De câţiva ani, se întâmplă în Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, o serie de evenimente menite să nu lase praful să se aştearnă peste istorie, peste faptele de vitejie ale bravilor noştri înaintaşi. Este meritul unor entuziaşti fii ai locurilor, puţini la număr, care şi-au făcut un ţel din a rememora trecutul spre a nu fi pierdut în uitare… Şi ce bine ar fi ca exemplul de la Câmpulung să fie preluat! Am elimina în acest fel riscul să devenim un popor care nu îşi cunoaşte istoria sau, cum spunea Nicolae Iorga, un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.

În data de 30 iulie, la 100 de ani de la momentul când Armata Regală Română a trecut, vâslind, Tisa, consfinţind astfel eliberarea în totalitate a Transilvaniei, a fost organizată la Câmpulung Conferinţa naţională „De la Nistru până la Tisa cu Regimentul 9 Vânători. Martirajul ofiţerilor Dabija, Rasoviceanu şi Cotenescu în închisorile comuniste”.

După momentul de reculegere ţinut în memoria martirajului care a mers până la sacrificiul suprem al membrilor celor două mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din Muscel – Grupul Dragoslavele-Câmpulung şi Haiducii Muscelului, interpretarea a capella a imnului de stat al României de către eleva Amelia Pripici (cls. VIII, sat Stroeşti, comuna Muşăteşti, judeţul Argeş), citirea mesajelor de salut din partea preşedinţilor Academiei Române şi Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi cuvântul de binecuvântare transmis de IPS Calinic – arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, prin vocea părintelui Ştefan Ştefănescu – directorul Bibliotecii Municipale “Ion Barbu” din Câmpulung, a urmat o prezentare amplă, dublată de proiectarea unor hărţi şi fotografii elocvente, a ceea ce a însemnat „remobilizarea Armatei Regale Române cu doar o zi înainte de semnarea Armistiţiului General, la data de 11 Noiembrie 1918, şi campania din 1919 de eliberare a Ardealului şi răsturnarea regimului bolşevic condus de Bela Kun, prin înfrângerea Armatei Roşii Ungare şi ocuparea a două treimi din Ungaria revoluţionară”, după cum a explicat publicistul Radu Petrescu-Muscel, co-organizator al conferinţei.

Dabija – Rasoviceanu – Cotenescu

A mai vorbit acesta şi despre distrugerea elitei militare române după preluarea puterii de către regimul comunist, exemplificând cu trei ofiţeri superiori din cadrul Diviziei 2 Vânători, cea care a trecut prima Tisa, la 30 iulie 1919: generalul Gheorghe Dabija – comandantul Diviziei, viitor mare istoric militar, generalul Gheorghe Rasoviceanu – comandantul Regimentului 9 Vânători şi Preotul Căpitan Gheorghe Cotenescu – confesorul Regimentului. Un moldovean, un gorjean şi un dâmboviţeano-muscelean.

„Celor trei purtători ai numelui sfânt al celui care a zdrobit, odinioară, “balaurul” (în 1919, hidra comunistă), în Republica Populară Română le-a fost rezervat statutul de deţinut politic, devenind cu toţii paria într-o societate în care până atunci fuseseră, simplu, eroi”.

La finalul prezentării, publicistul Radu Petrescu-Muscel a anunţat că, urmare demersurilor pe care le-a întreprins, Consiliul Local al Municipiului Beiuş, judeţul Bihor, a aprobat, prin două hotărâri distincte, în data de 24 iulie 2019, adică la 100 de ani de la contraofensiva Armatei Regale Române, soldată cu catastrofala înfrângere a Armatei Roşii Ungare, şi cu doar câteva zile înaintea Centenarului forţării râului Tisa de Regimentul 9 Vânători, atribuirea titlului simbolic de “Cetăţean de Onoare Post-Mortem” pentru doi oficiţeri din acest regiment: generalul Gheorghe Rasoviceanu şi preotul căpitan Gheorghe Cotenescu.

