Conectați-vă cu noi

REPORTAJ

Otrava din roşii! Un reportaj cu camera ascunsă

Publicat

pe

Foto: captură România TV

Este interzisă în Uniunea Europeană, dar se poate cumpăra „la negru” din fitofarmacie! Vorbim de substanţa cu care legumicultorii români îşi otrăvesc cu bună ştiinţă consumatorii, folosind-o pentru a coace forţat roşiile. Ethrel-ul este adus de contrabandiști din Bulgaria.

Un material România Tv, filmat cu o cameră ascunsă, dezvăluie practicile folosite. Dialogurile dintre reporter şi cei implicaţi sunt de-a dreptul halucinante.

Potrivit fitness-nutritie.ro, aceste roșii, din cauza substanțelor conținute, îngrașă, favorizează apariția cancerului (cresc riscul de cancer de sân la femei și cancer testicular sau de prostată la bărbați), cresc riscul bolilor hipertensive, a diabetului și a bolilor cardiovasculare. În plus, au efect perturbator hormonal: la băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății.

VIDEO

ACTUALITATE

Maia Morgenstern filmează la Malu cu Flori. „Capra cu trei iezi”, prima ecranizare după povestea lui Ion Creangă

Publicat

pe

Plaiurile minunate, pitoreşti, încărcate de farmec, de linişte şi armonie proaspătă, aşezată, din zona comunei Malu cu Flori, județul Dâmbovița, puţini ştiu că, de ceva vreme, au devenit platou de filmare, locul unde s-a turnat un lung metraj.

Pe o păşune ca o mică insulă înconjurată de dealuri şi păduri dese de fag, s-a închegat, de câteva săptămâni, un studio cinematografic. Aici se lucrează intens la filmul „Capra cu trei iezi”, adaptare după celebra poveste a lui Ion Creangă realizată de tânărul actor, regizor şi scenarist Victor Canache.

Perimetrul paşnic, străbătut îndeosebi de păstori, de oameni ai locului, care urcă la grădini sau care merg în pădure, de cei ce vor să mai scurteze drumurile între sate, este împânzit acum de decoruri, de aparatură sofisticată pentru filmare, reflectoare, macarale video şi alte tipuri de ustensile folosite de artişti în actul de creație al celei de-a şaptea arte. Nu mai vorbim de furnicarul de oameni, majoritatea tineri. Tăcuţi, dar veseli, crispaţi de munca depusă, dar optimişti, doritori de a duce la bun sfârşit ceea ce au început.

În curând, se vor încheia filmările, urmând partea de procesare, de montaj, care va mai lua ceva timp până ce opera va fi desăvârşită şi va ajunge pe ecrane, în faţa criticilor de film.

Am ajuns pe platoul de filmare amplasat pe islasul sătesc, la o margine înfundată a comunei, avându-l ca ghid pe primarul de la Malu cu Flori, Ion Constantin. Edilul este stimat şi apreciat, considerat un bun prieten de toţi membrii echipei de filmare, de la maşinişti și figuranţi până la artişti, şi asta fiindcă a fost alături de ei şi i-a sprijinit în acest demers cultural. Primarul de la Malu cu Flori, după cum ne-a spus cineva din echipă, a sărit întodeauna atunci când au avut nevoie de câte ceva, fie pentru un anumit transport, fie pentru amenajarea vreunui decor, fie în alte treburi ce au ţinut de buna administrare a taberei cinematografice.

Şi, uite aşa, prin comunicare, ospitalitate şi sprijin, Malu cu Flori va intra în istoria filmului românesc contemporan, va deveni, probabil, un loc pe care turiştii, iubitorii de film, cei care nu au auzit până acum de Malu cu Flori vor dori să-l vadă. Aceste locuri frumoase au posibilitatea de a intra într-un circuit turistic. Sunt destule meleaguri în Europa care au devenit de notorietate, fiind căutate de turişti, pornind de la o întâmplare, de la un film celebru realizat în decorul acelor zone. Malu cu Flori are o şansă, iar primarul Ion Constantin ne-a spus că nu va lăsa să scape aest val al afirmării, această oportunitate de imagine cu care nu te întâlneşti prea des.

Când am ajuns pe platoul de filmare absolut natural, alcătuit din elemente tradiţionale confecţionate din materiale refolosibile cu care s-a încropit un colţ din lumea arhaică a satului românesc, echipa de filmare se afla într-o pauză de masă. Fiecare pe unde putea, în grupuri, individual, în tăcere, cu vorbe puţine şi, cu siguranţă, în minte cu gânduri multe, cu ceea ce trebuie să urmeze după consumarea acestui moment de tihnă…

Mulţi posibil să vă gândiți că este vorba de „Capra cu trei iezi”, povestea simplă şi tristă a lui Ion Creangă. Acea parabolă tragică a necuminţeniei, a neascultării, care, sincer, în copilărie, m-a înfiorat. Nu am putut să concep multă vreme că lupul îi va mânca pe bune pe cei doi frăţiori iezi şi că povestea se încheie cu o simplă răzbunare care, oricum, nu poate şterge drama şi starea de tulburare indusă de această naraţiune trepidantă şi tensionată.

Regizorul Victor Canache a păstrat esenţa poveştii, intriga acestei fabule, dar a adus-o în lumea normală, a transformat-o într-o dramă umană, într-un scenariu despre dragoste, ură şi răzbunare. Un conflict cum numai în tragediile greceşti mai întâlneşti. VEZI TRAILER

Şi cine ar fi putut să pătrundă cel mai bine în străfundurile tragismului, în măruntaiele dramei, decât doi actori hârşiţi în astfel de roluri, care au ştiut totdeauna să treacă prin aceste stări de crepuscul uman, de zvârcolire a sufletului şi a minţii? Maia Morgenstern – în rolul mamei şi Marius Bodochi – întruchipându-l pe bărbatul cu caracter de lup, de fiară hămesită care nu concepe să nu aibă totul, să fie refuzat. Măştile animalelor sunt date la o parte, apărând în toată splendoarea sa conflictul uman cu note distincte de folclor popular.

Maia Morgenstern era deja pregătită pentru a trage noi cadre. Se odihnise puţin. Era complet pregătită pentru a intra în piela personajului copleşit de durere, de dorinţa de răzbunare. În scurtul dialog pe care l-a avut cu noi şi cu colegii de la televiziunea Clar TV din Câmpulung Muscel, ne-a spus că a fost fascinată de scenariul creat de Victor Canache după povetea lui Ion Creangă. A fost uimită de puterea de muncă a regizorului Canache şi a echipei sale, care au avut forţa de a construi din nimicuri întreg decorul funcţional, de a crea un film cu scene intense, sângeroase, un film unde este vorba despre justiţie, despre dreptate, despre determinarea de a nu lăsa lucrurile la voia întâmplării, de a căuta dreptatea.

Actorul Marius Bodochi, senin, calm, cu o anumită candoare în voce, ne-a vorbit despre acest proiect pe care l-a considerat deosebit de interesant, despre rolul pe care îl face, unul nu tocmai uşor, care implică trăiri intense, anumite stări pe care numai un artist polivalent le poate analiza şi parcurge cu uşurinţă.

Bodochi, care îl întruchipează pe lup, pe omul rău, răbunător, care nu acceptă să fie refuzat şi se răzbună pentru orgoliul său rănit luând viaţa iezişorilor, să nu spunem copii, ne-a mărturisit că simte o plăcere deosebită să lucreze cu tinerii, cu regizorii tineri care au „mai multă imaginaţie, au candoare şi, atunci când îţi cer lucruri care ţie ţi se par nepotrivite, o fac totuşi cu candoare, precum se joacă copiii, precum adultul care se uită la nişte copii care se joacă. Victor Canache are candoare, dar are şi inteligenţă. Filmul pe care îl regizează nu este pentru copii, este o poveste pentru oameni mari, pentru cei buni dar şi pentru cei cei răi. Ăia buni vor învăţa ceva de aici, iar cei răi vor învăţa să fie mai puţin răi. Am primit rolul cu multă bucurie, cu multă plăcere, mai ales că am fost alături de Maia Morgestern cu care joc în câteva spectacole. Ne înţelegem foarte bine şi eu zic că am reuşit să facem împreună cu regizorul Canache o echipă artistică care ştie ce vrea. De la această poveste, lumea ar trebui să înveţe ceva şi să simtă ceva. Povestea pe care o văd să o poată spune şi altora, să îi poată modifica pe dinăuntru, sufleteşte”, ne-a spus Marius Bodochi.

Tânărul regizor Victor Canache este dâmboviţean de fel, are rădăcinile copilăriei prinse pe undeva prin Vulcana Pandele. A ales acest loc pentru filmarea peliculei sale, fiindcă are multiple asemănări cu un peisaj mirific din satul natal şi se potriveşte de minune intrigii pe care a închegat-o, coincide cu atmosferea şi decorul pe care şi le-a dorit pentru filmul „Capra cu trei iezi”. În 2017, a fost primul semnal al acestui mare proiect. Atunci, tot la Malu cu Flori, a filmat scurt metrajul „Capra cu trei iezi”, un triller psihologic care, de fapt, a fost sămânţa a ceea ce a încolţit şi a crescut astăzi.

„Am vrut să dezvolt povestea lui Ion Creangă. Am vrut să dezvălui cum arată povestea asta dacă înlocuieşti animăluţele, metaforele, cu oameni şi cu situaţii reale. Eu îmi amintesc, când eram mic şi mi se citea povestea, că nu suna deloc a fi o poveste pentru mine. Am zis acum haideţi să o arăt cum este de fapt. Să vedem ce părere au alţi oameni. Am primit ajutor din toate direcţiile pentru realizarea acestui film. De la domnul Tiberiu Popescu de la Centrul de Echitaţie Copaci, acolo am stat, acolo am putut să ne concentrăm la ceea ce avem de făcut. Apoi Primăria Malu Cu Flori, domnul primar Constantin Ion, ne-au primit cu braţele deschise, nu am auzit nu decât atunci când nu se putea efectiv face ceva. Domnul Ionel Duţescu ne-a ajutat foarte mult”, ne-a mărturisit regizorul Victor Canache, care speră ca anul viitor, în toamnă, prima ecranizare după povestea „Capra cu trei iezi” să poată fi difuzată pentru public.

În film joacă şi un copil din Malu cu Flori, Antonio, în rolul ieduţului care scapă de furia lupului. Ne-a spus blajin, fără timiditate, că îi place echipa de filmare, că este mândru de ceea ce face şi că abia aşteaptă să vadă filmul terminat.

Primarul comunei Malu cu Flori, Constantin Ion, a fost alături de regizorul Canache, de întreaga echipă de filmare. Atât cât a putut sau cât nu a putut, i-a sprijinit în acest demers artistic. Ba chiar a vrut, prin intermediul nostru, public, să le mulţumească pentru că au ales Malu cu Flori pentru acest proiect cinematografic, dând o notă de nou, de prestanţă localităţii.

„Mă bucur că aici lucrează mari actori ai scenei şi cinematografiei româneşti. Sper ca acest film, în afară de reuşita în domeniul cultural-artistic, să contribuie şi la promovarea localităţii noastre, a acestor locuri pitoreşti. Vom păstra acest decor, va fi pentru noi un izvor de unde să pornească dezvoltarea unei zone turistice şi de agrement care să atragă turişti, oameni dornici de linişte şi natură”, ne-a precizat primarul Constantin Ion.

Echipa regizorului Victor Canache aduce mulțumiri și Pensiunii Enotgera din Văleni Dâmboviţa – care îi găzduiește pe actori și Restaurantului Casa Gurmandului din Târgoviște – care asigură mâncarea pentru personalul implicat în acest proiect cinematografic.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Brașoveanul Constantin Stan nu a renunțat la ideea de a săpa dincolo de intrarea în Tunelul Izvor

Publicat

pe

Brașoveanul Constantin Stan nu renunță la ideea sa de a deschide intrarea de la Moroeni-Dâmbovița în tunelul Izvor, care străpunge muntele Păduchiosu, intenția constructorilor fiind aceea de a lega Valea Ialomiței de Valea Prahovei. Această inițiativă a Căilor Ferate Române a fost luată înainte de declanșarea Primului Război Modial și, ulterior, abandonată.

Foto: Constantin Stan

Fostul cadru militar din Brașov este convins că tunelul ascunde multe enigme, iar el este unul dintre cei aleși să intre acolo pentru a dezlega misterele. Ne-a spus Constantin Stan că ar fi continuat săpăturile, dar nu a putut face acest lucru din cauza vremii nefavorabile. Zilele trecute a venit din nou în Dâmbovița pentru a vedea ce s-a mai întâmplat.

Foto: Constantin Stan

„M-am oprit mai întâi la Sinaia. Aici am auzit bocănituri și ușa de metal a tunelului trântindu-se, semn că există activitate dincolo de ochii lumii. Nu am reușit să fac prea multe poze. M-am ferit de gardul electrificat.

Sursa foto: Constantin Stan

Am plecat apoi spre Moroeni. Aici s-a cam încercat săparea, dar nu merge. Este muncă serioasă nu de glumă și, din ceea ce am văzut la lumina blițului, mi-am administrat câteva înjurături serioase pentru că nu am luat o lanternă cu mine. Deși nu se vede în poze, tunelul s-a mai surpat cu ploile astea.

Am văzut că cineva a scris pe un blog că ceea ce am găsit eu este un cuptor de var sau ceva de genul… Mă amuză faptul că, deși nimeni nu și-a anunțat intenția să mă ajute la decopertare, după ce am dat de intrarea de la Moroeni, toată lumea sare că nu e tunelul, că nu are cum fiindcă intrarea este prea mică și locomotiva CFR nu are cum intra…

Sursa foto: Constantin Stan

Păi, pentru că nu a apucat să fie făcut pentru locomotiva mare și nici nu i-a interesat proiectul, care a fost abandonat până în 1968, când Ceaușeasca a pus mâna pe planurile tunelului aflate în arhiva CFR. Unde sunt planurile, ce este cu ele și de ce îmi acoperă autoritățile intrarea tunelului când acolo, în adâncuri, zace salvarea României? Asta aș vrea să îmi explice și mie cineva”, ne-a spus temerarul brașovean.

Foto: Constantin Stan

 

Citește în continuare

Promovare electorală

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!