Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Fost şef al CJ Dâmboviţa acuză actuala conducere că-şi bate joc de banii publici!

Publicat

pe

Senatorul Adrian Ţuţuianu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, acuză actuala conducere a judeţului de incompetenţă. Spune parlamentarul că niciun proiect european nu a fost licitat şi pornit, în condiţiile în care au rămas necheltuiţi 100 de milioane de lei, bani care sunt aruncaţi acum, la final de an, pe orice!

De la camere de supraveghere video, conectate nelegal la telefonul preşedintelui Alexandru Oprea şi la cel al vicepreşedintelui Alin Manole, până la tipărirea unui ziar care nu are nici pe departe rolul de a-i informa pe locuitorii judeţului cu privire la activităţile concrete derulate în interesul lor, ci povesteşte cum îşi începe şeful CJD ziua, cum o sfârşeşte şi prin ce târguri anuale ori săptămânale se plimbă…

Execuţia bugetară la Consiliul Judeţean Dâmboviţa este necorespunzătoare

„La dispoziţia Consiliului Judeţean există foarte mulţi bani, nu există proiecte sau unele proiecte, în mod intenţionat, nu sunt finanţate, iar proiectele cu fonduri europene nu s-au pus în aplicare, de unde rezultă şi faptul că nu s-au cheltuit contribuţiile proprii ale Consiliului Judeţean la aceste proiecte. Suntem în decembrie 2019 şi niciun proiect european nu a fost licitat şi pornit. Vorbim şi de drumul Moreni-Târgovişte până la Niculeşti. Vorbim şi de Curtea Domnească din Târgovişte, de cele două obiective de la Spitalul Judeţean ş.a.m.d.

Ce s-a gândit domnul Oprea «Securistul»? Să cheltuie banii oricum! Şi o să vă dau câteva exemple, cu sume care nu sunt nici mici, nici foarte mari, dar care arată o concepţie bolnavă de utilizare a banului public, inacceptabilă pentru momentul în care se află judeţul Dâmboviţa, cu foarte multe probleme care sunt nerezolvate.

E de interes public că-i place lui «Haplea» să bea cafeaua la ora 07:00?

Un prim exemplu. Publicaţia Consiliului Judeţean – «Actualitatea dâmboviţeană». Am făcut şi eu o mică analiză. M-am uitat pe două numere care mi-au intrat în posesie. O să-l rog pe securistul Oprea să ne transmită şi nouă, la cabinetele parlamentare, câte un exemplar, că, totuşi, suntem demnitari ai judeţului ăsta. Ce am putut să constat? Că există un cost lunar de 27.000 de lei pentru 10.000 de exemplare distribuite gratuit în judeţ. 20.000 de lei sunt costuri de editare, concepţie grafică, prelucrare foto, tehnoredactare computerizată şi tipărire – le găsiţi pe SICAP aceste date, sunt publice – şi 7.000 de lei costă distribuţia prin Poşta Română. Un calcul simplu: 27.000 lei înmulţit cu 12 luni înseamnă 324.000 de lei într-un an de zile, adică o jumătate de kilometru de asfalt, ca să înţeleagă toată lumea despre ce vorbim. Pentru anul 2020, securistul Oprea şi-a propus să dubleze numărul de exemplare, fiind an electoral, ceea ce înseamnă că se vor dubla şi costurile şi cu banii cheltuiţi într-un an de zile pe această publicaţie se poate face 1 km de drum judeţean.

Este inacceptabil să vii să faci o asemenea publicaţie, care nu este una de informare, că dacă Oprea ar fi pus în publicaţia respectivă, sec, avem următoarele proiecte în derulare şi costă atât şi atât este contribuţia… poate că era util pentru cetăţean. Ce pune Oprea în publicaţia asta? Povesteşte, într-un interviu-maraton plin de prostioare, cum îşi începe el ziua bând o cafea bună, cum îşi încheie seara bând un şpriţ la terasă şi cum îşi arată fizicul prin judeţul Dâmboviţa, însoţit de diverse persoane, pe la târgurile anuale din teritoriu. Ori, nu ăsta este scopul unei publicaţii a Consiliului Judeţean.