Reclama

„Decizia ardelenilor îl onorează pe preotul-profesor Gheorghe Cotenescu şi vine în completarea titlului atribuit deja de Consiliul Local al Municipiului Câmpulung Muscel în anul 2013. Procedura este în curs de finalizare şi la Stoeneşti, judeţul Argeş, dar nu şi acolo unde s-a născut, în Voineşti-Dâmboviţa, sat Izvoarele”.

Trecerea Tisei pe pod de pontoane, sub supravegherea Regelui Ferdinand si a Reginei Maria (30 iulie 1919).

Radu Petrescu-Muscel a mai avut şi o comunicare ştiinţifică despre preoţii militari musceleni, 13 dintr-un total de 253 cu care s-a intrat în campania anului 1916.

„La remobilizarea din 10 noiembrie 1918, 5 dintre aceştia s-au alăturat unităţilor care au trecut Carpaţii, o parte ajungând în Ungaria. Toţi cei 13 (câţi erau la mobilizarea iniţială, din august 1916) au fost licenţiaţi în Teologie (Mănescu Nicolae şi Cotenescu Gheorghe au absolvit, în paralel sau succesiv, primul Dreptul, iar al doilea Conservatorul). Poate că nu a fost întâmplător nici faptul că Mănescu Nicolae a fost deputat şi prefect, iar Cotenescu Gheorghe deputat, şi nici faptul că amândoi au trecut prin închisorile comuniste, Mănescu, preot la Apa Sărată fiind arestat târziu, în 1958, murind în temniţă, pentru simplul fapt că se înrudea, prin soţie, cu învăţătorul Ion (Iancu) Arnăuţoiu din Nucşoara”.

Au mai luat cuvântul: ec. Ştefan Alexandrescu – preşedintele Filialei Argeş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”; prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu – medic primar, fostul şef al Secţiei Chirurgie de la Spitalul Colţea în timpul evenimentelor petrecute la Universitate, în decembrie 1989; conf. univ. dr. Corneliu Zeană – renumit medic cardiolog, preşedintele Asociaţia Urmaşilor Persecutaţilor Regimului Comunist din România şi Mărgărit Blidaru – viceprimar Câmpulung Muscel. Cel din urmă a precizat că administraţia publică locală a municipiului tratează cu deschidere toate sugestiile şi propunerile venite din partea cetăţenilor şi se străduieşte să le pună în practică. A mai spus Mărgărit Blidaru că, în cadrul Consiliului Local, urmează să fie analizată propunerea privind acordarea titlului de cetăţean de onoare mai multor martiri din localitate sau oameni care au învăţat ori şi-au desfăşurat o parte din activitate aici: Elena Ion Arnăuţoiu, lt. col. Gheorghe Arsenescu – fondatorul, în 1948, şi liderul, în 1949-1950, în Muscel, al celei mai lungi Mişcări de Rezistenţă Armată Anticomunistă din Europa Centrală şi de Est; ing. Nicolae Vasilescu-Colorado, singurul câmpulungean şi muscelean executat în 1952 în sinistrul proces de la Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Contesa Livia de Dymsza – fiica filosofului şi omului politic Titu Maiorescu, fondatorul Academiei Române, refugiată din Lituania la Câmpulung, cu întreaga familie, în perioada 1943-1946.

În sală s-au mai aflat şi alţi reprezentanţi din conducerea Filialei Argeş a ANCERM: profesor universitar dr. Radu Gh. Gava – vicepreşedinte şi profesorul Constantin Vărăşcanu de la Colegiul Naţional “I. C. Brătianu” Piteşti – membru în Consiliul Director şi redactor-şef al revistei “Argeşul Eroic”. Remarcăm, de asemenea, prezenţa prof. Gheorghe Ghinescu – directorul Şcolii Generale nr. 1 “Oprea Iorgulescu” din Câmpulung, a părintelui Serafim Calea – stareţul Mănăstirii Negru Vodă din localitate şi a părintelui Ciprian Mihai Dragomir de la Biserica Fundeni din localitate.

Reclama