Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Fost şef al CJ Dâmboviţa acuză actuala conducere că-şi bate joc de banii publici!

Publicat

pe

Senatorul Adrian Ţuţuianu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, acuză actuala conducere a judeţului de incompetenţă. Spune parlamentarul că niciun proiect european nu a fost licitat şi pornit, în condiţiile în care au rămas necheltuiţi 100 de milioane de lei, bani care sunt aruncaţi acum, la final de an, pe orice!

De la camere de supraveghere video, conectate nelegal la telefonul preşedintelui Alexandru Oprea şi la cel al vicepreşedintelui Alin Manole, până la tipărirea unui ziar care nu are nici pe departe rolul de a-i informa pe locuitorii judeţului cu privire la activităţile concrete derulate în interesul lor, ci povesteşte cum îşi începe şeful CJD ziua, cum o sfârşeşte şi prin ce târguri anuale ori săptămânale se plimbă…

Execuţia bugetară la Consiliul Judeţean Dâmboviţa este necorespunzătoare

„La dispoziţia Consiliului Judeţean există foarte mulţi bani, nu există proiecte sau unele proiecte, în mod intenţionat, nu sunt finanţate, iar proiectele cu fonduri europene nu s-au pus în aplicare, de unde rezultă şi faptul că nu s-au cheltuit contribuţiile proprii ale Consiliului Judeţean la aceste proiecte. Suntem în decembrie 2019 şi niciun proiect european nu a fost licitat şi pornit. Vorbim şi de drumul Moreni-Târgovişte până la Niculeşti. Vorbim şi de Curtea Domnească din Târgovişte, de cele două obiective de la Spitalul Judeţean ş.a.m.d.

Ce s-a gândit domnul Oprea «Securistul»? Să cheltuie banii oricum! Şi o să vă dau câteva exemple, cu sume care nu sunt nici mici, nici foarte mari, dar care arată o concepţie bolnavă de utilizare a banului public, inacceptabilă pentru momentul în care se află judeţul Dâmboviţa, cu foarte multe probleme care sunt nerezolvate.

E de interes public că-i place lui «Haplea» să bea cafeaua la ora 07:00?

Un prim exemplu. Publicaţia Consiliului Judeţean – «Actualitatea dâmboviţeană». Am făcut şi eu o mică analiză. M-am uitat pe două numere care mi-au intrat în posesie. O să-l rog pe securistul Oprea să ne transmită şi nouă, la cabinetele parlamentare, câte un exemplar, că, totuşi, suntem demnitari ai judeţului ăsta. Ce am putut să constat? Că există un cost lunar de 27.000 de lei pentru 10.000 de exemplare distribuite gratuit în judeţ. 20.000 de lei sunt costuri de editare, concepţie grafică, prelucrare foto, tehnoredactare computerizată şi tipărire – le găsiţi pe SICAP aceste date, sunt publice – şi 7.000 de lei costă distribuţia prin Poşta Română. Un calcul simplu: 27.000 lei înmulţit cu 12 luni înseamnă 324.000 de lei într-un an de zile, adică o jumătate de kilometru de asfalt, ca să înţeleagă toată lumea despre ce vorbim. Pentru anul 2020, securistul Oprea şi-a propus să dubleze numărul de exemplare, fiind an electoral, ceea ce înseamnă că se vor dubla şi costurile şi cu banii cheltuiţi într-un an de zile pe această publicaţie se poate face 1 km de drum judeţean.

Este inacceptabil să vii să faci o asemenea publicaţie, care nu este una de informare, că dacă Oprea ar fi pus în publicaţia respectivă, sec, avem următoarele proiecte în derulare şi costă atât şi atât este contribuţia… poate că era util pentru cetăţean. Ce pune Oprea în publicaţia asta? Povesteşte, într-un interviu-maraton plin de prostioare, cum îşi începe el ziua bând o cafea bună, cum îşi încheie seara bând un şpriţ la terasă şi cum îşi arată fizicul prin judeţul Dâmboviţa, însoţit de diverse persoane, pe la târgurile anuale din teritoriu. Ori, nu ăsta este scopul unei publicaţii a Consiliului Judeţean.

Este un ziar de propagandă făcut pe bani publici. (…) E de interes public că-i place lui «Haplea» să bea cafeaua la ora 07:00? O cafea bună? E de interes public că şi-a plimbat fizicul prin târgul de la Valea Lungă? Sau e de interes public să ne spună de ce nu pune în aplicare proiectele cu finanţare europeană? Înţeleg nevoia informării, am văzut şi prin străinătate publicaţii ale autorităţilor locale, dar care veneau şi spuneau despre proiectele pe care le are comunitatea, costuri, termene de execuţie… Nu poze cu «Haplea», care ocupă o jumătate de pagină.

De ce are nevoie Consiliul Judeţean de încă un autoturism, mi-e greu să înţeleg!

O a doua tocare de bani. La conducerea Consiliului Judeţean, mi-am adus aminte că sunt patru autoturisme Skoda, un Touareg, un microbuz, un Duster, plus un Duster care este dat în comodat de firma Renault. Deci, opt autoturisme care să deservească conducerea Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Este enorm de mult şi, inacceptabil, domnul Oprea «Securistul», având bani la dispoziţie şi neştiind cum să-i toace, s-a grăbit să cumpere un Suzuki, pe benzină, îl vedeţi şi prin reclame, costă aproape 18.000 de euro.

De ce are nevoie Consiliul Judeţean de încă un autoturism, mi-e greu să înţeleg. Ultimele autoturisme noi le-am cumpărat chiar eu, în anul 2016, pentru că era nevoie, fiindcă maşinile erau foarte vechi şi ne costa foarte mult întreţinerea lor. Aceste patru Skoda sunt cumpărate în anul 2016. Scopul Consiliului Judeţean nu este să facă plimbări cu maşinile statului. Consiliul Judeţean trebuie să pună în aplicare proiecte de dezvoltare.

Cheltuie bani pe lucruri care puteau fi făcute, în bună parte, din bani europeni!

Un al treilea exemplu, ceva mai delicat. În octombrie 2019, a avut loc o licitaţie publică pentru repararea a 16 grupuri sanitare din Consiliul Judeţean, fiecare câte 5,5 mp. Costă, în total, 333.392,16 lei, adică 70.212 euro. Primul cometariu. Am lăsat, în anul 2016, la Consiliul Judeţean, un proiect de reabilitare a clădirii, care însemna consolidare, înlocuirea tâmplăriei, înlocuirea instalaţiilor de apă, canal, gaze, energie electrică, recompartimentare, cu spaţii deschise, în care să poţi strânge laolaltă un serviciu, o direcţie, un departament, cu un lift exterior, care urca la etajul 7, unde am fi putut aduce şi turişti să vadă panorama oraşului… Proiectul există. Din motive care îmi scapă şi astăzi, securistul Oprea refuză să promoveze acest proiect la finanţare europeană pe Programul Operaţional Regional.

Avea proiectul gata. Nu l-a depus pe motiv că necesită o cofinanţare, asta a fost explicaţia pe care mi-a dat-o mie, de aproximativ 2 milioane de euro. I-am spus, în trei ani de zile cât făceai acest proiect, Consiliul Judeţean Dâmboviţa avea capacitatea, avea resursele necesare să pună 2 milioane de euro. El nu a făcut nimic de genul acesta şi acum cheltuie bani pe lucruri care, sigur, sunt necesare, dar care puteau fi făcute, în bună parte, din bani europeni. În al doilea rând, nu le-a făcut cu societatea CarpatMontana a Consiliului Judeţean, înfiinţată tocmai pentru a oferi asemenea servicii Consiliului Judeţean şi instituţiilor subordonate, ci cu o firmă privată.

Înţeleg că cei de la CarpatMontana au făcut o ofertă care s-a pierdut pe drum şi era de circa 70.000 de lei. Păi, de la 70.000 de lei la 333.000 de lei este o diferenţă mare. O jumătate de kilometru de asfalt! Le traducem pe toate în kilometri de asfalt. Şi, întreb şi eu, unde s-a pierdut această ofertă? De ce nu a fost încredinţată lucrarea către CarpatMontana? Şi, al treilea comentariu. Am văzut că s-au cumpărat, printr-o achiziţie distinctă, la câteva zile după finalizarea achiziţiei de lucrări pentru grupurile sanitare, obiecte sanitare de la altă firmă. Să înţeleg că, de fapt, costul este mai mare? (…)

Plantăm în munte stâlpi de fier şi garduri metalice!

O altă cheltuială făcută doar ca să cheltuim banii: împrejmuirea la Salvamont – 110.000 lei. Ştiţi bine unde este Salvamontul, ştiţi bine că aveau o împrejmuire adaptată zonei montane. Acum văd că plantăm în munte stâlpi de fier şi garduri metalice, ceea ce este incredibil. Asta era prioritatea Consiliului Judeţean? În schimb, dacă mergeţi pe drumul dintre Zănoaga şi Dichiu, n-au fost în stare să asfalteze 2,9 km de drum – stratul doi. Au pus pe jumătate din această distanţă un strat doi. Nu înţeleg nimic legat de incapacitatea securistului Oprea şi a echipei sale de a finaliza acest proiect.

Se încalcă Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal

Şi, în sfârşit, pentru că securistul din fire n-are lecuire, a considerat că este foarte util să se ocupe de supravegherea celor care intră în Consiliul Judeţean şi, prin diverse birouri, a montat un sistem de supraveghere video mobil, găsiţi şi asta pe SICAP, cu 13 camere video, care costă 57.241, 49 lei. A fost montat. A pus camere să vadă şi cine intră pe la Prefectură. A pus camere să vadă şi pe la Consiliul Judeţean. A pus camere şi prin parcare… Toate sunt conectate la telefoanele a doi tovarăşi: domnul Oprea «Securistul» şi al doilea Alin Manole «Informatorul». Deci, cele două persoane şi-au pus pe telefon supravegherea celor care intră într-o instituţie publică. Este nelegal. Se încalcă Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal. Acolo trebuie să fie o singură persoană, să asiguri locul unde se colectează aceste date şi să asiguri protecţia lor, astfel încât să nu poată fi diseminate în spaţiul public fără să existe o situaţie legală care implică aşa ceva.

Aveţi, astăzi, prin aceste exemple, care sunt mărunţişuri, dacă ne raportăm la bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, o imagine clară a modului în care, în România, se toacă banii publici şi nu se ţine cont de nevoile de dezvoltare ale acestui judeţ”, a precizat senatorul Adrian Ţuţuianu în cadrul unei conferinţe de presă.

În situaţia în care Consiliul Judeţean încheie anul având bani necheltuiţi, alocările bugetare vor fi diminuate în 2020. Cu alte cuvinte, pierde fiecare cetăţean în parte!

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Județul Dâmbovița, pe primul loc în România la atragerea de fonduri europene

Publicat

pe

La sediul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia într-un cadru larg, cu o mulțime de invitați prezenți, s-a consumat, ieri – 24 noiembrie 2022, prima parte a evenimentului de lansare a Programului Regional 2021-2027. Astăzi, la Târgoviște, a continuat această acțiune într-un modul practic.

La sediul Consiliului Județean Dâmbovița, a sosit directorul ADR Sud-Muntenia – Liviu Mușat, însoțit de delegația Comisiei Europene condusă de directorul Sofia Alves. Scopul acestei întâlniri a fost acela de a prezenta demararea Programului Operațional Regional al cărui fond de finanțare pentru Regiunea Sud-Muntenia este de 1,58 miliarde de euro. Partea a doua a fost dedicată vizitării unor obiective materializate prin proiecte finanțate prin Programul Operațional.

La discuții, alături de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, s-au aflat: vicepreședinta Luciana Cristea, administratorul public Cristian Avanu, primarul Cristian Daniel Stan, deputații Carmen Holban și Marian Țachianu, vicarul eparhial Ionuț Ghibanu, primarii localităților din Dâmbovița care derulează proiecte pe POR și funcționari din cadrul Consiliului Județean.

Președintele Corneliu Ștefan a mulțumit reprezentanților Comisiei Europene pentru faptul că sunt preocupați de implementarea proiectelor europene în bune condiții și pentru faptul că Dâmbovița este primul județ din regiune care are onoarea de a primi o delegație a Comisiei Europene care a sosit pentru a vedea cum au fost edificate proiectele cu finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

 

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a asigurat pe directorul Sofia Alves că CJD și primăriile din județ sunt pregătite să depună proiecte pentru noul Program Operațional Regional 2021- 2027. A mai dezvăluit Corneliu Ștefan faptul că, pentru prima dată în istorie, județul Dâmbovița se află pe primul loc din România la atragerea fondurilor europene. Acest deziderat deosebit de important pentru dezvoltarea socio-edilitară și economică a județului, a spus Corneliu Ștefan, a putut fi atins datorită unei bune comunicări, transparenței decizionale și muncii în echipă, pornind de la Cabinetul președintelui la echipele de implementare și până la primarii localităților implicate în derularea proiectelor. A mai precizat Corneliu Ștefan că, până la sfârșitul anului 2023, vor fi finalizate toate proiectele implementate împreună cu Agenția de Dezvoltare Sud-Muntenia.

A mai vorbit președintele Consiliului Județean Dâmbovița despre cel mai mare proiect de infrastructură rutieră implementat în județ, a cărui valoare se ridică la 60 de milioane de euro. Au fost trecute în revistă proiectele ce au ca destinație asigurarea unei baze moderne de investigații și tratament pentru dâmbovițeni, respectiv extinderea și dotarea ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște și reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe din cadrul aceleiași unități medicale. Nu a fost uitat nici proiectul privind reabilitarea și modernizarea Școlii Speciale Gimnaziale din Târgoviște, în plan educativ, iar în domeniul cultural-turistic, Corneliu Ștefan a menționat cu plăcere despre reabilitarea și modernizarea Complexului Muzeal „Curtea Domnească”.

„La nivelul întregului județ, avem depuse 88 de proiecte care vizează sectorul public. Valoarea acestora este 274 milioane euro. În județul Dâmbovița prin POR s-au accesat 169 de proiecte, a căror valoare totală este de 322 milioane de euro”, a precizat Corneliu Ștefan.

Au fost enumerate localitățile cu proiecte derulate prin POR. Numim aici orașul Pucioasa, cu 17 proiecte semnate prin POR, municipiul Târgoviște – 12 proiecte, orașele Titu – 5 proiecte și Răcari – 5 proiecte, municipiul Moreni – 4, orașul Găești – 3 proiecte, comunele Gura Ocniței – 3 proiecte, Bucșani – 2, Corbii Mari – 2, Matăsaru – 2 și Vișina – 2, orașul Fieni – 2 proiecte, Universitatea Valahia din Târgoviște – 1 proiect. Tot câte un proiect au și comunele Bezdead, Cobia, Cornești, Cornățelu, Nucet, Malu cu Flori, Finta, Valea Mare, Hulubești și Voinești.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a mai făcut o dezvăluire. A spus că anul viitor, când se va deschide axa de finanțare privind infrastructură rutieră, Consiliul Judeţean va depune cel mai mare proiect din istoria județului Dâmbovița de reabilitare și modernizare a drumurilor județene.

„Proiectul va avea o valoare totală de 65 milioane de euro. Avem finalizate studiul de fezabilitate și proiectul Tehnic. În perioada următoare, vom scoate la licitație execuția acestui drum de importantă majoră pentru întreg județul Dâmbovița. Anul viitor, suntem pregătiți pentru a depune prima cerere de plată pentru execuția acestui drum”, a adăugat Corneliu Ștefan.

Al doilea mare proiect de infrastructură rutieră privește modernizarea DJ 714 Glod – Moroeni – Padina – Peștera, o investiție deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului montan din județul Dâmbovița, în special a stațiunii Padina – Peștera.

A mai precizat Corneliu Ștefan că a semnat referatul privind scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate pentru domeniul schiabil din stațiunea Padina Peștera.

„Tot anul viitor, Consiliul Județean va depune un proiect important privind reabilitarea și modernizarea taberei Căprioară și unul pentru regularizarea râului Ialomița. Avem în plan să reabilităm și să modernizăm și sediile serviciilor de ambulanța de la Moreni și Târgoviște. Dacă vom primi sprijin guvernamental pentru a prelua clădirea, vom depune un proiect și pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al CJD”, a mai făcut cunoscut președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Liviu Mușat, directorul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia, a precizat că, la scrierea Programului Regional 2021-2027 se lucrează de doi ani, iar în 2023 se vor efectua primele apeluri de proiecte. Acestea, în prima fază, vor avea ca obiective infrastructură rutieră și mediul de afaceri. În următoarea etapă, vor fi elaborate ghidurile de finanțare. A spus Liviu Mușat că aceste documente vor izvorî dintr-o consultare largă cu administrațiile publice județene și locale, cu antreprenorii. Se va ține cont de toate sugestiile care vin din teritoriu.

Părintele vicar Ionuț Ghibanu a vorbit despre buna colaborare dintre biserică și autoritățile județene, despre proiectele care au avut ca țintă reabilitarea și refacerea unor așezăminte de cult, a unor monumente istorice. A ținut să precizeze Ionuț Ghibanu faptul că peste 75% din patrimoniul cultural și spiritual dâmbovițean se află în administrarea Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Șefa delegației Comisiei Europene, Sofia Alves, și-a arătat satisfacția pentru faptul că în Dâmbovița se muncește, că administrațiile publice locale și județene sunt mobilizate pentru elaborarea de proiecte și atragerea fondurilor europene, ca sursă sigură de dezvoltare socio-economică și edilitară. A mai spus directorul Sofia Alves că, peste 10 ani, când va reveni în Dâmbovița, vrea să constatate diferențele între ce este azi și ce va fi atunci. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de implicarea atât a administrațiilor publice locale și județene, dar și a reprezentanților mediului de afaceri.

Membrii delegației, la finalul întrevederii de la Consiliul Județean, au dat răspunsuri lămuritoare unor probleme ridicate de primarul orașului Răcari – Marius Caravețeanu și de edilul comunei Corbii Mari – Ionuț Bănica.

După consumarea întâlnirii, oaspeții au fost îmbarcați într-un autobuz, chiar din fața Consiliului Județean, și s-a pornit într-o incursiune prin municipiul Târgoviște și împrejurimi . S-au făcut opriri la obiectivele educaționale, culturale, sportive, de petrecere a timpului liber, dar și la o unitate economică, toate edificate cu fonduri europene derulate prin Programul Operațional Regional. Vom reveni.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Primar comuna Dragomirești: Nu vom tolera distrugerea spațiilor de joacă și recreere!

Publicat

pe

Primarul comunei Dragomirești, Dragoș Vlădulescu, a dispus Poliției Locale să monitorizeze permanent spațiile de joacă, terenurile de sport și parcurile din localitate și să pună în aplicare Regulamentul de funcționare aprobat, după ce unele dintre aceste perimetre au fost vandalizate de tinerii care ies seara la plimbare. Totodată, edilul face apel către părinți, să-și îndrume copiii pe calea cea bună.

„Cu toate că fiecare loc de joacă este monitorizat video, din păcate, încă mai există persoane dornice de teribilism, care manifestă o atitudine antisocială, tulburând liniștea și ordinea publică din zonele verzi, consumă semințe și băuturi alcoolice, aleg să distrugă spațiul verde și, nu în cele din urmă, vandalizează mobilierul urban și echipamentele din locurile de joacă.

De asemenea, adolescenții nu respectă nici indicațiile de vârstă (maximum 14 ani) pentru utilizarea echipamentelor de joacă, astfel că le pot deteriora cu ușurință. Este o situație pe care nu o putem tolera!

Aceste spații de joacă și recreere reprezintă oglinda fiecărui sat în parte, o oază de liniște și relaxare atât pentru copii, cât și pentru adulți și, așa cum fiecare dintre noi își apară și întreține bunurile proprietate personală, același comportament trebuie să-l manifestăm și cu bunurile proprietate publică”, este mesajul transmis de primarul Dragoș Vlădulescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats