Conectați-vă cu noi

REPORTAJ

Otrava din roşii! Un reportaj cu camera ascunsă

Publicat

pe

Foto: captură România TV

Este interzisă în Uniunea Europeană, dar se poate cumpăra „la negru” din fitofarmacie! Vorbim de substanţa cu care legumicultorii români îşi otrăvesc cu bună ştiinţă consumatorii, folosind-o pentru a coace forţat roşiile. Ethrel-ul este adus de contrabandiști din Bulgaria.

Un material România Tv, filmat cu o cameră ascunsă, dezvăluie practicile folosite. Dialogurile dintre reporter şi cei implicaţi sunt de-a dreptul halucinante.

Potrivit fitness-nutritie.ro, aceste roșii, din cauza substanțelor conținute, îngrașă, favorizează apariția cancerului (cresc riscul de cancer de sân la femei și cancer testicular sau de prostată la bărbați), cresc riscul bolilor hipertensive, a diabetului și a bolilor cardiovasculare. În plus, au efect perturbator hormonal: la băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății.

VIDEO

ACTUALITATE

Cunună de tradiţii la „Zilele comunei Gura Ocniţei”

Publicat

pe

Exerciţiul reprezintă calea spre desăvârşire, spre împlinire, stimulează cutezanţa, dorinţa de clădire a lucrului bun. Acest tip de implicare l-am putut observa la „Zilele comunei Gura Ocniţei”, manifestare cultural-artistică ajunsă la cea de-a şasea ediţie. De la an la an, activităţile s-au schimbat, în suita evenimentului intrând din ce în ce mai multe elemente de cizelare care ţin de artă, de literatură, de tradiţie, de folclor, de autentic, de sufletul omului.

La Gura Ocniţei, excesul pe care încă îl întâlnim la alţi edili, de a băga o avere din bani publici pentru a aduce câţiva manelişti de renume care să susţină recitaluri de tip expres, nu există. Publicul îl formezi, îi ridici nivelul, nu după ceea ce el îţi cere, ci după ceea ce îi oferi. Sorin Ioniţă, primarul de la Gura Ocniţei, şi colaboratorii săi au dovedit, în toţi aceşti ani, că pot educa publicul, că pot rezona cu obştea, folosindu-se de ceea ce au în propria grădină sau în ogrăzi asemănătoare.

„Zilele comunei” au debutat vineri dimineaţa, la Căminul Cultural din localitate, unde, în prezenţa autorităţilor judeţene şi locale, a unor artişti plastici şi a unui public numeros, s-a consumat o suită de acţiuni culturale, respectiv: lansări de carte, vernisaj de expoziţie, recitaluri de muzică şi poezie etc.

Dealul Crucii, unde a fost înălţată, cu câţiva ani în urmă, de către Georgeta Florea, ajutată de sponsori şi de edilul Sorin Ioniţă, „Troiţa Păcii”, a devenit epicentrul sărbătorii de Sfântul Ilie. Locul unde tradiţia populară a locurilor se îmbrăţişează cu anumite legende şi povestiri religioase, pe care fiii satului şi artiştii chemaţi la acest eveniment au ştiut să le însufleţească şi să creeze un tablou viu al trecutului şi prezentului.

Însoţit de un alai de copii, de tineri şi bătrâni costumaţi popular, Sfântul Ilie, patronul spiritual al manifestărilor de la Gura Ocniţei, a sosit pe deal într-un car înconjurat de foc.

Pe Dealul Crucii, într-o atmosferă destinsă, s-a desfăşurat, pe scena special amenajată, cea de-a VI-a ediţie a „Festivalului Florilor de Câmp”. Seara, s-a încheiat cu un foc de artificii care s-a văzut până departe. Şi asta nu a fost totul…

A doua zi, sâmbătă, zumzetul sărbătorii s-a mutat la Adânca, unde, în afară de tradiţionalul târg cu de toate, a fost organizat un concert folcloric, la care şi-au dat concursul solişti renumiţi ai folclorului românesc. Prezentatorii acestei cavalcade artistice au fost Roxana Clopotaru şi Victor Mihalache.

Cortina sărbătorii de la Gura Ocniţei a fost trasă după consumarea celei de-a doua reprize a focului de artificii.

„Eu zic că a fost o sărbătoare reuşită. Un dar pe care noi, autorităţile locale, cu oamenii din comună, cu invitaţii noştri, l-am făcut comunităţii. Am mai suflat un pic peste flacăra speranţei, am arătat lumii că suntem şi noi aici, la Gura Ocniţei, că plămădim viaţă, că dăm culoare şi formă existenţei noastre efemere. Tot ceea ce am şlefuit într-un an de zile, întru tradiţie, întru cultură, am adus la sărbătoarea comunei. Flăcările devenirii noastre spirituale şi artistice au luminat aceste zile.

Realizările noastre pe plan socio-edilitar, proiectele de viitor, privind dezvoltarea economică a comunei, privind prosperitatea oamenilor, merg mână în mână cu viaţa cultural-artistică. Şi, după cum se vede, reuşim pe toate planurile. Totul se face prin implicare, muncă, dragoste şi răbdare”, ne-a declarat Sorin Vasile Ioniţă.

Şi, ca să fie într-adevăr ceva peste orice s-a organizat până acum în Dâmboviţa, edilii comunei au adus, pentru divertismentul localnicilor, un balon cu aer cald. Cei curajoşi s-au urcat în nacelă şi au privit locurile de la înălţimi.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Nuntă românească de poveste, tradiţii şi exemplu de solidaritate la Gura Ocniţei. FOTO

Publicat

pe

Tradiţiile milenare ale poporului român se pierd, înghiţite de societatea de consum, de evoluţia tehnicii, de comprimarea timpului, dar şi din cauza delăsării pe care o manifestă cei care ar trebui să se îngrijească de rădăcinile neamului românesc.

Uite că mai sunt localităţi în care obiceiurile nu numai că au fost scoase la suprafaţă, şterse de praf şi reevaluate, dar au fost reanimate, au intrat în practica comunităţii, reprezintă perle, nestemate fără de care cursul firesc al timpului nu mai are culoare, prestanţă şi valoare.

La Gura Ocniţei, locul unde, de câţiva ani, tradiţia, obiceiurile populare se armonizează cu alte curente artistice, se întrepătrund şi se sprijină reciproc, creând o feerie a împlinirii spirituale, s-a consumat duminică, 30 iunie 2019, o nuntă ca în poveşti. Un ritual popular aşa cum îl ştiu bătrânii noştri şi cum tinerii interesaţi de farmecul folclorului nostru îl mai văd în filme ori în poze de arhivă sau culese de prin scrinuri uitate prin poduri.

Totul a pornit de la o iniţiativă de suflet, din dorinţa autorităţilor locale, a directorului de cămin cultural, Liliana Iotu, a bibliotecarelor, a comunităţii până la urmă, de a uni creştineşte destinele unui cuplu de oameni săraci. Şi au vrut să împletească evenimentul cultural, readucerea în prezent a unui obicei uitat şi perimat de societate, de civilizaţie, cu pecetluirea creştinească a două destine.

Familia Meleşteu, din Gura Ocniţei, oameni nepricopsiţi, dar care au fost generatori de viaţă şi continuitate, au o altă bogăţie: 9 copii, 8 băieţi şi o fată! Cu o asemenea casă este clar că supravieţuirea, în vremurile noastre de avânt capitalist, este dificilă, darmite să mai ajungi să faci o cununie religioasă şi o nuntă.

Când au fost întrebaţi de directoarea de cămin cultural dacă sunt de acord ca obştea, autorităţile, oamenii de suflet să intervină în viaţa lor şi să îi lege creştineşte, după datina străbună, în port tradiţional şi respectând toate obiceiurile, au fost de acord.

Şi, uite aşa, s-a pus de o nuntă ţărănească la Gura Ocniţei. Interpreţii, personaje adevărate, într-un film real, într-o curată montare realistă, menită să redea farmecul portului popular românesc şi al obiceiurilor de nuntă, dar să arate şi că există o frumuseţe a sufletului nostru, în fiecare.

Cei doi miri au fost îmbrăcaţi în straie populare, nuntaşii la fel. Ba chiar şi primarul şi-a pus o cămeşă brodată, şi-a suflectat mânecile şi s-a prins peste mijloc cu un brâu tricolor.

Toate pregătirile s-au desfăşurat la Căminul Cultural din Gura Ocniţei. Acolo s-au îmbrăcat mirii, gătiţi cu lăutari, s-a împodobit bradul, s-a pus masa şi s-a jucat româneşte până în zori.

„Este un eveniment emoţionant pentru noi, un eveniment al reînodării tradiţiilor, autencitităţii şi a portului popular românesc, al adevăratei nunţi, cea petrecută cu zeci si sute de ani în urmă. Ne-am gândit ca tinerii noştri să aibă un exemplu pe care să şi-l amintească, pe care, eventual, să-l cultive, să-l ducă mai departe, în aşa fel încât să menţină tradiţia, cultura şi educaţia. Să ne putem bucura de adevăratele valori autentice ale acestui popor. Nunta noastră nu este doar un spectacol. E viaţă, e poveste, e autenticitate, e bucurie şi emoţie.

Comunitatea a dat dovadă de unitate, de solidaritate întru bine şi frumos. Unde mai găseşti aşa ceva? Este greu să înfăptuieşti astfel de lucruri în vremurile astea grăbite de lupta pentru existenţă şi nimicurile fireşti al cotidianului care ne sufocă. Noi, toţi cei angrenaţi în acest eveniment, am reuşit să-l ducem la capăt. Am udat o rădăcină până când a prins viaţă şi acum vrem să o ţinem vie, să nu mai piară”, a vorbit, cu emoţie, primarul Sorin Vasile Ioniţă.

Mirii au două perechi de naşi. Oameni de suflet, care au ales să intre în horă, cum zice românul, să intre în aceste roluri reale. Unii sunt din Gura Ocniţei, ceilalţi de la Doiceşti. Tocmai de aceea, la orele 13:00, conform tradiţiei, alailul a plecat la naşi. Nu ca acum o sută de ani cu căruţele trase de cai împodobiţi, fiindcă era prea departe şi timpul parcă curge prea repede. Cu maşinile. Dar, în straie populare, cu chiuituri şi lăutari.

La Doiceşti, nuntaşii din Gura Ocniţei au fost primiţi de naşi la Căminul Cultural. Cu muzică, prăjituri şi băutură. Ceva vin şi mai multă apă şi băuturi răcoritoare. Aici, după ce s-au tras câteva hore zdravene, s-au omenit nuntaşii, împreună cu naşii, şi tinerii care purtau lumânările de cununie împodobite cu flori proaspete de câmp au plecat spre Gura Ocniţei, pentru săvârşirea la biserică a legăturii creştineşti. După cununie, toată suflarea satului, în ţinută obligatorie straie populare, a mers la căminul cultural pentru a petrece… A fost un vis. O poveste. O tradiţie care trebuie repetată şi sădită în toate comunităţile rurale.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!