Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Fake news, dezinformare, manipulare şi despre… oamenii care există, dar nu există de fapt!

Publicat

pe

Două zile liniştite, calme, uşor reci, prevestitoare de iarnă blândă au prins, la Sibiu, ziariştii din mai multe judeţe ale ţării, convocaţi de Centrele Europe Direct la un training sub titulatura „Europa viitorului”. Au fost prezenţi la Cisnădioara, o insulă de lângă Sibiu, mărginită de munţi şi păduri întinse, gazetarii care au avut o colaborare la superlativ cu punctele de informare Europe Direct şi care au fost premiaţi în acest fel pentru diseminarea informaţiilor privind activitatea structurilor socio-economice şi politice ale Parlamentului European şi ale Comisiei Europene.

Întâlnirea dintre fraţii de suferinţă în ale presei a fost una deschisă, fără şabloane şi fără fineţuri ce ţin de protocol. Ziariştii, consideraţi a fi ei însăşi aşi în tainele comunicării, nu au avut probleme de interacţiune. Totul a curs şnur. Bineînţeles, la ajungerea rapidă la un numitor comun au contribuit şi coordonatorii Europe Direct din judeţele participante, respectiv Vâlcea, Buzău, Maramureş, Neamţ şi Dâmboviţa. Îl dăm ca exemplu pe reprezentantul nostru – Vlăduţ Andreescu, spirit deschis, comunicator desăvârşit, băgăreţ, implicat, liant puternic pentru ceea ce înseamnă închegarea şi păstrarea unor prietenii, a unor colaborări de durată.

Urmărindu-l atent pe Vlăduţ de la Centrul Europe Direct Târgovişte, îţi dai seama că pentru el, fără a avea intenţia să-l lăudăm, nu există barieră care să-l oprească atunci când vrea să anime, să construiască ceva din nimic, să scoată din impas un eveniment, să adauge valenţe noi unei activităţi pornite, poate, timid. Nu a fost cazul nostru! Avem noi o vorbă în presă, care i se poate aplica cu brio şi lui Vlăduţ Andreescu. Este tipul omului pe care „îl dai afară pe uşă şi intră pe fereastră”.

Revenind la povestea noastră, putem spune că, graţie acestui organism finanţat de Comisia Europeană, jurnaliştii români de prin mai multe zone ale ţării, fiecare cu specificul lui, ba chiar cu metehnele şi chichiţele locale, au putut să dialogheze, să facă un schimb de informaţii, de impresii, să închege prietenii, să promoveze încrederea, să afle modul de interacţiune dintre diferitele entităţi ale statului şi presă, în funcţie de geografie şi tradiţii.

Punctul forte al acestui intermezzo jurnalistic de două zile la Cisnădioara l-a constituit cursul asigurat de profesorul Ciprian Cucu, de la Universitatea din Alba-Iulia, care a avut ca teme dezinformarea, fenomenul fake news şi manipularea pe internet. Lecţii practice, lucruri şi secrete cărora, atunci când profesezi contratimp, nu le dai importanţă, nu diseci informaţia, nu o iei pe fir să vezi de unde vine, unde îşi are izvorul, cine o disiminează şi care ar fi scopul.

Specialistul în astfel de probleme Ciprian Cucu, în cele câteva ore de training, a reuşit să ne captiveze, să ne deschidă canale pe care, nu că le aveam închise, dar nu le prea foloseam, absorbiţi fiind de ritmul oricum trepidant al vieţii, al circulaţiei informaţiei în ceea ce se cheamă organismul social. Şi, după cum ne-a făcut să înţelegem tânărul profesor, unii, bazându-se pe ignoranţă, pe plictisul nostru, pe comoditate, profită din plin.

Aşa am aflat şi noi, ziariştii mai tineri sau mai bătrânei, despre sintagma „există oameni care nu există”, acest lucru putându-se întâmpla graţie tehnologiei şi mijloacelor de comunicare în masă, graţie reţelelor de socializare din ce în ce mai performante şi captivante. Şi, uite aşa, ne-am dat seama că aforismul „toată viaţa avem câte ceva de învăţat” nu este numai înţesat cu înţelepciune, dar şi practic şi adevărat!

Să mai vorbim de frumuseţiile locului? De excursiile pe care le-am făcut prin împrejurimi, la biserica fortificată de la Cisnădioara, cocoţată de sute şi sute de ani pe un vârf de deal stâncos, şi la cele din istoricul şi fenomenalul Sibiu? Ceva de domeniul fantasticului. Locuri pitoreşti, echilibru fizic şi spiritual, monumente istorice marcate, promovate, bine întreţinute şi puse în valoare.

Străini, câtă frunză şi iarbă! Interes pentru om, pentru atragerea de turişti. Inovaţie, implicare, totul la superlativ. Parcă eram pe undeva prin Occident, nu în România. Să dăm sfaturi alor noştri conducători despre cum se face acolo promovare, despre cum se aduce plus valoare? Nu este cazul. De obicei, sfaturile bune nasc repulsii şi sentimente de ură. Aşa că, tăcem şi aşteptăm ca totul să se schimbe de la sine, în vreo 100 de ani, dacă nu o veni vreun val mai repede…

Dar, hai să revin la training-ul de la Cisnădioara şi la Centrul Europe Direct, deocamdată singura entitate care s-a gândit că ziariştii, buni sau răi, au şi ei nevoie de perfecţionare, de noi abilităţi, în ton cu evoluţia accelerată a societăţii umane. Şi, uite aşa, s-a născut acest curs, această etapă de socializare şi comunicare între jurnaliştii din mai multe zone ale ţării, de mai multe vârste şi de mai multe tipuri caracterologice. Şi a fost bine!

ACTUALITATE

Cristina Ţopescu apare împreună cu un dâmboviţean în ultima fotografie pe care a postat-o

Publicat

pe

Sursa foto: Facebook

Reputată jurnalistă Cristina Ţopescu, fiica celebrului comentator Cristian Ţopescu, nu mai este printre noi. Am rămas cu amintirile, cam toate de factură pozitivă. Am rămas cu imaginea unei femei sincere, angrenate în problemele sociale, truditoare neobosită pe câmpul imprevizibil și plin de capcane al mediei.

Ultima fotografie pe care a postat-o pe Facebook Cristina Topescu are legături și cu județul Dâmbovița. În imaginea însoțită de comentariul „cu doi oameni dragi mie”, alături de marea dispărută de află Mihaela Miroiu și tânărul politician cu rădăcini adânci în județul Dâmbovița, Vlad Voiculescu, posibil candidat din partea Alianței USR-Plus la Primăria Capitalei. Politicianul, de fel din comuna Brănești, era un prieten foarte bun al Cristinei Ţopescu.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Învăţământul profesional, prioritate pentru Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa

Publicat

pe

Învăţământul profesional a intrat, în ultimii ani, în atenţia conducerii Inspectoratului Şcolar Dâmboviţa. Demersurile pentru înfiinţarea a unor clase de învăţământ dual şi profesional se realizează în funcţie de cererea lansată de diferiţi agenţi economici. Este ştiut că, în ultima vreme, patronii unor mari companii s-au plâns de faptul că nu mai sunt meseriaşi. Şcolile nu mai pregătesc tinerii în diferite profesiuni solicitate pe piaţa muncii.

Inspectoratui Şcolar a încercat să răspundă acestor cereri, deşi este greu de acoperit deficitul de cadre. Liceele şi colegiile cu profil teoretic sunt încă la putere. Părinţii nu prea vor să-şi vadă copiii practicând cine ştie ce meserie, undeva mai jos, la talpă. Aceştia ar dori mai degrabă ca odraslele lor să le devină medici, profesori, preoţi, să prindă posturi pe la stat, unde sunt bani şi siguranţă.

Tocmai cu asemenea concepte şi prejudecăţi este de luptat acum. Este greu să îi convingi pe unii că, şi în mediul privat, diferite activităţi profesionale sunt bine remunerate. Şi, totuşi, se merge mai departe în ceea ce priveşte promovarea învăţământului profesional. Până la urmă, fiecare meserie, fiecare profesiune este importantă, indispensabilă în dezvoltarea continuă a societăţii.

Profesorul Sorin Ion, inspector şcolar general ISJ Dâmboviţa, mergând pe pista solicitărilor venite de la angajatorii din Dâmboviţa, aflaţi într-o vădită criză de meseriaşi, a propus Ministerului Educaţiei înfiinţarea unor clase de învăţământ dual şi profesional care să răspundă nevoilor de cadre pregătite ale firmelor locale.

„Toată lumea vrea școli profesionale, dar nimeni nu și-ar da propriul copil la profesională, pentru că vrem la mate-info, la filologie sau să se facă avocat. Școlile profesionale se fac la cererea agenților economici, a operatorilor economici. Aceștia pot să se adreseze direct instituţiei, dacă vor să solicite învățământ profesional pentru meseriile pe care le doresc sau se adresează direct Ministerului, dacă vor să facă învățământ dual.

În momentul acesta, avem rată de acoperire 100% la ce ni s-a cerut pe învățământ dual. Asta nu înseamnă foarte mult, dar este totuși o formă de învățământ relativ nouă și mai durează până când operatorii economici își dau seama de avantajele învățământului dual.

Avem puține clase la nivel de județ, vreo opt clase. La Găești, la „Iordache Golescu”, avem frigotehnist pentru Arctic. La Târgoviște avem la „Nicolae Ciorănescu” două clase, de electronist aparate și echipamente și operator la mașini cu comandă electrică. La „Nicolae Ciorănescu” avem pentru Nimet clasă de rectificator. Mai avem la Tărtășești două clase, una de cofetar-patiser și una de bucătar-patiser-preparator produse făinoase cu o firmă care se cheamă Puratos SRL.

Mai avem la Titu, la Liceul „Goga Ionescu”, cu Metaplast. Avem clasă de sculer-matrițer și la Liceul „Aurel Rainu” din Fieni. Avem o jumătate de clasă pentru electromecanic utilaje și instalații industriale pentru SC Carmeuse Holding SRL. Învățământul dual, învățământul profesional și învățământul tehnic liceal înseamnă mai mult de jumătate din numărul de locuri alocate. Cred că suntem în primul an cu peste 50%, restul de elevi mergând la licee teoretice.

Avem prognozați pentru a promova clasa a VIII-a, pentru anul 2020, 4.576 de elevi. Evident că, pentru aceștia, noi trebuie să asigurăm la licee și școlile profesionale 4.576 de locuri cel puțin. Fiecare copil trebuie să poată să-și aleagă meseria. În realitate, experiența ultimilor ani, arată că se vor înscrie în clasa a IX-a, în toate formele de învăţământ, undeva la 4.200 de copii. În jur de 400 se pierd pe drum. De regulă, asta este media, undeva la 10%, din diverse motive, se pierd cu direcție cunoscută, iar alții cu direcție necunoscută, în sensul că sunt cei de la limita județului care merg la Buftea, la Ploiești. Asta înseamnă că vom rămâne cu siguranță cu locuri neocupate. Este un fel de pierdere calculată, vom avea clase care nu se vor forma la toamnă pentru că nu putem să nu ținem cont de elevii puțini pe care îi pierdem. Plus că mai sunt elevi din clasa a VIII-a care sunt, poate neoficial, în abandon școlar, pentru că, dacă un elev de clasa a VIII-a nu vine tot anul la școală, el oficial nu e declarat în abandon pentru că are vârsta de școlarizare, iar învățământul este obligatoriu. Prin urmare, nu putem declara că a abandonat şcoala. Sunt și situații în care ai trecut în catalog 25 de elevi, dar în realitate cei care frecventează regulat școala pot să fie doar 23″, a precizat Sorin Ion.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT