Conectați-vă cu noi

ADMINISTRAŢIE

Panica exproprierilor la Văcăreşti! 255 ha de teren au fost declarate de interes public

Publicat

pe

Acolo unde există comunicare defectoasă, transparenţă decizională limitată, dedesupturi neexplicate, suspiciuni nelămurite, gafe, evident, apar şi problemele. Oamenii îşi pun întrebări şi se leagă de orice fărâmă de argument pentru a încerca să demonstreze că lucrurile nu sunt în ordine şi că cineva, pe undeva, încearcă să-i fraudeze, să le altereze drepturile.

O situaţie asemănătoare s-a dezvoltat şi amplificat, de un an de zile, la Văcăreşti. Mai mulţi cetăţeni din satul Brăteşti sunt porniţi împotriva autorităţilor locale, care , din cele spuse de contestatari, au încercat să le prejudicieze dreptul de proprietate, i-au adus pe un târâm despre care ei nu au avut cunoştinţă.

„Nu au venit cu elemente concrete, să ne spună, uite, domnule, de ce este de interes public”!

Ionuţ Badea, unul dintre cei care a luat problema în mână, erijându-se în reprezentant al celor prejudiciaţi, el însuşi, susţine, afectat de deciziile Primăriei şi ale Consiliului Local Văcăreşti, ne-a povestit de unde a pornit întreaga poveste generatorare de tensiuni şi stări conflictuale, dătătoare de plângeri pe la diverse insituţii ale statului, ba chiar şi de plângeri penale.

Mai mulţi proprietari de trenuri aflate de-a lungul DN 71, Bucureşti-Târgovişte, la ieşire din satul Brăteşti spre Ulmi, oameni puşi în posesie în urmă cu 30 de ani, conform Legii Fondului Funciar, mulţi cu cadastrele realizate în conformitate cu legea, suspectează acum faptul că autorităţile locale ar vrea să le dijmuiască proprietăţile, în baza unei hotărâri de consiliu local luată în august 2018. Anul trecut, la iniţiativa primarului, 255 de hectare din perimetrul respectiv au fost declarate, prin votul aleşilor locali, terenuri de intres public.

„Li s-a spus unora dintre cetăţeni că trenul va fi transformat din extravilan în intravilan, iar altora le-a spus că se vor face cadastre gratuite”, explică Ionuţ Badea.

Susţine acesta că primarul a trimis angajaţii instituţiei publice locale cu un convocator, pentru a înştiinţa proprietarii de pământ din zona de interes, să se prezinte la Primărie pentru a discuta despre acest subiect. La şedinţă, afirmă Ionuţ Badea, au fost puţini oameni, circa 20-30 de persoane, cărora li s-ar fi comunicat că terenurile vor fi transformate din extravilan în intravilan, sub condiţia să fie declarate de interes public local.

„Foarte multe persoane, circa 80%, nu au fost de acord cu aşa ceva, să le fie trecute terenurile la interesul public local. După aceea, în baza interesului public local, se pot face exproprieri”.

Ionuţ Badea ne-a mai spus că, în momentul în care s-a venit cu această propunere, nu exista niciun proiect în derulare.

„Nu avea să ne arate nimic concret. Uite, în acea zonă de 250 de hectare, se va construi o fabrică. Nu au venit cu elemente concrete, să ne spună, uite, domnule, de ce este de interes public”.

Mai mult, contestatarii susţin că li s-au luat semnături oamenilor pe un tabel, spunându-li-se că se va efectua cadastrare gratuită şi se pare că semnăturile au fost folosite pentru a da consistenţă hotărârii nr. 35 din august 2018, prin care cele 255 de hecare au devenit de utilitate publică locală.

Proprietarii reclamă că nu mai au posibilitatea de acces la terenurile lor, dinspre drumul naţional

Cetăţenii, când au aflat despre iniţierea şi votarea unei astfel de hotărâri, s-au revoltat, au adunat semnături pentru a merge la Primărie, pentru a cere socoteală, pentru a afla care este, de fapt, interesul cu pământurile lor, care, fără voie, au fost trecute la categoria de interes public local. A existat chiar şi o încercare de revocare a hotărârii nr. 35, dar nu a fost dusă până la capăt din cauza unui consilier, care a dat tonul şi celorlaţi, spunând că, musai, terenurile trebuie să rămână de interes public local şi aşa au rămas.

Cetăţenii au mai solicitat, ulterior, ca hotărârea să fie completată măcar cu un articol în care să fie stipulat faptul că le este protejat dreptul de proprietate.

„Unul dintre proprietarii prezenţi, conform procesului verbal de şedinţă, a spus, domnule, dreptul de proprietate este consfinţit prin Constituţie. Pe noi ne interesează ca terenul, bunul care face obiectul respectivei hotărâri de declarare a suprafeţei a fi de interes public local, să nu fie grevat de nicio sarcină. S-a consemnat în procesul verbal cele solicitate de cetăţean, numai că, în hotărârea consiliului local, nu a mai apărut şi fraza cuprinsă în procesul verbal de şedinţă, conform căreia terenurile nu vor fi grevate de nici o sarcină şi nici dreptul de proprietate nu va fi afectat”, ne-a mai precizat Ionuţ Badea.

Chiar dacă Instituţia Prefectuluui ne-a informat că respectiva hotărâre, nr. 35, nu produce efecte juridice şi a trecut de controlul de legalitate fără probleme, oamenii spun că lucrurile nu stau întocmai aşa şi că, în baza acelei decizii luate de aleşii locali, suprafeţele de teren li s-ar fi diminuat cu 10%, chiar şi celor care aveau cadastre în regulă.

„Doamna David, mătuşa mea, are 10.000 mp. În 2006, avea o lungime de 269 de metri de la şosea spre vest, acum mai are 249 m. I s-a diminuat suprafaţa cu 14 m, înmulţit cu 40 de metri lăţimea, i s-au luat aproape 600 de metri”.

O altă problemă ridicată este aceea că, din cauza diminuărilor, despre care autorităţile locale zic că nu au fost operate, proprietarii nu mai pot intra pe terenurile lor.

„În cazul doamnei David, în partea de vest terenurile sunt delimitate de un canal proprietatea ANIF, iar situaţia juridică a acestor canale nu este chiar aşa de simplă, în partea de nord are un gard. Pe unde intră să lucreze terenul? Nu este, din păcate, un caz izolat. Toată comuna se confruntă cu această problemă. Acelaşi lucru în partea de nord. Proprietarii nu mai au posibilitatea de acces pe pământurile lor, din drumul naţional”.

Crede Ionuţ Badea că este vorba de o manevră prin care oamenii ar fi forţaţi să-şi vândă terenurile. O teamă pornită de la speculaţia potrivit căreia, dacă terenul le-a fost inclus în categoria de utilitate publică, nu vor mai putea să-l vândă unui eventul investitor cu preţul pe care îl vor ei. Şi dacă refuză să vândă, conform legii, vor fi expropriaţi şi vor primi 3 lei/mp nu 30, cât, poate, ar vrea ei să solicite.

„Nu ştim care este interesul local. Că dacă ar fi ceva bun pentru comună, pentru sat, pentru zonă. Dar să ştim şi noi. Nu să ne ia terenurile cu japca ca apoi să le vândă ei. Vrem să ştim clar care este interesul public local”, ne-a spus, indigat, Viorel Crâşmac, din Brăteşti.

Practic, eu am terenul acela degeaba. Nu pot să vând, nu pot să intru…

Violeta Radu, fiică a comunei, antreprenor de succes în Braşov, ne-a relatat povestea suprafeţei de teren pe care a cumpărat-o şi problemele care au apărut.

„Am teren aici, atât eu, cât şi părinţii mei. Am cumpărat pe partea cealaltă, aproape de Curent Metal, aproape 3 hectare, cu foarte mulţi ani în urmă. Între timp, am aflat că terenul din faţa mea a fost vândut unei persone private şi mie mi-a fost îngrădit accesul către terenul meu. Nici nu mi-am imaginat vreodată că se poate să ia cineva o fâşie de 10 metri, dar am aflat că s-a întâmplat acest lucru. Păi, mie mi-a îngrădit posibilitatea de acces la extern, către drumul naţional.

