Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Camera de Comerţ şi Industrie Dâmboviţa are nevoie urgent de resuscitare!

Publicat

pe

Sunt tot mai multe semnale că oamenii de afaceri din Dâmbovița, întreprinzătorii mai mici, patronii unor firme care au reușit cu greu să facă față situațiilor declanșate de criza economică, de legislatia fiscală, concurenţa acerbă a marilor companii cu capital străin, vor o altă conducere la Camera de Comerț și Industrie Dâmbovița. Aceștia consideră că a trecut vremea lui Gelu Rusescu, actualul președinte al instituției. A fost bun și apreciat pentru ceea ce a făcut, dar realităţile s-au schimbat. Este nevoie acum de implementarea altor programe, altor idei, altor strategii de comunicare, este nevoie de relaționare, de sprijinire a mediului de afaceri dâmbovițean.

Întreprinzătorii cred că este timpul ca în structura de coordonare a Camerei de Comerţ Dâmboviţa să se regăsească reprezentanții tuturor firmelor, mai ales ale celor mici și mijlocii, să existe un plan de sprijinire a acestora, măsuri de promovare și susținere a economiei dâmbovițene, a ceea ce se obține aici, regândirea colaborării pe plan intern și extern cu alți agenți economici. Oamenii de afaceri spun că s-au săturat să fie convocați doar la un top al firmelor, unde, an de an, premiile sunt ridicate cam de aceleași firme, cărora nu are cine să le stea în față, poate 100 de ani de aici încolo, iar ei, micii afaceriști, să nu beneficieze de nicio atenție, de niciun sprijin concret.

Valentin Calcan, investitor important, dar, totuși, reținut și neinteresat de sindrofii cu lăutari, unde, în afară de strângeri de mână și aprecieri de complezenţă, rutinate, plictisite, care nu ies dintr-un șablon ce durează de 30 de ani, vrea o resuscitare a Camerei de Comerț și Industrie Dâmbovița.

Patronul Complexului Hotelier „Peștera” din Munții Bucegi a ieșit la atac, dar nu cu mesaje revoluționare, cu spirit revanşard, cum se obișnuiește la noi, ci cu idei pertinente, cu soluții, cu prezentarea la rece a adevăratei stări de fapt. Și, ca Valentin Calcan, mai sunt mulți alţii, pe care o să-i nominalizam în materialele viitoare.


Valentin Calcan ne-a spus că, acum 4 ani, a fost unul dintre cei care a acordat încredere actualei conduceri a Camerei de Comerț Dâmbovița, lui Gelu Rusescu, crezând că se vor întâmpla lucruri bune, că situația se va schimba. Acum, constată că nimic din ceea ce se pusese atunci pe tapet nu s-a înfăptuit. Totul a rămas înghețat, fără rezonanţă în plan practic.

„Acum patru ani, odată cu validarea echipei aflată astăzi încă la conducerea Camerei de Comerț, îmi exprimam speranța că aceasta va aduce oxigen acolo unde micile companii abia mai răsuflă, că va restarta mediul de afaceri dâmbovițean, că va promova județul nostru potențialilor investitori. Constat astăzi, cu amărăciune, că nimic din toate acestea nu au fost îndeplinite. Este o constatare atât personală, cât și una desprinsă din discuțiile pe care le-am avut în ultimul timp cu conducerile a peste 50 de companii dâmbovițene”, ne-a declarat Valentin Calcan.

Omul de afaceri a venit cu explicații clare despre problemele cu care se confruntă întreprinzătorii din România, din județul Dâmbovița, pornind de la legislația stufoasă, mereu în schimbare, dătătoare de confuzii și de incertitudini, de regândire bruscă a unor planuri și proiecte. Pe lângă acestea, se mai adaugă și o pasivitate a factorilor de decizie, recte Camera de Comerț și Industrie, în activitățile de comunicare directă între agenții economici locali, de scoatere în faţă a ceea ce se obține în județul nostru.

„Mă refer aici la mult prea desele și agresivele schimbări legislative din domeniul salarial sau la criza, din ce în ce mai acută, cu privire la forța de muncă, dar sunt și cauze care țin de interiorul mediului de afaceri local, și mă refer în special la lipsa de informare privind potențialii parteneri dâmbovițeni, la lipsa de acțiuni menite să promoveze bunurile și serviciile produse la noi în județ.

Ar putea Camera de Comerț să fie un sprijin pentru antreprenorul dâmbovițean? Eu spun nu numai că ar putea, eu spun că a avut și are zi de zi această obligație. Înființată acum 91 de ani, instituția trebuie să servească exclusiv interesele de grup ale tuturor antreprenorilor locali, nu intereselor personale, indiferent cine ar fi acela sau aceia cu nume și prenume”, precizează patronul Hotelului Peștera.

Valentin Calcan ne face şi o analiză a situației economice din Dâmbovița, a modului în care s-au dezvoltat unii, devenind greii economiei, având în spate societăți multinaționale, și cum reușesc să supraviețuiască firmele mici și mijlocii, trecând cu greu prin mai multe etape socio-politice și economice dificile, crize și alte situații generate de legislație și instabilitate, de lipsa unui sprijin, a unui suport concret.

„Locomotiva investițiilor în Dâmbovița, în toată această perioadă, a fost cea de fabricație mai mult externă decât locală. Multinaționalele au continuat, prin firmele deținute la noi, să investească și pentru acest fapt merită tot respectul. Nu dau nume, cu toate că ar fi mai simplu să le citez pe toate, având în vedere că nu vorbim decât de un număr format dintr-o singură cifră, însă fiecare dintre acestea au fost și sunt model de bună practică. Recunosc, angajatorul din multinaționale a știut mult mai bine să-și conserve forța de muncă, în special prin politica salarială și prin procedurile stricte privind responsabilitățile fiecărui partener contractual. Nu cred că le-a fost nici foarte greu, având în vedere extinderea pe multiple piețe și faptul că, până la urmă, o investiție în România este mult mai avantajoasă decât una în Austria, măcar ca nivel de impozitare a afacerii, fără a mai pune la socoteală diferența de salariu mediu.

Punem însă pe roți și o locomotivă investițională de fabricație dâmbovițeană? Este de dorit, dar cum să facem? Da, ne mândrim în județ cu multe firme cu o vechime considerabilă, firme care au reușit să rămână în piață trecând prin perioade tulburi pentru businessul din România. Criza din 2009-2010 a secerat cu rapiditate foarte multe firme, în special pe cele mici și puțin capitalizate. Între timp, apariția altor companii se lasă așteptată, fiind un proces destul de lent și multe investiții dâmbovițene sunt legate mai ales de afacerile multinaționalelor. Acesta nu este un lucru rău, atâta timp cât parteneriatul este unul onest”.

Valentin Calcan consideră că rolul Camerei de Comerț și Industrie Dâmbovița era și acela de a sprijini firmele care au ca preocupare principală afacerile ce țin de specificul local, de tradiții, pe cele din turism. La acest capitol, Dâmbovița este un județ sărac, chiar dacă potențial există din belșug.

„Când spun tradiție în Dâmbovița, mă gândesc de exemplu la «Mărul de Voinești» sau la legumele de la Băleni, asta ca să reamintesc și faptul că, la noi, Camera de Comerț nu este numai pentru Industrie, ci și pentru Agricultură. Tradiție locală înseamnă industria de prelucrare a metalelor, producția cimentului, a electrocasnicelor sau a componentelor pentru industria automobilelor. Tot tradiție înseamnă și turismul. Avem un potențial uriaș din punct de vedere turistic, exploatat în acest moment, în opinia mea, doar la cca 10-15 %.

Imaginați-vă cum ar fi să aibă elvețienii Băile Pucioasa sau austriecii Vârful Omu, Babele și Sfinxul alături de cel mai important areal de ski (cu zero metri de pârtii) ori francezii Palatul de la Potlogi”, a conchis omul de afaceri.

Concluzia pe care am desprins-o din cele expuse de Valentin Calcan este că, la Camera de Comerț și Industrie Dâmbovița, există o lentoare, un conservatorism, o lipsă de preocupare pentru mediul de afaceri mic și mijlociu, faţă de acest tip de patron, de întreprinzător. Nu prea este băgat în seamă, nu are nicio șansă să stea la masa greilor sau să fie sprijinit pentru a deveni unul dintre ei.

„În fiecare dintre aceste țări enumerate și, desigur, în mai toate țările lumii unde economia înflorește, Camera de Comerț este un actor activ. În Franța spre exemplu, un investitor nu merge la primărie sau la administrația regiunii, ci merge la Camera de Comerț. Aceasta este depozitarul informațiilor necesare unui antreprenor, acolo sunt informațiile «la prima mână», informații utile pentru orice afacere.

Îmi doresc să avem și noi la Târgoviște o Cameră de Comerț a tuturor companiilor din Dâmbovița. Mă refer atât la cele mari și foarte mari, fie ele multinaționale sau naționale, precum și la cele mai mici, cu afaceri locale sau zonale. Îmi doresc o Cameră a Antreprenorului Dâmbovițean. O Cameră care să analizeze și să informeze periodic mediul de afaceri în legătură cu «starea de sănătate a businessului dâmbovițean», o Cameră care să medieze legătura dintre investitor și autorități.

Și mai mult, îmi doresc să avem o Cameră de Comerț care să ne faciliteze să ne cunoaștem între noi, firmele din județ. Este primul pas, obligatoriu spun eu, pentru a reda încrederea în business, pentru a ne face pe fiecare dintre noi să avem încredere să investim în Dâmbovița”, a mai declarat Valentin Calcan pentru incomod-media.ro.

VOM REVENI.

ACTUALITATE

Avocatul Ernest Andrei Moldoveanu a murit după ce a stat 20 de ore la audieri la DIICOT Dâmboviţa

Publicat

pe

de

Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România trage un semnal de alarmă după moartea avocatului Ernest Andrei Moldoveanu (69 de ani), într-un accident de circulaţie petrecut în data de 4 decembrie, la intrare în oraşul Pucioasa, când se întorcea acasă după 20 de ore de audieri la DIICOT Dâmboviţa

”Am aflat cu tristețe că miercuri 4 decembrie 2019, a încetat din viață domnul avocat Ernest Andrei Moldoveanu, fost Președinte al Colegiului de avocați Dâmbovița și ulterior, după apariția Legii nr. 51/1995, Decan pentru două mandate al aceluiași barou.

Cauza decesului a fost un accident de circulație. Domnul avocat se întorcea la ora 6,00 dimineața de la sediului DIICOT Dâmbovița de la audieri care au început marți, 3 decembrie la ora 10,00, starea de oboseală accentuată acumulându-se după o noapte întreagă petrecută pe culoarele structurii de parchet, așteptând audierea clientului său și din cauza concentrării la o ora nefirească pentru lucru.

Desigur, în pofida faptului că am încercat să ne informăm și să analizăm circumstanțele care au impus acest program de lucru în privința anchetei penale, nu putem afirma acum, fără o cunoaștere a particularităților cauzei, că aceste audieri maraton la ore de noapte reprezintă un abuz al autorităților ori au la bază aspecte ce țin de specificitatea cazului și care pot fi explicate legal. Evident, fără o abordare instituțională anterioară a chestiunii programului de lucru al avocaților, este greu acum să punem acest trist și grav eveniment pe seama unui dezinteres sau chiar dispreț al autorităților sistemului judiciar față de munca avocatului. Nu cunoaștem exact motivele care au condus la audieri la ore târzii ori de ce nu s-a comunicat avocaților ordinea audierii, ora aproximativă la care se audiau suspecții sau martorii asistați de avocați. Știm însă că în principiu, justiția este diurnă, caracterul nocturn fiind de evitat din multiple explicabile motive.

Manifestând toată aprecierea pentru munca celor care lucrează în sistemul judiciar trebuie să atragem atenția că avocatul este un partener al justiției. Or, un partener al justiției trebuie tratat cu respect. Respectul nu înseamnă numai cuvinte frumoase, aprecieri generale spuse în cadrul conferințelor și dezbaterilor profesionale sau scrise în ghiduri. Respectul trebuie să fie efectiv. Efectivitatea respectului înseamnă a se lua în calcul și viața, sănătatea, capacitățile umane ale avocatului, a lua măsuri pentru ca activitatea profesională a acestuia să fie desfășurată în condiții optime.

Este momentul să ne întoarcem privirea și spre noi, avocații, pentru că așa cum pretindem sistemului judiciar să ne trateze cu respect, trebuie să ne respectăm și noi în cadrul formelor de exercitare a profesiei. Și acolo programul trebuie să fie unul care să țină seama de viața și sănătatea avocatului. Se poate muri sau pierde sănătatea și din cauza oboselii acumulate la birou nu numai pe culoarele unității de parchet.

Avocați, judecători și procurori trebuie să avem în vedere că viața și sănătatea tuturor trec înaintea justiției și adevărului”, se arată într-un comunicat remis de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Romsilva îţi propune un week-end cu „Dulciuri, jocuri şi poveşti de Moş Nicolae”

Publicat

pe

În acest week-end, Romsilva organizează în Bucureşti Festivalul „Dulciuri, jocuri și povești de Moș Nicolae” şi ne invită să descoperim preparate naturale aduse din diferite colțuri ale țării, dar și să ne demonstrăm măestria la atelierele creative ale zânelor şi spiriduşilor. Distracția poate începe cu o plimbare în caleașca trasă de cai.

Achiziționarea produselor de la standuri se va efectua doar în baza jetoanelor/token-urilor ce pot fi achiziționate de la punctele cu această destinație amplasate în Arena Romsilva și la recepția hotelului aflat pe strada Petricani 9A.

Intrarea este liberă și se face pe baza zâmbetelor de bucurie. Sâmbătă – 7 decembrie şi duminică – 8 decembrie, festivalul este deschis între orele 10:00 şi 22:00. Mai multe informaţii pe pagina de Facebook a evenimentului.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web