Connect with us

ACTUALITATE

Drumurile spre staţiunea montană Padina-Peştera rămân… întredeschise!

Publicat

pe

FOTO ARHIVĂ

Sfârşitul de an 2019 a fost uşor agitat în plan judeţean de veşnica problemă a drumurilor care duc spre inima Bucegilor, DJ 713 şi DJ 714, şi de care depinde nemijlocit turismul montan dâmboviţean. Până când se vor inventa staţiile de teleportare sau până când vor exista curse regulate cu elicopterul pe Platoul Padina-Peştera, avem nevoie pentru acces de cele două căi rutiere cu statut de drumuri judeţene.

Din păcate, nu s-a simţt seriozitate în ceea ce priveşte implicarea autorităţilor locale şi judeţene, a statului român, a firmelor care au obţinut lucrări de reabilitare şi modernizare a celor două tronsoane de drum, fie pe Moroieni-Sanatoriul TBC, fie pe celălalt fir, lucrat o parte în colaborare cu Prahova, respectiv Cota 1000-Dichiu. Turiştii care au vrut să-şi petreacă sărbătorile de iarnă la hotelurile şi pensiuniler din Bucegii dâmboviţeni au aflat cu stupoare că cele două drumuri, oficial, sunt închise circulaţiei.

Cine se încumetă să parcurgă aceste trasee o face pe propria răspundere, cu acordul tacit al autorităţilor, care nu au încotro şi mai închid ochii. Nu se ştie, în eventualitatea producerii unei tragedii, cine răspunde. Poliţia sau CJ Dâmboviţa, care este proprietarul drumurilor?

Nu sunt un fan Poliţie. În ultimii ani, anumiţi oameni ai legii au dovedit că pot lucra la comandă şi că te pot înfunda dacă li se cere de cineva. Nu are rost să dezvolt acum acest subiect. Va veni şi vremea asta. Dar nu poţi pasa întreaga responsabilitate pe umerii Poliţiei, fiindcă nu a dat aviz pentru a se circula pe respectivele drumuri, întrucât a identificat probleme de siguranţă.

De câţiva ani, fostul senator Valentin Calcan, preşedintele Asociaţiei turistice „Peştera-Padina” şi patronul complexului hotelier „Peştera”, atrage atenţia asupra necesităţii modernizării complete şi redeschiderea oficială a circulaţiei, în flux continuu, fără sincope, pe drumurile către zona Padina-Peştera, care a primit statutul de staţiune turistică de interes naţional.

Cum poţi avea hoteluri, pensiuni, pârtii de schi şi alte utilităţi ce ţin de turism, dacă, fizic, nu ai posibilitatea să ajungi acolo pe un drum sigur? Orice ninsoare mai puternică, orice tip de intemperie provoacă haos pe drumurile din Bucegi. Oamenii rămân blocaţi, utilajele celor de la Drumuri, nepregătite şi destul de rudimentare pentru misiunile pe care le au de îndeplinit, nu pot face faţă necesităţilor din munte.

Şi, uite aşa, în fiecare iarnă, curg valuri de ştiri despre turişti rămaşi blocaţi pe drumurile judeţene din Bucegi, care sunt, în final, scoşi din omăt de jandarmi, salvamontişti şi pompieri. În această perioadă, ştirea cum că drumurile sunt oficial închise, care s-a rostogolit pe reţelele de socializare, a luat prin surprindere zeci de turişti, care doreau să-şi petreacă revelionul în hotelurile de la munte. Oamenii au început să ridice probleme despre cum pot ajunge acolo în atare condiţii, fiindcă, pe lângă pericolele care le impune un drum închis, mai este şi răspundera în faţa legii, fiindcă poţi fi sancţionat contavenţional dacă eşti surprins pe un tronson de drum declarat închis.

Consiliul Judeţean Dâmvoviţa, proprietarul celor două drumuri, după ce spiritele s-au inflamat, a transmis, în ultima zi a anului 2019, adică pe 31 decembrie, un comunicat de presă, un fel de contramăsură la comunicatul remis presei de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dâmboviţa, în care se anunţa clar că cele două drumuri sunt închise circulaţiei rutiere.

CJ Dâmboviţa nu dezavuează colaborarea eficientă pe care o are cu IPJ, dar, încă din primele rânduri, înşiră ce a făcut pentru siguranţa acestui drum, prin societatea subordonată – Lucrări, Drumuri şi Poduri, respectiv mnontarea unor parapeţi de protecţie pe o lungime de 4.092 m pe DJ 714. În stoc mai există încă 2.308 m de elemente de protecţie ce trebuie montate în perioada următoare. Din punctul de vedere al CJ Dâmboviţa, pe anumite porţiuni sunt asigurate condiţiile corespunzătoare de circulaţie şi semnalizare rutieră. Consideră autorităţile judeţului că interdicţia de acces pe Platoul Padina-Peştera este excesivă.

În atare condiţii, nu înţelegem de ce CJ Dâmboviţa nu îşi asumă responsabilitatea deschiderii circulaţiei pe cele două drumuri, fără avizul Poliţiei, şi face doar o informare asupra situaţiei. Normal ar fi să vedem, dacă mergem pe ideea responsabilităţii, la intrarea pe aceste drumuri, panouri puse de CJ Dâmboviţa, pe care să fie menţionat, cu litere de-o şchioapă, mesajul „Drum deschis circlaţiei rutiere fără avizul Poliţiei Rutiere”, pe modelul clădirilor care sunt menţinute în funcţionare fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu.