Este un ziar de propagandă făcut pe bani publici. (…) E de interes public că-i place lui «Haplea» să bea cafeaua la ora 07:00? O cafea bună? E de interes public că şi-a plimbat fizicul prin târgul de la Valea Lungă? Sau e de interes public să ne spună de ce nu pune în aplicare proiectele cu finanţare europeană? Înţeleg nevoia informării, am văzut şi prin străinătate publicaţii ale autorităţilor locale, dar care veneau şi spuneau despre proiectele pe care le are comunitatea, costuri, termene de execuţie… Nu poze cu «Haplea», care ocupă o jumătate de pagină.

De ce are nevoie Consiliul Judeţean de încă un autoturism, mi-e greu să înţeleg!

O a doua tocare de bani. La conducerea Consiliului Judeţean, mi-am adus aminte că sunt patru autoturisme Skoda, un Touareg, un microbuz, un Duster, plus un Duster care este dat în comodat de firma Renault. Deci, opt autoturisme care să deservească conducerea Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Este enorm de mult şi, inacceptabil, domnul Oprea «Securistul», având bani la dispoziţie şi neştiind cum să-i toace, s-a grăbit să cumpere un Suzuki, pe benzină, îl vedeţi şi prin reclame, costă aproape 18.000 de euro.

De ce are nevoie Consiliul Judeţean de încă un autoturism, mi-e greu să înţeleg. Ultimele autoturisme noi le-am cumpărat chiar eu, în anul 2016, pentru că era nevoie, fiindcă maşinile erau foarte vechi şi ne costa foarte mult întreţinerea lor. Aceste patru Skoda sunt cumpărate în anul 2016. Scopul Consiliului Judeţean nu este să facă plimbări cu maşinile statului. Consiliul Judeţean trebuie să pună în aplicare proiecte de dezvoltare.

Cheltuie bani pe lucruri care puteau fi făcute, în bună parte, din bani europeni!

Un al treilea exemplu, ceva mai delicat. În octombrie 2019, a avut loc o licitaţie publică pentru repararea a 16 grupuri sanitare din Consiliul Judeţean, fiecare câte 5,5 mp. Costă, în total, 333.392,16 lei, adică 70.212 euro. Primul cometariu. Am lăsat, în anul 2016, la Consiliul Judeţean, un proiect de reabilitare a clădirii, care însemna consolidare, înlocuirea tâmplăriei, înlocuirea instalaţiilor de apă, canal, gaze, energie electrică, recompartimentare, cu spaţii deschise, în care să poţi strânge laolaltă un serviciu, o direcţie, un departament, cu un lift exterior, care urca la etajul 7, unde am fi putut aduce şi turişti să vadă panorama oraşului… Proiectul există. Din motive care îmi scapă şi astăzi, securistul Oprea refuză să promoveze acest proiect la finanţare europeană pe Programul Operaţional Regional.

Avea proiectul gata. Nu l-a depus pe motiv că necesită o cofinanţare, asta a fost explicaţia pe care mi-a dat-o mie, de aproximativ 2 milioane de euro. I-am spus, în trei ani de zile cât făceai acest proiect, Consiliul Judeţean Dâmboviţa avea capacitatea, avea resursele necesare să pună 2 milioane de euro. El nu a făcut nimic de genul acesta şi acum cheltuie bani pe lucruri care, sigur, sunt necesare, dar care puteau fi făcute, în bună parte, din bani europeni. În al doilea rând, nu le-a făcut cu societatea CarpatMontana a Consiliului Judeţean, înfiinţată tocmai pentru a oferi asemenea servicii Consiliului Judeţean şi instituţiilor subordonate, ci cu o firmă privată.

Înţeleg că cei de la CarpatMontana au făcut o ofertă care s-a pierdut pe drum şi era de circa 70.000 de lei. Păi, de la 70.000 de lei la 333.000 de lei este o diferenţă mare. O jumătate de kilometru de asfalt! Le traducem pe toate în kilometri de asfalt. Şi, întreb şi eu, unde s-a pierdut această ofertă? De ce nu a fost încredinţată lucrarea către CarpatMontana? Şi, al treilea comentariu. Am văzut că s-au cumpărat, printr-o achiziţie distinctă, la câteva zile după finalizarea achiziţiei de lucrări pentru grupurile sanitare, obiecte sanitare de la altă firmă. Să înţeleg că, de fapt, costul este mai mare? (…)

Plantăm în munte stâlpi de fier şi garduri metalice!

O altă cheltuială făcută doar ca să cheltuim banii: împrejmuirea la Salvamont – 110.000 lei. Ştiţi bine unde este Salvamontul, ştiţi bine că aveau o împrejmuire adaptată zonei montane. Acum văd că plantăm în munte stâlpi de fier şi garduri metalice, ceea ce este incredibil. Asta era prioritatea Consiliului Judeţean? În schimb, dacă mergeţi pe drumul dintre Zănoaga şi Dichiu, n-au fost în stare să asfalteze 2,9 km de drum – stratul doi. Au pus pe jumătate din această distanţă un strat doi. Nu înţeleg nimic legat de incapacitatea securistului Oprea şi a echipei sale de a finaliza acest proiect.

Se încalcă Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal

Şi, în sfârşit, pentru că securistul din fire n-are lecuire, a considerat că este foarte util să se ocupe de supravegherea celor care intră în Consiliul Judeţean şi, prin diverse birouri, a montat un sistem de supraveghere video mobil, găsiţi şi asta pe SICAP, cu 13 camere video, care costă 57.241, 49 lei. A fost montat. A pus camere să vadă şi cine intră pe la Prefectură. A pus camere să vadă şi pe la Consiliul Judeţean. A pus camere şi prin parcare… Toate sunt conectate la telefoanele a doi tovarăşi: domnul Oprea «Securistul» şi al doilea Alin Manole «Informatorul». Deci, cele două persoane şi-au pus pe telefon supravegherea celor care intră într-o instituţie publică. Este nelegal. Se încalcă Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal. Acolo trebuie să fie o singură persoană, să asiguri locul unde se colectează aceste date şi să asiguri protecţia lor, astfel încât să nu poată fi diseminate în spaţiul public fără să existe o situaţie legală care implică aşa ceva.

Aveţi, astăzi, prin aceste exemple, care sunt mărunţişuri, dacă ne raportăm la bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, o imagine clară a modului în care, în România, se toacă banii publici şi nu se ţine cont de nevoile de dezvoltare ale acestui judeţ”, a precizat senatorul Adrian Ţuţuianu în cadrul unei conferinţe de presă.

În situaţia în care Consiliul Judeţean încheie anul având bani necheltuiţi, alocările bugetare vor fi diminuate în 2020. Cu alte cuvinte, pierde fiecare cetăţean în parte!

ADMINISTRAŢIE

Primăria Ploiești demarează rezilierea contractului cu operatorul de salubritate Rosal SA

Publicat

pe

Scandalul gunoaielor de la Ploiești continuă. La propunerea primarului Andrei Volosevici, a fost inițiat un proiect de hotărâre privind demararea procedurii de reziliere a contractului cu firma Rosal. Se motivează în hotărâre că societatea care trebuia să se ocupe de ridicarea deșeurilor menajere și-a îndeplinit obligațiile contractuale în proporție de sub 50%.

La votul pe acest proiect s-au înregistrat o abţinere și o neparticipare, ceilalți consilieri votând pentru rezilierea contractului.

Directorul Regiei Autonome de Servicii Publice (RASP) Ploieşti, Zoia Staicu, a precizat că Rosal şi-a îndeplinit sub 50% obligaţiile contractuale privind activităţile de măturat manual şi mecanizat, situaţia fiind aceeaşi anii trecuţi, dar şi în ultimele luni. Contractul încheiat între Primăria Ploiești şi Rosal expiră în aprilie 2022.

Consiliul Local l-a împuternicit pe primarul Andrei Volosevici să voteze pentru rezilierea contractului de delegare prin concesiune a gestiunii activităţii de colectare, transport şi transfer a deşeurilor municipale în zonele 2 – Boldeşti-Scăeni şi 6 – Valea Doftanei, în care este inclus şi municipiul Ploieşti, încheiat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova” cu SC Rosal Grup SA, ca urmare a solicitării formulată de comuna Blejoi.

De precizat că angajaţii operatorului de salubritate Rosal s-au aflat la sfârşitul lunii aprilie, timp de mai multe zile, în grevă fiindcă nu și-au primit salariile. Deșeurile menajere au rămas neridicate în acea perioadă în toate cele 84 de localităţi în care operatorul deține contracte.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Consilierul municipal Aurelian Cotinescu vorbește despre concedieri la Primăria Târgoviște

Publicat

pe

Liderul PNL Târgovişte, Aurelian Cotinescu, a tras astăzi, 14 mai 2021, un semnal de alarmă, în cadrul unei conferințe de presă, cu privire la funcționarea Primăriei Târgoviște și a societăților și direcțiilor subordonate administrației publice locale cu un buget cu mult sub cel al anului trecut.

Reamintim faptul că primarul Daniel Cristian Stan și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu problemele ce vor fi generate de resursele financiare insuficiente, încă de la începutul anului, atunci când cifrele bugetului de stat erau cunoscute opiniei publice doar pe surse.

Realitatea este clară, așadar. Primăria Târgoviște are la dispoziție anul acesta fonduri cu mult mai mici, raportat la necesități. Prin urmare, vor exista consecințe, în sensul că programul investițional va fi diminuat și foarte probabil se vor efectua reduceri de personal. De altfel, sunt foarte multe administrații publice din țară care au anunțat astfel de măsuri după ce le-au fost repartizate sumele de la bugetul de stat, cu mult sub așteptări.

Cum spuneam, și consilierul local Aurelian Cotinescu, liderul PNL Târgovişte, și edilul Daniel Cristian Stan afirmă că bugetul municipalității pentru anul în curs nu acoperă nici pe departe nevoile orașului. Divergențele de opinie între cei doi derivă de la cauzele care au adus Primăria Târgoviște în această situație delicată. Cotinescu îl acuză pe Daniel Cristian Stan că gestionează prost treburile obștei, iar edilul spune că s-a ajuns aici din cauza Guvernului PNL, care a ignorat solicitările primite dinspre Târgoviște. Mai mult, nici parlamentarii care reprezintă actuala putere în Dâmbovița, trei de la PNL și doi de la USR PLUS, nu au susținut proiectele județului Dâmbovița și ale municipiului Târgoviște promovate prin amendamente la Legea bugetului de stat, toate fiind respinse.

„Parcurgând bugetul municipiului Târgoviște pentru 2021, mi-am pus numeroase întrebări și, vă spun sincer, nu înțeleg cum poate funcționa în acest an administrația locală cu o finanțare cu mult sub bugetul anului trecut. La nivelul salarizării, în buget sunt prinși mai puțini bani decât anul trecut. De fapt, banii ajung doar pentru primele 8 luni. Ne punem întrebarea firească dacă vor fi tăieri de salarii în Primăria Târgoviște sau dacă vor fi disponibilizări. Și ajungem la Municipal Security, o companie a Primăriei, unde deja 50 de oameni au primit hârtiile pentru disponibilizare. Lucrurile sunt simple: nu le-au mai fost prelungite contractele pe perioadă determinată și și-au pierdut locurile de muncă.

În fapt, toate companiile Primăriei sunt într-o situație îngrijorătoare, ca să folosesc un termen ușor. Totul se datorează, în principal, faptului că Primăria nu plătește la timp facturile pentru funcționare sau pentru serviciile prestate. Din această cauză, companiile Primăriei acumulează datorii către furnizori și către bugetul de stat, bineînțeles achitând apoi penalități și dobânzi. La nivelul bugetului de stat, înțeleg că, de la începutul anului, majoritatea companiilor Primăriei Târgovişte au cerut reeșalonarea datoriilor, dar asta nu înseamnă că nu vor plăti dobânzi pentru acei bani, din taxele și impozitele noastre, ca rezultat al proastei administrații locale sau al proastei administrații a acestor companii.

Municipal Construct are de încasat de la Primăria Târgoviște șapte milioane de lei, două sunt facturate, cinci milioane de lei încă nu sunt facturate. De ce? Pentru că Primăria nu vrea să acumuleze datorii mai vechi de 90 de zile și atunci facturile rămân în așteptare. EcoSal are de încasat de la Primărie peste 5,5 milioane de lei. Compania de Apă – aproximativ 10 milioane de lei.

Direcția de Asistență Socială a primit anul acesta, în buget, pentru funcționare 3,9 milioane de lei, ținând cont că anul trecut aveau un buget de 4,3 milioane de lei. Pe de altă parte, înregistrează datorii, încă din anul trecut, de peste 1 milion de lei, iar în momentul de față a cheltuit deja din bugetul alocat 1,6 milioane de lei. Ne întrebăm, pentru următoarele 7 luni, cum va funcționa DAS Târgovişte?

Ni s-a tot spus în spațiul public, de luni de zile, că Guvernul este de vină pentru toate problemele administrative de la nivelul municipiului Târgoviște. Guvernul este vinovat că nu terminăm stadionul, deși nu are nicio treabă. Guvernul este vinovat că nu se termină lucrările la centură, deși nu are nicio treabă, dimpotrivă, a ajutat. Guvernul este vinovat că sare asfaltul la trei luni de zile… Și probabil că toată această mutare a atenției publice de la problemele Primăriei către Guvern reprezintă doar o dorință de a scăpa, de fapt, de probleme. Noi am venit aici să demontăm toate aceste lucruri și să arătăm cum stau exact treburile.

În fapt, pentru acest an, în bugetul local sunt prinși 38 de milioane de lei din cote defalcate din TVA. Pe de altă parte, încă 48 de milioane de lei vin de la nivelul bugetului de stat ca subvenții prin programul PNDL, adică grădinițe, creșe, anvelopări termice etc. În acest moment, singurele proiecte funcționale, viabile, la nivelul Primăriei Târgovişte sunt aceste construcții, reabilitări, renovări de creșe și grădinițe, care sunt făcute cu bani guvernamentali. Primăria are doar o cotă de 2% în aceste investiții. Bugetul de stat a alocat 10 milioane de lei pentru funcționarea unităților de învățământ, Primăria alocând sub 10% din această sumă totală. Pentru bursele elevilor, Guvernul a alocat 4 milioane de lei, Primăria Târgovişte a alocat zero lei”, a declarat Aurelian Cotinescu.

Contactat de incomod-media.ro, primarul Daniel Cristian Stan ne-a declarat că liberalii pot spune ce vor, însă adevărul este unul singur: orașul Târgovişte nu a primit nicio rectificare bugetară pozitivă de la Guvern într-un an și jumătate, ba dimpotrivă, i-au fost luați peste 200.000 din buget.

„Toți parlamentarii PNL de Dâmbovița, fără excepție, au votat, când s-a pus în discuție Legea bugetului național, împotriva finanțării lucrărilor la stadion, împotriva finanțării reabilitării Școlii Radu cel Mare și împotriva finanțării a două proiecte de reabilitare a unor străzi din Târgoviște.

În rest, ce fac ei acum se înscrie în retorica unei ipocrizii cunoscute foarte bine de către târgovișteni, care au taxat-o dur la ultimele alegeri locale, PNL obținând în Târgoviște cel mai slab scor din istorie, pentru un partid aflat la guvernare”, a punctat primarul municipiului Târgoviște – Daniel Cristian Stan.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT