Connect with us

OPINII

Statul român pluteşte în derivă…

Publicat

pe

După tragedia petrecută la Caracal, care a făcut să refuleze la suprafaţă mizeriile unui stat neinteresat de viaţa cetăţeanului de rând, parcă nici un alt eveniment ţinut cu minimul de fast nu mai are importanţă, valoare. Orice zvâcnire spre o falsă normalitate şi încredere nu mai are efect. Dimpotrivă, îndârjeşte, creează rumoare, repulsie. La ce bun să mai defiliezi, să îţi mai expui cazarmamentul, verticalitatea anatomică, gesturile teatrale, când realitatea, tot ceea de se întâmplă în jurul nostru, este dură, rece? Creăm doar false impresii. Pontăm doar acţiuni cu valoare de obligaţii.

Moartea crudă a Alexandrei, adolescenta de 15 ani, omorâtă de un criminal sadic, după ce fata reuşise să sune de trei ori la 112, a răvăşit întreaga ţară, ne-a bulversat existenţa, ne-a înveninat sufletele şi conştiinţele. Ne-a dărâmat bruma de sistem de valori în care ne chinuiam să credem, ne-a arătat, încă o dată, că instituţiile de forţă, unele entităţi ale statului, să nu le numim pe toate, ne tratează ca pe nişte lăcuste de care trebuie să ai grijă să nu iasă din front şi atât.

Statul, prin multitudinea sa de instrumente, şi-a dovedit inutilitatea în tragedia de la Caracal, a dat un semnal că s-a apropiat de faliment. O copilă a murit, fiindcă unii funcţionari speciali plătiţi cu mult peste capacităţiile lor de reacţie, dăruire şi profesionalism, nu au acţionat la timp! Au rămas blocaţi în instrucţiuni şi articole de lege.

Sunt destui lefegii ai statului care îşi schimbă câte ceva în comportament când li se pune cascheta pe cap, când ajung pe unele funcţii, când îi aşteaptă maşina la scară. Se cred semizei sau măcar slujbaşii lor!

Răspunsuri ironice, zeflemitoare, de genul primite de mamele răvăşite de durere, că „poate fata e plecată cu vreun Făt-Frumos şi vine ea acasă”, sunt peste tot. Fac parte din sistem, din limbajul neinteresaţilor, al celor care tratează cu superficialitate problemele oamenilor. Uite că acum li s-a înfundat. Au dat-o în bară!

Alexandra şi Luisa, fata dispărută din luna aprilie, nu erau fugite cu iubiţii, ci au fost răpite, sechestrate, torturate, violate şi omorâte de un nemernic. Ba mai mult, birocraţia, lipsa de reacţie umană, spiritul de eroism, de sacrificiu sunt tare de caracter la mulţi dintre roboţeii statului, care, altminteri, te execută rapid şi te găsesc şi în gaură de şarpe atunci când sunt programaţi de la butoane.

Pare un non-sens, este penibil, când te uiţi şi vezi la poarta şi în curtea criminalului din Caracal droaie de investigatori, oameni în uniformă, înarmaţi până în dinţi, procurori, care fac căutări, scotociri, percheziţii. La ce bun atâta dezlănţuire de forţă după ce cele două fete nu au putut fi salvate? Nici măcar trupurile lor nu mai există!

Ce mai contează demiterea maşinală, de imagine, a câtorva şefi, după ce Alexandra a sunat de trei ori la 112 şi a încercat să dea explicaţii, să spună unde este, să ceară ajutor şi tot nu a fost localizată şi găsită în timp util? La ce bun mai ies în prim-plan, alarmaţi, indignaţi, politicienii, şefii din diferite structuri, după ce oamenii legii au stat la poarta asasinului ore în şir, fiindcă nu aveau mandat? În tot acest răstimp, criminalul măcelărea o copilă şi o ardea…

Constatăm că, pentru Măria sa Statul, noi, cetăţenii de rând, avem doar îndatoriri, obligaţii. Trebuie să umblăm cu reprezentanţii săi cu delicateţe, să nu îi bruscăm, să nu îi ultragiem, să nu le stricăm feng shui-ul. Dar, ce face statul pentru noi? Cazul de la Caracal a arătat crud, cumplit, ce face. Nimic!

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Efectul de dronă asupra șefului Marelui Stat Major al Armatei Române!

Publicat

pe

Ce vremuri! Ce țară! Ce oameni! Ați văzut câte lucruri curioase se întâmplă la noi? Te miri că mai suntem, că ne mai ținem pe picioare, că mai putem zâmbi în colțul ăsta de lume incert. Într-o noapte blajină, de mai, la o oră când până și greierii sforăiau, peste un bloc cu oameni pașnici din Galați, căzu ca din senin o dronă rusească cu burta plină de explozibili. A făcut ravagii. Un copil și o femeie răniți. Panică generală. Clădirea afectată, cu ditamai găuroiul în plafon. Cum a reușit mașinăria infernală să ajungă nestingherită până în inima municipiului reședință de județ, nu se știe sau nu trebuie să cunoaștem noi prea multe amănunte. Este, cu siguranță, vorba de o poveste cu circuit închis. Se narează cine știe prin ce cancelarii. Și cineva va plăti!

Comandamentele de criză au ieșit imediat la raport pentru a coafa părul răvășit al situației. Declarații, luări de poziții, puncte de vedere, tensiune, speculații cât cuprinde, NATO, ONU, UE și ce-o mai fi prin grădina mondială a politicii și democrației. Cine se face vinovat de tot acest coșmar apărut când nu avem guvern stabil, când ne macină recesiunea, inflația, creșteri de prețuri, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și lista este lungă și pare fără capăt?

Suntem într-un circuit confuz care nu știm unde duce până la urmă. Cert este că nu suntem de capul nostru! Și, ca să fie tabloul complet, la câteva zile după ce loviră drona, altă poveste, care, zic eu, se leagă de prima. Șeful Statului Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a fost convocat la DNA! Băi, este de noaptea minții! Comandantul Armatei Române, autoritatea militară supremă, cel care dirijează totul, a fost chemat la audieri ca orice infractor. Tare democrația asta! Dar ținând cont de împrejurări, cu războiul la ușa noastră, cu o sumedenie de responsabilități pe capul Armatei, cu imaginea politochiei noastre și așa ușor șifonată, nu s-ar fi putut mai la secret? Mai onorabil? Să nu se facă atâta tam-tam, atâta spectacol. Cu camere, microfoane, cu întrebări naive sau camuflate în interes. Cu multe coțofene prin prejur, cum zice maestrul Cristoiu. Uite că nu!

Și, repet, se întâmplară chiar după incidentul de la Galați. Să nu spun că este vorba de efectul de dronă asupra șefului Marelui Stat Major al Armatei Române! Și pentru ce credeți că a fost agățat generalul, profesionistul care organizează pregătirea pentru apărare a țării? Nu că a vândut niscaiva blindate, tancuri, avioane, rachete sau afaceri de milioane de euro cu firme de armament. Nu, frate! Generalul Gheorghiță Vlad, acum, imediat după explozia dronei de la Galați, a fost pus sub acuzare pentru că a solicitat suplimentarea unor locuri de la buget la o facultate din București, locuri de care ar fi beneficiat niște apropiați. Taman acum apărură minunea asta! Fapt divers. Acum, a dat în fiert acest dosar, imediat după necazul de la Galați. Asta este! Sfânta coincidență!

Este bine că se întâmplă. Justiția ne arată că nu scapă nimeni dacă se greșește. Indiferent de funcție, de poziția ocupată în societate. Ai încălcat legea, nu ești corect, la DNA! Dar cazul ăsta are un miros ciudat. Un damf iscat spontan. La fel ca drona. Ne lovim singuri cu tesla… exact când vremurile nu ne sunt deloc prielnice și ar trebui să fim mai circumspecți. Dar chiar credeți că o facem de capul nostru? Niciodată!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Efectul de dronă asupra clasei politice românești…

Publicat

pe

În timp ce Nicușor Dan se screme, ajutat evident de unele structuri, să numească un premier și nu i-a ieșit până acum decât ceva subțire, respectiv numitul Eugen Tomac, un soi de cameleon politic, nu i-am ginit niciodată structura doctrinară, la Galați a căzut o dronă cu burta plină de explozivi. Nu s-a prăbușit pe miriște sau în lanul de păpușoi, ci chiar pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, că așa sunt ele dresate, să nimerească în plin. Vânzoleală. Inflație de declarații, de ieșiri la rampă, de condamnări ale celor care au trimis drona aiurea. Au ieșit generalii în conferință de presă să spună că trebuie să stăm liniștiți. N-a fost vorba de un atac la adresa României. Pur și simplu, o dronă zbanghie a tulit-o din snopul de cele 50 de zburătoare infernale, trimise de ruși peste obiectivele portuare ucrainene de la Dunăre, peste graniță. Și nu se opriră decât într-un bloc. Au mai spus militarii că drona a fost urmărită, dar nu au doborât-o.

Au fost invocate tot soiul de motivații fragile, că exista pericol pentru comunitate, că nu se așteptau la un astfel de incident. Cert este, și asta am auzit-o parcă din gura premierului care încă mai este pe felie, Ilie Bolojan, că nu avem infrastructura completă pentru a anihila dronele. Să te fi apucat să tragi cu rachete în ea din avioanele F16 pe deasupra Galațiului, vă dați seama ce panică s-ar fi creat, nu mai vorbim de prezumtivele consecințe. Chestia e că drona a scăpat și ne-a lovit în plin, iar Armata a încasat o porție de critică și o mică doză de neîncredere.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat CSAT-ul. Este condamnat gestul Rusiei și se anunță sprijinul total pentru Ucraina. Liderii europeni își exprimă solidaritatea cu România. Maia Sandu, pe același ton. Până și Dominic Fritz a ieșit cu o declarație de compasiune față de gălățeni.

Formatul problematicii politico-sociale din țara noastră s-a schimbat din mers. Operatorii permutărilor din politică, o scurtă perioadă, pot răsufla ușurați. Și poate mai găsesc variante care să le convină, lor, nu nouă! Deocamdată, nominalizarea premierului este lăsată mai la o parte. A devenit banalitate, pe lângă efectul de dronă. Nedoritul incident a resetat agenda de lucru și a scos din letargie și sfânta rutină clasa politică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite