Conectați-vă cu noi

OPINII

Pierduţi din propriile orgolii!

Publicat

pe

Moțiunea de cenzură a trecut. Rezultatul votului era previzibil, ținând cont de agitația la vedere, ușor lipsită de demnitate, pe care au manifestat-o în ultimele zile liderii centrali ai PSD, care au văzut că le fuge pământul de sub picioare. Social-democrații din teritoriu au fost mai circumspecți, mai liniștiți, învățați cu astfel de pocneli care te amețesc pe loc, cazi, dar te ridici şi constați că ești mai puternic.

Guvernul Dăncilă, cu cât ar fi zăbovit mai mult la Palatul Victoria, cu atât partidul ar fi avut mai mult de pătimit. Și acum chiar are! Semne de poticneli au tot existat. Nervozitatea unor miniştri se simțea pregnant în spațiul public. Declarații scurte, neomogene, răspunsuri la întrebări date la umbra incertitudinii, nesigure, mimică forțată, ironie, plictis. Tăvălugul a pornit de la plecarea ALDE de la guvernarea. A urmat a doua mare lovitură, prin respingerea candidaților propusi pentru funcția de comisar european. Încăpăţânarea Vioricăi Dăncilă de a o sprijini pe Rovana Plumb, în ciuda semnalului dat de Bruxelles, meci încheiat, în final, cu înfrângerea dorinței premierului, a pus capac, a lansat semne de întrebare asupra responsabilității și forței acestei guvernări, asupra deciziei juste. Când Europa te respinge, înseamnă că ai o problemă, că este ceva putred la mijloc, credibilitatea ți se duce pe tobogan. Altfel ar fi stat lucrurile la moțiune, dacă țara avea deja acceptat un comisar european! Poate că nici nu ar mai fi fost inițiată.

Apoi, au apărut din ce în ce mai multe elemente care au arătat slăbiciunea acestei puteri, dorința de a rămâne cu orice chip la guvernare. Vezi intenția de a destructura ALDE, zvonurile cu tot soiul de promisiuni făcute celor care li se alătură, goana pentru a capacita parlamentari, alții decât cei social-democrați, pentru a nu vota moțiunea. Un partid serios, de forță, cum a fost până acum PSD, nu ar fi recurs la asemenea lucruri mărunte pentru a rămâne la cârmă. Ar fi privit adevărul în față, şi-ar fi dat seama că trebuie să se oprească, să iasă din joc, chiar și dacă mai târziu, și să pornească programul de resetare și regrupare internă. Un colos cum este PSD, pălit până la amețeală încă de la arestarea lui Liviu Dragnea, ar fi trebuit să se odihnească puțin, să-și tragă sufletul, iar apoi să se ridice viguros. Din păcate, orgoliile au fost prea mari. Partidul a fost forțat de vanitoşii de la centru până l-au pus pe burtă.

Liderii Fifor, Teodorovici și ceilalţi de pe lângă ei sunt din categoria „flori la butonieră”, a celor obișnuiți în caleaşca cu zurgălăi. Nu prea au avut contact cu teritoriul, cu organizațiile din țară, decât, aşa, datorită unor varii întâlniri protocolare. Nici nu au ascultat vocea celor din filiale, care, cu siguranță, le-au comunicat că lucrurile nu stau deloc bine. Au luat notițe, dar nu au întreprins nimic. Nemulțumirile s-au accentuat în sânul primarilor PSD rămași cu proiecte pe masă, cu finanțări doar pe hârtie, cu bani putini primiți la rectificari și distribuiți pe criterii uneori scăpate de sub control și bun simţ.

PSD-ul ar fi trebuit, dacă exista o conducere adevărată, demnă, cu fler politic, să iasă de la guvernare imediat după europarlamentare. Motivația cu rezultatul slab obținut, cu dorința electoratului care trebuie respectată, cu onoarea, ar fi fost acceptată. Dar, când te ții de putere, când îi prinzi gustul şi uiți ceea ce trebuie întreprins cu adevărat, marşând pe ideea că nu poți fi înlocuit, te pierzi, te afunzi și mai mult în rutina păguboasă. Viorica Dăncilă a pierdut controlul mai demult. Altcineva părea că este la butoane. Una vorbeau liderii locali despre ea, despre faptul că le dă dreptate, că le face promisiuni de implicare, de rezolvare a unor situații de criză și alta s-a întâmplat. Adică, nimic!

Când pleci la război cu o armată debusolată, sfârtecată de lupte interne, de animozități, cu oameni la conducere de tip simulacru, cu tipi care își urmăresc pas cu pas doar propriul interes, cu găști de consilieri aroganți, neștiutori de carte, antrenați doar de dorința de a-și tăia și ei felii mari din tort, nu ajungi la un rezultat notabil. Te menții din inerție, atât cât te mai ajută propriile resurse.

PSD are șansa, dacă mai are luptători adevărați în partid, să își revină. Când spun luptători, nu mă refer la guralivi gen Codrin Ştefănescu, care dădea de pământ cu primarii PSD când nu îi îmbrăţişau simpatiile, nici la miniştri gen Eugen Teodorovici, care, imediat după moţiune, s-a apucat să jignească jurnalistele, nici la lideri precum cei de la Dâmbovița, doar cu numele, şi nici la doamna Dăncilă, care nu poate mai mult decât a arătat deja.

PS – O dovadă a inconsecvenţei a dat PSD Dâmboviţa chiar astăzi, când ar fi trebuit să organizeze săptămânala conferinţă de presă de vineri, după cum a anunţat. S-a preferat băgatul capului sub carapace, semn de slăbiciune şi lipsă de unitate.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Amânarea relaxării şi… lansarea poveştilor electorale

Publicat

pe

Că Ludovic Orban este mare amator de sindrofii, de etalat fizionomia şi zâmbetul boem pe la tot soiul de întâlniri ocazionale, auzisem mai demult, chiar reperasem acest lucru, dar să transformi această obişnuinţă în sfidare naţională este prea de tot.

În timp ce lumea se îngrozeşte şi se îmbolnăveşte pe capete, în timp ce nervozitatea, disperarea și apatia cresc, iar starea de alertă, fără nicio relaxare, se află în prelungiri şi, probabil, va mai urma o repriză, conducerea liberală s-a gândit să creeze un eveniment cu clare arome electorale pe care l-a numit „Planul de Relansare a Economiei”. Puff!

Întâlnirea capilor liberali la acest scurt-metraj politic să nu credeţi că se consumă la căminul cultural de la Dâlga sau de la Răscăieţi, ci la Clubul Diplomaţilor, o locaţie de lux, unde, de obicei, îşi organizează nunţile, botezurile şi alte tipuri de petreceri, barosanii Capitalei. Au mesele aşezate în aer liber, lângă terenul de golf, emblă a capitalismului! Asta da dovadă că îţi pasă de popor, că te doare sufletul de românii care nu ştiu cum să mai reacţioneze la pandemie, care nu mai au bani nici măcar pentru pâine!

Am auzit bine! Printre gloanţele perfide trase de coronavirus, în acest război urban, procese verbale de contravenţie, urmăriri penale pentru „zădărnicia combaterii bolilor” (sună ca o lege din evul mediu!), conducătorii noştri, la umbra măştii de protecţie, noul brand de aur al băieţilor deştepţi, vor să relanseze economia. Asta se întâmplă în timp ce se amână relaxarea. Ori au sfătuitori proşti guvernanţii liberali ori nu le pasă! Eu zic că amândouă.

Pe vremea când la conducerea ţării se aflau social-democraţii şi mai puneau de câte o întâlnire politică prin locuri exclusiviste imediat săreau de spate liberalii, că uite ce fac, că sfidează poporul, că au timp de benchetuială etc. În plină pandemie, s-au găsit oamenii lui Orban să pună ţara la cale, să relanseze economia! Păi până acum ce aţi făcut? Nu am auzit de vreun program liberal, de vreun proiect de ţară. Hodoronc-tronc au scos-o pe asta cu relansarea. La Clubul Diplomaţilor! Cică vine şi Iohannis, tătucul PNL! Aştia chiar nu sunt normali!

P.S. – Acum sincer, la toată mascarada asta de guvernare au şi social-democraţii o ditamai vina. Degeaba urlă Marcel Ciolacu. Le-a ţinut liberalilor de colac de două ori şi le-a suflat în stările de urgenţă şi de alertă din toţi bojogii!

Citește în continuare

OPINII

Semnele nefirescului!

Publicat

pe

Trăim într-o perioadă ciudată. Sunt vremuri ale căror rosturi nu le mai pricepem. Totul este dat peste cap. Sistemul de valori umane a fost abrutizat. Încercăm să ne păstrăm condiția, privilegiile de oameni, dar parcă nu se mai poate. Am intrat cu toții, de când cu vraja morbidă a acestui coronavirus, ca într-un malaxor care ne toacă sufletele și conduita. Am devenit ca niște roboței care poartă măști și care stau numai cu ochii pe televizor pentru a vedea ce reguli ne mai vin. Existența de zi cu zi ne este bulversată de stările de urgență și de alertă, de faptul că primim, la intervale regulate de timp, necroloage oficiale în care suntem anunțați, la rece, contabilicești, că a mai pierit din cauza COVID-19 încă un lot de oameni. Nu știi ce să mai crezi. Chiar nu se mai moare normal în lumea asta?

Viața și moartea noastră au fost acaparate de acest virus genial, scos din cine știe ce măruntaie de laborator? Nu am mai auzit pe nimeni să vorbească ce X sau de Y, că au plecat pe drumul fără de întoarcere, de bătrânețe sau de vreun infarct, cancer sau cine știe ce altă afecțiune banală. „A avut COVID săracul”? Este întrebarea care abundă și care ne tocește și ne încolonează rațiunea și instinctele umane. Când vom ieși din acest coșmar? Când vom putea să ne pipăim liniștea, cutezanța, candoarea și mirarea care ne caracterizează? Vor mai reveni vremurile în care suspiciunea, grija, teama, răceala și alte fandosiri ale acestui ev mediu supramodern vor dispărea? Unii zic că nu.
Sunt niște reguli pe care cei care stau în umbra acestei lumi, sub varii embleme și cu mâinile pe butoane, le-au testat și vor să rămână așa. Alții, religioși din fire, spun că sunt semnele Apocalipsei. Există și grupul care crede în speranță, în reîntoarcerea în seva firescului, dar sunt mai puțini și ei destul de indeciși și tulburați de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Peste tot în lume, simțim că acest coronavirus a declanșat o extincție a culturii, a spiritualității, a credinței. Mișcările de stradă au luat forma unui vârtej care nu mai acceptă nimic din ceea ce ne-a făurit. Istoria este dată jos de pe socluri pentru a pune în loc nimicul.

Niciodată nu a mai fost așa.
Manipularea, sprijinită excelent de tehnologie, de ceea ce se cheamă mass-media, taie ireproșabil, cu o precizie chirurgicală. Conștiința umană a devenit desuetă, monedă de schimb, element de anticariat. Turnul Babel se construiește aproape zilnic, apoi iar se dărămă, iar se ridică. Semn clar că trăim acum într-o mare iluzie. Și, peste toate astea, este clar că, cineva nu vrea să ne revenim. Ar fi cazul să intervină Dumnezeu. Așa cum a făcut-o mereu de-a lungul istoriei.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!