Practic, eu trenul acela îl am cam degeaba acolo. Nu pot să vând, fiindcă nimeni nu vrea fără acces la strada principală, şi nici nu pot să intru, că nu am acces. Ei spun că am un acces, undeva prin spate, dar eu nu am înţeles nici până acuma unde este.

Aceste persoane au făcut lucrurile astea, din cauza lipsei de reacţie a comunităţii. Între timp, noi ne-am mai trezit şi am venit să vedem care este situaţia. Iniţial, mi s-a părut o situaţie de domeniul ştiinţifico-fantasticului”, ne-a declarat Violeta Radu.

Un alt proprietar, Violeta David, consideră că şi cadastrul s-a realizat fără respectarea unor principii elementare ale dreptului de proprietate.

„Nu aveau cum să vină la mine, pe teren, şi să facă cadastru fără să aibă acordul meu. Trebuiau să aibă mai întâi acceptul meu”.

Hotărârea inscriminată a trecut de controlul de legalitate al Instituţiei Prefectului

Instituţia Prefectului ne-a informat că Hotărârea nr. 35/2018 a trecut de controlul de legalitate. Nu s-a considerat a fi luată în afara legii. Ni s-a mai spus că oamenii nu ar trebui să se teamă că se poate întâmpla ceva cu terenurile lor şi că nu se poate întreprinde nimic acolo fără acordul scris al proprietarilor.

Am mai aflat că o asemenea hotărâre trebuia să aibă în spate şi un proiect de investiţii prin care să se justifice de ce este solicitat terenul. Reprezentanţii Prefecturii spun că Hotărârea nr. 35 nu a produs efecte juridice. La fel a precizat şi primarul comunei Văcăreşti. Oamenii spun însă altceva. Că s-a operat o diminuare a supafeţelor de teren, iar această diminuare este o consecinţă a Hotărârii nr. 35/2018.

De când cu apariţia colosului industrial Arctic şi a firmelor care şi-au deschis unităţi de subansamble, zona de la ieşire din Ulmi spre Brăteşti, comuna Văcăreşti, aflată de-a lungul DN 71, Bucureşti-Târgovişte, a devenit interesantă pentru investitori, în mod direct pentru cei care se ocupă de tranzacţii imobiliare. Pentru că, aşa după cum ne-a informat şi Alexandru Oprea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, procesul de consolidare economică a respectivului perimetru va continua.

„Ştiu că există interesul unor investitori pentrru crearea şi dezvoltarea unor afaceri în zona respective, profitând tocmai de această oportunitate legată de investiţia Grupului Arcelik. Ştiu că există investitori interesaţi să se aşeze, pentru că grupul acesta nu a venit singur în Dâmboviţa. Toţi furnizorii lor de echipamente, de utilaje, sunt obligaţi, conform politicii grupului, să vină şi să construiască spaţii de producţie sau spaţii de depozitare în proximitatea locului unde se fabrică acele produse.

Orice unitate a administraţiei publice locale este interesată să atragă investitori, cel puţin din două considerente. Se va lua impozite şi taxe pe terenuri, clădiri. Una este să ai teren pârloagă şi alta să ai acolo un obiectiv economic. Un alt aspect, vor primi cotă-parte din impozitele care se plătesc pe salariile celor care vor lucra acolo. Vor primi cotă-parte din TVA-ul care se colectează de la acel obiectiv industrial şi, atunci, eu cred că demersul autorităţilor locale de declarare a zonei respective ca zonă de dezvoltare industrială este îndreptăţit.

Sigur că acuma, din punctul meu de vedere, nu mă pot pronunţa asupra faptului dacă s-au respectat prevederile legale referitoare la informarea cetăţenilor. Dar eu consider că acele consilii locale, în momentul în care au adoptat acele hotărâri, au respectat procedura şi prevederile legale. Dacă Prefectura nu a atacat hotărârile, părerea mea este că s-au respectat prevederile legale”, ne-a declarat Alexandru Oprea – preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Urmează plângeri penale…

Luni – 26 august 2019, dis-de-dimineaţă, consilierii locali de la Văcăreşti s-au adunat într-o şedinţă ad-hoc, nu pentru a dezbate o anume ordine de zi, în conformitate cu Legea Administraţiei Publice Locale, ci pentru a clarifica situaţia Hotărârii nr. 35/2018, ţinând cont de faptul că, în ultima perioadă, această decizie a fost amplu comentată şi criticată de diferiţi cetăţeni din comună, de mulţi proprietari de terenuri din zona Brăteşti, care au văzut, prin adoptarea acestei hotărâri, un interes ascuns, o formă prin care autorităţile locale ar putea, la o adică, dacă se iveşte un investitor interesat, să-i deposedeze mai uşor de teren.

La întâlnirea desfăşurată într-o incintă a Grădiniţei din Văcăreşti au mai venit şi câţiva cetăţeni, între care şi Ionuţ Badea, primul contestatar şi cel mai vehement susţinător al ideii de anulare sau de modificare a Hotărârii nr. 35/2018, privind declararea suprafeţei de 255 ha ca zonă de interes public local. Discuţiile au fost deosebit de tensionate. Badea a susţinut continuu refacerea hotărârii şi stoparea diminuărilor de teren. Un agricultor din satul Bungetu, şi el aflându-se în grupul celor prejudiciaţi, a solicitat primarului Romică Stoica, în câteva rânduri, să-i spună cine a avut ideea iniţierii unei astfel de hotărâri, pe ce bază s-a fundamentat, pentru că nimeni nu a fost de acord cu o astfel de decizie prin care 255 de hectare sunt trecute la categoria de interes public local.

„S-au cerut semnături pentru cadastru gratuit şi semnăturile au fost folosite pentru trecerea terenurilor la interes public local. La faţa locului, când s-a făcut cadastrarea gratuită, nici nu am fost întrebaţi de treaba asta. Eu nici în momentul de faţă nu am răspuns la întrebarea cine vrea să se facă aşa ceva. Numai în cazul în care se făcea un aeroport şi aveau nevoie de toată suprafaţa aia de teren puteau să declare zona de interes public local sau judeţean”, a spus Florinel Crăcănel.

Primarul a insistat pe rolul administraţiei publice locale, al său, de a crea condiţii pentru atragerea investitorilor, să creeze locuri de muncă, să ajute la bunăstarea cetăţenilor, la sporirea bugetului local.

Ionuţ Badea, revoltat, a spus că nu se va opri cu demersurile sale şi va face plângere penală. A existat un schimb de replici acide între unii consilieri şi acesta.

La final, Georgian Crăcănel, ne-a vorbit despre problemele sale şi ceea ce a însemnat pentru el operaţiunea de cadastrare gratuită. Gospodarul din Bungetu ne-a povestit că, pentru o suprafaţă de teren de 5.400 de metri, a avut cadastru realizat din 2017, cu aparatură de ultimă generaţie, avizat de OCPI. Numai că, în urma cadastrării gratuite efectuate de Primăria Văcăreşti cu o firmă specializată, s-a trezit că din 5.400 de metri a rămas cu 4.900 de mp, în condiţiile în care nu avea nimic în plus.

„Am făcut plângere la OCPI. Domnul director de acolo a dispus ca Primăria Văcăreşti şi reprezentanţii firmei de cadastru să se deplaseze în teren şi să remedieze situaţia. Această înştiinţare către firma de cadastru a fost dată pe 18.12.2018. Uitaţi că mai este niţel şi se face un an şi nu s-a făcut nimic”, ne-a mărturisit, trist. Georgian Crăcănel.

Primarul spune că nu există intenţii obscure

Romică Stoica, primarul comunei Văcăreşti, ne-a spus că nu a avut nico intenţie obscură când a iniţiat o astfel de hotărâre. Rolul său este de a sprijini comunitatea, să atragă investitori, să creeze locuri de muncă, să aducă bani la bugetul local, să menţină taxele şi impozitele locale la un nivel cât mai jos. Edilul susţine că antreprenorii care deţin terenuri în zonă au venit şi au spus că vor să investească la Văcăreşti şi că vor să ştie cu ce îi poate ajuta Primăria, ce facilităţi le oferă.

Romică Stoica – primar comuna Văcăreşti

„Unii investitori se tem, le este frică de birocraţie. Zona în cauză este una dintre cele mai bune pentru dezvoltarea economică şi industrială din Dâmboviţa. Nimeni nu a avut o intenţie proastă”, ne-a precizat primarul Romică Stoica.

Şi, totuşi, problemele rămân. Tensiunea nu a dispărut, iar Hotărârea nr. 35 luată anul trecut, tot în luna august, de Consiliul Local, privind declararea suprafeţei de 255 de hectare drept zonă de interes public încă provoacă frisoane şi nelinişti proprietarilor de pământ.

Ionuţ Badea şi alţi deţinători de terenuri în acel perimetru sunt convinşi că, la mijloc, sunt nişte interese. Până acum nu au fost devoalate. Oamenii sunt într-o continuă alarmă şi urmăresc cu atenţie fenomenul.

ADMINISTRAŢIE

Grădiniţa nr. 15 Târgovişte, reabilitată integral la 44 de ani de la darea în folosinţă! FOTO

Publicat

pe

Cel mai ambiţios program de reabilitare şi modernizare a infrastructurii educaţionale din municipiul Târgovişte, demarat de administraţia publică locală la începutul acestui an, s-a concretizat, astăzi – 29 noiembrie 2019, cu inaugurarea Grădiniţei nr. 15, din Micro XI. În câteva zile, a precizat primarul Daniel Cristian Stan, va fi redată copiilor, la standarde europene, şi Grădiniţa nr. 13 din Micro VI. A mai spus edilul că, în acest moment, se lucrează concomitent la 10 unităţi de învăţământ.

„Mulţumesc cadrelor didactice şi întreg personalului de la Grădiniţa nr. 15 pentru colaborare, în mod special doamnei director Oana Boroş, pentru felul în care a ştiut să gestioneze o situaţie care nu este foarte plăcută, pentru că a trebuit să se facă relocarea copiilor. Totodată, mulţumesc părinţilor, care au înţeles că este nevoie de un mic sacrificiu, de un disconfort, dar cred că rezultatul este unul care merită şi cred că, iată, putem, în acest moment, să spunem că am urcat prima treaptă în programul de reabilitare a infrastructurii educaţionale din municipiul Târgovişte, un program fără precedent”, a spus primarul Daniel Cristian Stan.

Directoarea Grădiniţei nr. 15, Oana Boroş, a mărturisit că imobilul a fost dat în folosinţă în anul 1975 şi de atunci nu a fost inclus în niciun program de reabilitare integrală. Până acum, s-au realizat doar lucrări de reparaţii şi igienizare.

„Tot ceea ce vedeţi a fost posibil cu sprijinul în totalitate al administraţiei locale şi, în special, al domnului primar, care ne-a ascultat de fiecare dată solicitările, a ţinut cont de ele şi, la un moment dat, mi-a spus că pentru Grădiniţa nr. 15 are un alt plan. Sunt bucuroasă că suntem printre primele instituţii de învăţământ din oraş care beneficiază de astfel de lucrări. Este o investiţie cu un impact pozitiv în rândul comunităţii”, a spus Oana Boroş.

Proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare de la Grădiniţa nr. 15 Târgovişte a fost implementat cu fonduri guvernamentale prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. valoarea investiţiei s-a cifrat la 3,5 milioane de lei, iar lucrările au fost finalizate cu două luni în avans faţă de termenul contractual.

Slujba de sfinţire a fost oficiată de părintele Ionuţ Ghibanu – vicar eparhial. Tot domnia sa a dat citire şi mesajului de binecuvântare al ÎPS Nifon – arhiepiscop şi mitropolit al Târgoviştei. Totodată, a înmânat directoarei Oana Boroş o icoană spre a fi pusă la loc de cinste în grădiniţă.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Oraşul Pucioasa, exemplu de bună practică în domeniul proiectelor cu fonduri europene

Publicat

pe

Potrivit directorului Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia – Liviu Muşat, administraţia publică locală a oraşului Pucioasa este performer în regiune, în ceea ce priveşte proiectele depuse spre finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. În total, Primăria Pucioasa a depus 16 proiecte. Performanţa este cu atât mai de apreciat cu cât, spune Liviu Muşat, sunt oraşe reşedinţă de judeţ care nu au ajuns la acest număr de aplicaţii.

Prezent la întâlnirea organizată de ADR Sud Muntenia, primarul Constantin Ana a făcut o prezentare a investiţiilor pe care le derulează administraţia de la Pucioasa cu fonduri europene nerambursabile.

„Vă mărturisesc că, din prima zi ca primar, mi-am pus o întrebare şi încă nu am un răspuns: Ce aş căuta ca turist în oraşul Pucioasa? Turismul în ziua de astăzi nu înseamnă doar a veni într-o staţiune şi a face tratament. Cred eu că oamenii au nevoie de mult mai mult pentru a se îndrepta către o localitate. Şi atunci, noi am accesat toate axele de finanţare posibile. Am dus o luptă imensă timp de trei ani pentru a nu rata nicio axă de finanţare, pentru că bugetul de dezvoltare al oraşului Pucioasa nu depăşeşte niciodată un milion de euro anual, iar problemele identificate în localitate sunt de 100 de ori mai mari. Sunt mândru că am reuşit, împreună cu echipa mea, în aceşti trei ani de zile, să depunem 16 proiecte europene.

Suntem pe primul loc în ţară între localităţile sub 20.000 de locuitori. Dacă vor trece toate proiectele şi sunt sigur că vor trece, suma ce revine pe cap de locuitor este de peste 3.000 de euro, ceea ce înseamnă o sumă imensă. Avem în momentul de faţă terminată evaluarea pentru 10 proiecte şi am semnat deja nouă contracte de finanţare. Dintre acestea, două sunt în lucru, iar celelalte se află în procedură de atribuire.

Primul proiect a fost depus în decembrie 2016 şi, spre amărăciunea noastră, am început lucrările în data de 3 iunie 2019. Este o aşteptare pe care nu mă gândeam că va trebui să o suportăm, dar asta este situaţia în ţara aceasta. Aceştia sunt timpii pe care îi avem de aşteptat, iar populaţia trebuie să înţeleagă că un proiect, din momentul lansării până la finalizare, poate să dureze şi şapte ani de zile. Este un termen realist. Nu trebuie să ne minţim. Asta este realitatea la noi în ţară”, a declarat primarul Constantin Ana, înainte de a vorbi despre fiecare proiect al oraşului Pucioasa pentru care a fost semnat contractul de finanţare.

1. Dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea balneoclimatică oraşul Pucioasa. Contract de finanţare semnat în noiembrie 2017. Valoare: 21.429.171 lei. În luna iunie 2019 a început execuţia.

2. Înfiinţare centru social pentru persoane vârstnice prin reabilitare clădire P+2, nr. 18, strada Rândunelelor. Contract de finanţare semnat în noiembrie 2017. Valoare: 2.276.950 lei. a fost finalizat proiectul tehnic.

3. Creare grădină publică pentru agrement şi recreere pe strada Avram Iancu. Contract de finanţare a fost semnat în martie 2019. Valoare: 1.017.084 lei.

4. Amenajare zonă de agrement şi petrecere a timpului liber prin reconversia şi refuncţionalizarea terenului din lunca râului Ialomiţa. Contract de finanţare semnat în martie 2019. Valoare: 13.759.979 lei.

5. Modernizare şi amenajare peisageră în zona centrală a staţiunii balneoclimatice oraş Pucioasa. Contract de finanţare semnat în mai 2019. Valoare: 22.478.322 lei.

6. Creare zonă de agrement „Moţăianca”. Contract de finanţare semnat în mai 2019. Valoare: 19.987.759 lei.

7. Creşterea eficienţei energetice a Spitalului Orăşenesc Pucioasa. Contract de finanţare semnat în iunie 2019. Valoare: 32.270.838 lei.

8. Eficientizarea energetică prin reabilitare şi consolidare clădiri rezidenţiale, strada Avram Iancu – bloc 1, bloc 2 şi bloc 3. Contract de finanţare semnat în iulie 2019. Valoare: 2.373.854 lei.

9. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatoriului integrat al spitalului orăşenesc Pucioasa. Contract de finanţare semnat în noiembrie 2019. Valoare: 10.698.181 lei.

Citește în continuare

Promovare electorală

Promovare electorală

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web