Conectați-vă cu noi

OPINII

Florenţa valahă, în verva intrigilor politice!

Publicat

pe

În PSD Dâmboviţa acţionează un ciclon destabilizator cum nu a mai fost vreodată de la facerea acestei organizaţii. Liderii politici ai acestei formaţiuni politice de sorginte social-democrată sunt preocupaţi mai mult cu luptele interne. Se cos răzbunări, se pun la zid oameni de valoare, sunt traşi pe roată, în văzul public, membri credincioşi, stâlpi ai organizaţiei. Nu contează că îl cheamă X, Y sau Z, că a excelat în activitatea politico-administrativă, că a performat, că a adus voturi cu ghiotura pentru PSD. Trebuie răpus. Murdărit, jignit, distrus, aruncat pe uşa din dos şi cu zăngănele agăţate de picioare.

Au fost scoşi în faţă indivizi de care nu am auzit niciodată că ar fi făcut ceva bun pentru partidul ăsta, oameni care, până mai ieri, nu au avut nici măcar calitatea de membru, inşi care, ani la rândul, şi-au făcut un ideal din a săpa la temelie organizaţia. Acum, au căpătat funcţii, sunt sfătuitori de taină, logofeţi, consilieri, purtători de tobă, chintesenţa social-democraţiei. Şi văd că lucrurile nu se opresc aici. Acţiunea de destabilizare a uneia dintre cele mai puternice filiale PSD din România continuă.

Mai ieri, un individ oarecare cerea unui primar care, ani de-a rândul, a adus plus valoare organizaţiei, care a obţinut cele mai tari rezultate la toate tipurile de alegeri, să plece din partid, să se ducă după Ţuţuianu. O nemernicie mai mare nu am auzit. O lipsă crasă de maturitate politică. Şi asemenea cazuri par să se înmulţească! Cine nu este cu noi, indiferent de nume, de rezultate, de probitatea profesională, morală, politică, poate să plece. Şi aşa se dărâmă construcţia. Ce contează! Noi să fim bine!

Tind să cred, din ce în ce mai mult, că reprezentanţii acelui stat paralel despre care se tot face vorbire de câţiva ani, încă nedefinit ca structură şi concept, luptă din răsputeri să distrugă PSD Dâmboviţa. Norocul social-democraţilor dâmboviţeni aflaţi acum într-o tăvăleală continuă, că liberalii sunt încă anemici, plăpânzi, nehrăniţi, fără verbă şi verb. Sunt şi ei acolo, de decor. Privesc printre uluci în curtea jupânului PSD, cum se caftesc între ei.

În PSD Dâmboviţa este o criză majoră. Să fii ultra-subiectiv, orb, credul, superficial, neinteresat, să nu vezi că ăsta este adevărul, că lucrurile nu merg deloc bine, iar direcţia este greşită. Se mimează acum un soi de unitate, de fraternitate, de conlucrare. Dar între cine şi cine? Care au rămas pilonii partidului, ai organizaţiei? Nimeni nu mai iese în faţă de ceva vreme, să ne vorbească despre acest judeţ, despre nevoile sale, despre marile proiecte îngheţate sau uitate prin sertare, urcate pe SICAP şi coborâte într-un ritm care te duce cu gândul la faptul că aşa se vrea, aşa se doreşte.

Explicaţiile primite sunt puerile, nevinovate sau nu sunt deloc. Acum, miza, pentru unii, nu pare a fi bunăstarea cetăţenilor acestui judeţ, dezvoltarea economică. De luni de zile, am auzit în discursul celor de la conducerea organizaţiei aceste teme prezentate doar ca lozinci, ca sintagme electorale. Sunt interesaţi mai mari PSD de poziţiile politice şi statale, de privilegiile lor. Se face, pe faţă, în văzul lumii, un soi de politică de interes şi atât.

PSD Dâmboviţa are nevoie de o resuscitare masivă, altfel, la următoarea suită de alegeri, va fi îngenuncheat. Momentul, pentru o astfel de intervenţie salvatoare, ar putea fi, cu siguranţă, conferinţa de alegeri. Când s-o ţine! Din păcate, cineva vrea ca acest exerciţiu democratic să nu aibă loc. Primele semne deja au apărut. Se vorbea de 6 septembrie. CEX-ul naţional a hotărât pe 13. Şi nu s-a încheiat ciclul amânărilor! Apare o nouă dată de organizare a conferinţei de alegeri, 20 septembrie! Nu este exclus ca nici atunci să nu aibă loc adunarea. Evenimentele politice se succed cu repeziciune, iar sacul cu motivaţii de anulare sau amânare are rezerve inepuizabile şi bine calculate.

Poate s-ar fi ţinut conferinţa pe 6 sau 13 septembrie, dacă doamna Rovana Plumb ar fi fost numită comisar european, dar, până acum, acest lucru nu s-a întâmplat. Încă se aşteaptă! Preşedintele partidului, Viorica Dăncilă, mai lasă un loc de întoarcere pentru buna sa prietenă! Adică, Rovana Plumb să poată să candideze pentru funcţia de şef al organizaţiei PSD Dâmboviţa în cazul în care Bruxelles-ul îi refuză nominalizarea de comisar european.

Şi, dacă pui cap la cap frânturile de declaraţii lansate în ultimul timp în spaţiul public dâmboviţean, nu este exclusă această mişcare. Alexandru Oprea, şeful Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a spus că va candida pentru o funcţie de conducere. Credem noi, pentru preşedinte plin dacă nu mai candidează doamna Plumb, sau pentru preşedinte executiv – dacă intră în cursă europarlamentara. Singurul care strică aceste planuri este tânărul deputat Corneliu Ştefan, care se aruncă în luptă pentru şefia filialei cu destul curaj şi cu intenţia clară de a reseta organizaţia. Acesta este sprijinit de o mulţime de social-democraţi dâmboviţeni, chiar dacă nu o spun pe faţă, de frica unor represalii. Se practică acum! Vezi rezoluţia luată la Voineşti şi ceea ce a urmat după.

Aşteptăm. Fiecare zi de până la conferinţă înseamnă pentru PSD şi mai multe intrigi, scenarii, lovituri mârşave, decădere şi neîncredere.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Pact şi… demagogie!

Publicat

pe

Am citit cu atenţie pactul pentru bunăstarea românilor, document preelectoral lansat de preşedinta PSD Viorica Dăncilă înaintea declanşării campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Dacă te limitezi doar la titulatura patriotardă a acestui apel, ai zice că premierul României se gândeşte la soarta tuturor românilor. În sfârşit, cineva, de acolo din vârf, ţine cont de tot boborul, nu doar de anumite categorii socio-profesionale!

Dar, uite că am trecut la analizat pactul cu pricina mai atent! Am suflat discret peste praful auriu cu iz electoral, lăsând mesajul în pielea goală. Constatările nu sunt neapărat uluitoare, fiindcă, oarecum, bănuiam unde se bate. De fapt, de câţiva ani, PSD trage pe o singură direcţie: sistemul bugetar şi pensionarii. Şi nici aceia toţi! De cei care trudesc în zona privată, că, deh, suntem ţară capitalistă şi ne conducem după principiile economiei de piaţă, mai nimic!

Măsurile propuse cu atâta tam-tam de Viorica Dăncilă nu au ca finalitate combaterea sărăciei, readucerea în ţară a românilor plecaţi în afară, fiscalitate redusă pentru mediul privat, susţinerea angajaţilor nebugetari, asistenţă medicală, autostrăzi, mai mult respect. Nu!

Premierul îi asigură pe bugetari, pe pensionari, în mod special pe cei care sunt îngrijoraţi că le vor scădea pensiile babane sau că nu se mai pune ceva la ele, că totul o să fie bine. Să stea liniştiţi.

A spus Dăncilă că salariile au avut o creştere fără precedent! Unde? În mediul privat nu am auzit. Se practică la greu minimul pe economie. Mai mult nu poate întreprinzătorul. Aaa! Au crescut la stat! Prin instituţiile publice. Prin primării, spitale, parlament, agenţii, servicii, instituţii de forţă şi tot soiul de deconcentrate! Ziceţi aşa.

În rest, documentul este un apel antipanică, îmbrăcat în haină electorală. Să nu se sperie românul că vin vremuri grele, că ne paşte criza, aşa cum tot cântă opoziţia pe toate drumurile. La noi e bine. Avem bani! Staţi liniştiţi la locurile voastre!

Citește în continuare

OPINII

Democraţia, la masa interesului!

Publicat

pe

Adrian Ţuţuianu a scos în faţă o temă pe care cetăţenii, oamenii normali care urmăresc sincer ceea ce se întâmplă în România şi care îşi doresc schimbări cu adevărat democratice, au cam uitat-o, nu i-au mai dat importanţă: apariţia şi întărirea grupărilor transpartinice.

Nu ştim încă din cine sunt alcătuite cu adevărat. Există doar indicii. Avem doar bănuieli şi cercetăm. Punem piesă lângă piesă, element lângă element. Este vorba de un puzzle uriaş, dar care se încheagă logic.

Aceste asocieri ale interesului financiar sunt alcătuite din oameni de afaceri, din foşti şi actuali politicieni cam din toate partidele de pe scena politică, reprezentanţi ai unor instituţii publice cu vizbilitate, anumiţi vectori de imagine, pentru a fi folosiţi atunci când nevoia o cere.

De obicei, gruparea este condusă de cel mai tare, de cel care deţine forţa financiară. Un tătuc care şade în umbră şi coordonează întreaga activitate. Trimite la vedere doar oameni de încredere. Sunt folosite, pentru a contura şi individualiza grupul, anumite sintagme, coduri, enunţuri naive, pe care le fololosesc în spaţiul public. Se lucrează în culise, pe diferite paliere ale puterii şi ale mediului de afaceri. Pentru a arăta că ei există şi că sunt uniţi, puternici, nu se sfiesc să se afişeze în diferite împrejurări considerate a fi întruniri nevinovate, întâmplătoare.

Tipul acesta de grupări, care nu au mamă, nu au tată când este în joc interesul, sunt alcătuite, cum am spus, din politicieni activi, din cei ieşiţi din primele rânduri, dar care deţin încă plasa de relaţii. Sunt implicaţi în afaceri şi cunosc structurile politice, administrative, pe care le-au penetrat prin diferiţi indivizi. Ştiu cum să ajungă acolo unde le dictează ţelul. Membrii acestor organizaţii transpartinice, de obicei, vor să supună politicul, să îl subordoneze, să îl caleze pe propriile nevoi. Politica se face în spaţiul public, în faţa alegătorului. Acolo ne certăm, batem cu pumnul în masă, ne contrazicem, lansăm programe etc. În spate, suntem prieteni şi ne vedem de ale noastre.

În general, pentru membrii organizaţiilor transpartinice nu contează culoarea unui partid, doctrina, programul. Vor doar să fie supuse, virusate, să nu le strice planurile, să-i scoată din orice impas, să le susţină afacerile. Pentru a ajunge la acest deziderat, grupul transpartinic trebuie să le stăpânească prin proprii oameni, pe care îi infiltrează în repectivele formaţiuni politice, le sprijină ascensiunea sau caută să capaciteze membri cu responsabilitate din interior.

Oamenii de afaceri care sunt incluşi în astfel de grupuri sunt abonaţi la contractele cu statul, cu diferite entităţi administrative, câştigă tot, se implică în tot ceea ce există, nu scapă nicio oportunitate care înseamnă bani mulţi.

La începutul anilor 2000, s-a încercat constituirea unor astfel de grupări, dar, cel puţin în judeţul Dâmboviţa, nu au rezistat. Probabil, instituţiile care încă mai veghează la ţărişoara noastră şi unde mai există patrioţi adevăraţi, i-au destructurat, le-au stricat planurile.

Acum, aud că se pun din nou bazele unor asemenea entităţi elitiste, care vor să-şi aservească totul, pornind de la partide, mediu de afaceri, administraţie etc.

Crizele, incertitudinile şi nesiguranţa din sânul unor formaţiuni politice, tensiunile interne, luptele intestine sunt, nu de puţine ori, susţinute de grupările transpartinice. Un partid mai slab, mai dezbinat, este o pradă sigură pentru ei!

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!