Toată această tensiune şi incertitudine va dispărea în momentul în care vom vedea clar, concis, un document din care să reiasă că drumurile sunt practicabile, că nu există nicio problemă de circulaţie. Actul respectiv, semnat de toate instituţiile abilitate, deocamdată lipseşte…

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nu rata! De Sfântul Ilie, petrecem la „Ziua comunei Pietrari”

Publicat

pe

Primăria și Consiliul Local Pietrari vă invită să participați, în data de 20 iulie, la spectacolul prilejuit de „Ziua comunei”. Ca și anul trecut, evenimentul este susținut de sponsori, nefiind cheltuiți bani din bugetul localității. Edilul Cornel Coman a făcut tot posibilul ca localnicii să se poată bucura de aceste momente de destindere.

Vor încânta publicul cu dansuri populare românești ansamblurile de copii „Mugurași de la Chindie”, „Florile din Tătărani”, „Cununa Brăneștiului” și „Florile Chindiei”, după care vor urca pe scenă artiștii Nicușor Iordan, Simona Dinescu, Lorin Stănescu, Cristina Dan, Yurie Țiple, Arsenie Țiple și Aisha Soare.

Sponsori principali: firmele CICOM – Fabrică de înghețată și AMIRAS – rețele și echipamente electrice. Evenimentul va începe la ora 16:00. Locație: terenul de fotbal din Pietrari.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

O nouă expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Artă din Târgoviște

Publicat

pe

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul vizitator să descopere o nouă expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Artă.

După șase ani, de când o parte substanțială din expoziția permanentă a Muzeului de Artă situată la etajul acestuia se strângea, revine pe simeze secțiunea de artă românească modernă.

Actuala expoziție este structurată de cele patru săli de la etaj, exceptând Sala de Consiliu foarte decorată, cronologic atât cât ne-a permis spațiul restrâns, dar mai ales patrimoniul din colecția de artă. Astfel, în prima sală sunt reprezentate începuturile picturii de șevalet în arta românească (primitivi și pictori călători) și perioada academică (secolul al XIX-lea), iar în cea de-a doua sală modernismul în arta românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – 1900. Cea de-a treia sală expune artiștii care și-au legat viața și / sau opera de orașul Târgoviște din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea, în timp ce ultima sală continuă firul evolutiv al artei moderne și avangardei din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Astfel, vizitatorul continuă să observe parcursul artei în secolul al XIX-lea și apariția picturii de șevalet în arta românească cu începuturile marcate de portretistica anonimă a așa numiților pictori „primitivi”, a celor călători prin Țările Române (Josef August Schöefft) și a primelor generații de artiști formați în școlile superioare de arte nou înființate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Iași (1860) și București (1864) de primii pictori întorși de la studii în academiile renumite ale Europei și fondatori ai școlilor superioare de arte (Gheorghe Panaiteanu Bardasare și Gheorghe Năstăseanu – Iași; Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu – București).

Din prima generație de artiști școliți la București sub îndrumarea lui Aman și Tattarescu se numără pictorii Mihail Dan și Sava Henția. Cei doi împreună cu mai tânărul lor coleg, George Demetrescu Mirea, sunt reprezentanți ai artei de factură academică cu influențe variate. Tot reprezentant al academismului este considerat și artistul buzoian Ștefan Vasilescu, care s-a stabilit la Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Modernitatea în arta românească ajunge prin pictura lui Nicolae Grigorescu, care marchează viziunea și opera a numeroși artiști, unii care rămân în sfera sa de influență (Arthur Verona) și alții care se desprind și urmează un parcurs propriu (Gheorghe Petrașcu).

Continuând stilistic și, în același timp, omagiind artiștii care s-au oprit și creat în Târgoviște și pe meleagurile dâmbovițene, a treia sală expune lucrări cu tematică legată de vechea capitală valahă și împrejurimile sale. De aceea, pornim cu lucrări ale pictorului academic Ștefan Vasilescu realizate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea, căruia se alătură pe simeze, într-o gamă stilistică variată, pictorii Bob Bulgaru, Aurel Vasilescu, Gheorghe Petrașcu, Stelian Panțu și Vasile Blendea.

Ultima parte a expoziției urmărește, cu lacunele impuse de patrimoniul prezent în colecții, expunerea lapidară a numeroaselor stiluri care se succed sau se întrepătrund în perioada interbelică și cea imediat următoare celei de-a doua conflagrații mondiale. Aici se regăsesc lucrări ale artiștilor Costin Petrescu, Sabin Popp, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Constantin Isachie, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Dimitrie Gheiață, Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Marius Bunescu, Marcel Iancu. Dintre doamnele artei românești sunt prezente o parte din artistele fondatoare ale Asociației Femeilor Pictore și Sculptore: Cecila Cuțescu-Storck, Olga Greceanu, Lucia Demetriade Bălăcescu, Micaela Eleutheriade.

Vă invităm să descoperiți operele marilor maeștri ai artei românești, precum și a elevilor acestora, în expoziția permanentă de la etajul Muzeului de Artă din Târgoviște.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite