Connect with us

OPINII

Metehne vechi, metehne noi…

Publicat

pe

Istoric, trădarea la români, interesul, discordia, neînţelegerile, parvenitismul, dorința de căpătuială prin mijloace statale și de grup dăinuie de sute de ani. Acum e la fel. Doar puțin îmbrobodită cu tehnologie, alte tipuri de cerințe, resurse, înțelegeri și tainiţe.

Mentalitatea pare neschimbată. Sau, de ce nu, modernizată, adaptată la cerințele civilizației actuale. Mereu se întâmplă ca, acolo unde este nevoie de oameni capabili, dedicați, profesioniști, să întâlnim politruci, lipitori de afișe care trebuie răsplătiți. Oameni de încredere ai șefului, sifoane și, bineînțeles, un pic de neamuri și amantlâc.

Politicianul român, cel din vârf, nu a înțeles, și mi-e greu să cred că o va face vreodată, că, în anumite funcții, pe anumite poziții, trebuie puși oameni pregătiți, care pot aduce plus valoare, atât acolo unde lucrează, cât și societății, ba chiar partidului care i-a promovat. Astea sunt povesti. Vise. Realitate virtuală. Fandoseli pentru normali. Lucrurile totdeauna au stat altfel în politica românească, cel puțin în cea din ultimii 20 de ani, să nu ne mai ducem până la Evul Mediu.

Simulacrele de conducători, păpușile cu sfori, marionete cum le zic regizorii din teatrele pentru copii, sunt cam peste tot. Ne lovim de ele zi de zi. Le vedem cum fac pe interesantele, cum pozează în atotștiutoare, având grijă, ca într-un gest reflex, să-și așeze în permanență toaleta, singurul element de decor și vizibilitate. Atunci, să nu ne mai miram ca țara merge prost, că instituțiile publice sunt încărcate la refuz de novici, de tipi care și-au lăsat bodegile, fermele de pui sau carierele cu nisip pentru a ajunge directori, consilieri, secretari de stat etc.

Şefii de prin politică nu au treabă cu lucrul bine făcut, cu randamentul și calitatea. Astea sunt povesti, nu au consistenţă în planul intereselor. Acolo unde este o funcție, un post călduț, bine remunerat, trebuie să fie unul de-al nostru. Chiar dacă îl aducem de la Butimanu sau de la Brăneşti! Calitatea umană și profesională în politică are valoarea lui zero sau nici nu există.

Trebuie musai să fii cu ei, în lateralul lor sau, cel mai bine, în spate. Să zâmbești și să dai frenetic din mâini, chiar și atunci când șeful spune o prostie, când știi sigur că minte, când ştii că promisiunile lui sunt naivității, bancuri electorale. Aşa se formează echipa! Prin slugărnicie, umilință și devotament necondiționat. Așa ajungi în funcție și te menții.

Vrei să fii altfel? Să ai idei, să lupți pentru un ţel, să ții cu cei mulți și obidiţi? Afară. La mănăstire! Asta dacă nu se face politică de doi lei și acolo.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Drosophila de Facebook…

Publicat

pe

Nu mai este o noutate faptul că spațiul virtual a devenit și o tribună a nebunilor, a incompetenților și a tot soiul de refulați sau elemente marginale ale societății, care încearcă să își facă loc în memoria colectivă cultivând bălării și mitraliind, folosind invective și rahatul mintal pe care îl produc din belșug, pe toți cei care stau în calea mediocrității lor, amestecată cu o doză nemăsurată de răutate.

Cum spunea un maestru al presei românești, „prostul satului, ajutat de rețelele de socializare, a devenit influencer” și, din această postură, ldă sfaturi, îi jignește la greu pe cei care nu îi împărtășesc ideile mizerabile, incită la ură și își varsă lăuturile produse de creierul său pe aleile civilizației fără să îi pese.

Cad victime acestui preistoric coborât din copac direct pe Facebook chiar și oamenii pe care nu i-a văzut în viața lui, cu care nu a interacționat niciodată. Încearcă să fie vizibil. Pozează în salvatorul nației, în eroul uliței. El care s-a aflat într-un continuu naufragiu pe valurile vieții, iar țintele și scopul lui existențial sunt să murdărească imaginea altora…

Pe ăștia trebuie să îi suportăm atâta timp cât există Facebook-ul. Acolo au ei cuib. În această junglă ciudată unde binele se amestecă cu răul, ca într-un turn Babel modern, unde se folosesc like-uri și comentarii mincinoase. Cu asemenea ființe care trăiesc în peșterile întunecate ale Facebook-ului nu ai cum să comunici. Nu le poți schimba limbajul, gândirea, conduita. Nu îi poți pune pe drumul cel bun, fiindcă ei trăiesc din scuipat oamenii. Fără această ură ancestrală mor, se dezintegrează, devin nimeni.

Cel mai bine este să nu îi bagi în seamă, să îi ocolești, să nu le dai nicio atenție. Să nu le dai aer. Sunt precum musca de bălegar, cu cât o agiți mai tare, cu atât te sâcîie mai mult. Indiferența este cel mai eficient insecticid pentru o astfel de „Drosophila de Facebook”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

OPINII

Spațiul Schengen… aproape departe!

Publicat

pe

În politică nu se produc ciudățenii, ci lucruri stabilite din timp, calculate. Nimic nu este la voia întâmplării în acest domeniu ultrasensibil unde intră cine vrea, dar rămân pe funcții, în față, doar cei cărora li se permite. Fiecare politician vizibil, scos pe frontul acțiunii și al deciziei, are în spate un ins, doi sau chiar un sistem întreg. Noi, din afară, ne dăm cu părerea, ne lansăm în comentarii, arătăm că ne pricepem la politică la fel ca și la fotbal, dar nu intuim dedesubturile și poate nu le vom dibui niciodată. Există un ritm impus, iar cel ce iese din cadență și nu mai respectă pasul, este eliminat. Și, pentru asta, se folosește așa-zisa mătură a democrației. O unealtă confuză, modernă, cu multe butonașe ale presupunerii.

Vezi un caz recent de formulă europeană! Admiterea României în Schengen. Reprezentanții de frunte ai Comisiei Europene au ieșit în spațiul public și au afirmat că țara noastră îndeplinește criteriile de aderare, că nu mai este nicio barieră pentru a intra în rândul Europei libere. În decembrie, suntem intrați în rândul lumii. Dar opiniile liderilor europeni s-au dovedit a fi apă de ploaie pentru reprezentanții Olandei, apoi pentru cei ai Austriei și a mai apărut și Suedia. Parcă am căzut într-un vârtej al timpului. Totul a curs șnur. Noi am făcut totul pentru Europa, de aici din această zonă neprielnică, a marilor furtuni, iar unele state europene, parcă la o comandă ascunsă, ne dau cu flit. Ne țin mai departe la poartă. Ne uităm printre uluci. Așa cum facem de veacuri. Nu ni se permite mai departe de intrarea servitorilor…

Ce fac în acest răstimp politicienii români? Mai nimic. Declarații anemice. Luări de cuvânt slăbuțe. Se vede, din text și exprimare, că nu vor să deranjeze prea mult. Au înțeles din mers ideea. Există posibilitatea să fim primiți, de silă, de milă, dar cu o listă de condiții în coadă. Sau să nu ne accepte deloc. Se dă înainte că la noi este corupție, că nu funcționează democrația, justiția… Se caută papura, că nodurile sunt prefabricate. Probabil nu am satisfăcut toate interesele economice ale unora și acum ni se arată cotul, nouă și gloatei de europarlamentari români care nu știm ce mișcă pe la Bruxelles. Fiindcă noi nu simțim. Vedem doar decorul.

Și, uite așa, mai marii Comisiei Europene se pot scuza că ei au vrut, dar nu pot impune parlamentelor țărilor membre UE să fie de acord cu intrarea noastră în spațiul Schengen. Probabil vom fi îmbărbătați, felicitați că am făcut pași importanți și că va trebui să mai așteptăm doi ani. Ni se va spune să nu fim triști, că nu este prea mult. Mai dereticăm prin casă. Stricăm ce am făcut și construim din nou. Așa, să treacă timpul. Și o mână o spală pe alta prin înaltele foruri europene. Iar ai noștri, cu voie sau fără, le toarnă apă din cană…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats