmăloiu”
29 iunie 1925 Inaugurarea Casa Peștera extinsă
Din 1924 și până în primăvara lui 1925, cabana a fost extinsă și reamenajată, întrucât numărul turiștilor în Bucegi crescuse semnificativ și construcția inițială devenise neîncăpătoare mai ales pe timpul verii. La noua inaugurare au participat peste 200 de oameni, deși evenimentul a avut loc 29 iunie 1925, o zi de vară friguroasă și cu viscol. Printre cabanierii perioadei de început se număra și legendarul Moș Neculae Butmăloiu alături de soția sa Mina. Moș Neculae a fost „păzitor silvic, vânător de capre negre” și cunoștea foarte bine Bucegii. De altfel, drumul care merge din Bușteni la „Casa Peștera” se mai numește „drumul lui Butmăloiu”
In vara anului 1974 s-a început construcţia hotelului Peştera. Lucrările au înaintat greu şi încet, ca toate construcţiile edificate in inima munţilor, unde aprovizionarea cu materiale şi utilaje se face cu mare dificultate. Munca lui N. Soricu s-a dublat, avind acum în grija sa, pe lîngă buna găzduire a turiştilor şi asigurarea mesei zilnice a 150 de muncitori de pe şantier. Dar timpurile grele au trecut şi la 31 decembrie 1978 hotelul şi-a primit primii oaspeţi. El se înalţă pe 9 nivele, puţind găzdui 148 de persoane în camere de 2-6 locuri, dotate cu instalaţii sanitare. Un frumos restaurant, amplasat la nivelul 3, este servit de cîteva fete din regiune, care au adus cu ele bunăcuviinţă şi o mare cantitate de bunăvoinţă. Printre altele, aici se poate servi la orice oră un ceai cald şi aromat, băutură at it de necesară, care în multe cabane ţi se refuză cu brutalitate.
Prin construcţia noului hotel de la Peştera se deschide o nouă etapă a turismului din această regiune. El este accesibil pe potecile de munte care urcă din Sinaia, Poiana Ţapului şi Buşteni, sau din Pietroşiţa, de-a lungul văii Ialomiței.
Se poate ajunge aici şi cu maşina pe şoseaua peste muntele Păduchiosul sau de la Pietroşiţa, peste muntele Dichiu. în curînd, se va da în folosinţă tronsonul II al telecabinei Buşteni-Peştera, primul tronson funcţionînd de-acum peste frumoasa şi abrupta vale a Jepilor, pînă la Babele.
Acei turişti, astăzi în vîrstă respectabilă, care au apucat să fie găzduiţi la schitul « Peştera» sau în odăile micuţei cabane « Hanul drumeţilor» se vor abţine cu greu, la vederea noului hotel, vor rosti poate cu nostalgie dictonul filozofului grec Heraclit:« Panta rei» — totul curge — totul se schimbă.
B. WINTER ( Almanah Turistic 1980)
16 octombrie 2003 – Hotelul Peștera este cumpărat de SC Grupul Industrial Alca
24 noiembrie 2015 – se obține Certificatul de Clasificare la 4 stele ( nr 3749/1482 )
14 iulie 2018 – Prima Stație de Încărcare Mașini Electrice este pusă în funcțiune
24 iulie 2022 – Primul Eco Patinoar la munte, ce poate fi utilizat vară/iarnă este pus în funcțiune
27 iunie 2022 – Punerea Pietrei de Temelie a noului Hotel Peștera Wellness & Spa
30 noiembrie 2024 – inaugurarea Hotelului Peștera Wellness & Spa, primul hotel clasificat la 5 stele din Dâmbovița.
-
Giurgiuacum 3 zile
Locuință distrusă de foc din cauza unei greșeli pe care o fac mulți oameni!
-
Argeșacum 3 zile
Tânăr de 22 de ani a murit după ce a intrat cu mașina într-un parapet
-
ACTUALITATEacum 3 zile
Adolescent de 14 ani a plecat de la școală și nu a mai ajuns acasă
-
Giurgiuacum 4 zile
Accident rutier cu două victime pe DN6, în județul Giurgiu
-
ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Dâmbovița: Taxa de habitat, majorată la 62 de lei începând cu 1 februarie 2025
-
ACTUALITATEacum 4 zile
Gata cu primăvara din mijlocul iernii! Atenționare meteo de vânt și viscol
-
ADMINISTRAŢIEacum 3 zile
Se asfaltează drumul dintre Pucioasa și Fieni, prin Berevoiești
-
Dâmboviţaacum 4 zile
Gospodării cuprinse de flăcări în Dobra și Răzvad