ALEGERI

Marian Ţachianu, un candidat pentru Camera Deputaților care iese din tiparele electorale

Publicat

acum 6 ani

29 noiembrie 2020

În general, suntem obişnuiţi ca, în campaniile electorale, politicienii să divagheze despre programe, proiecte, multe în care nici ei nu prea cred, să ne înşiruie ceea ce vor să facă, cum se vor implica pentru binele oamenilor, pentru binele comunităţilor locale. Vin cu lozinci, clişee, sintagme care sunt adaptate şi reîmprospătate din patru în patru ani…

Uite că Marian Ţachianu, primarul de la Braniştea şi candidat din partea PSD pentru un mandat de deputat, a depăşit această barieră a demagogiei de nevoie şi cu orice preţ. Şi-a propus să facă altceva, să vină în faţa jurnaliştior, ca desiminatori de informaţii, cu un alt profil de candidat, cu un alt mesaj, cu o altă poveste.

Marian Ţachianu a mărturisit că nici acum, după două mandate de primar şi o sevenţă de un an și câteva luni de parlamentar, nu înţelege de ce în politica românească, ba chiar şi în acea desfăşurată la nivel global, agresivitatea verbală şi comportamentală sunt considerate atuu-ri importante, arme de foc imbatabile. Şi, mai mult decât atât, candidatul Marian Ţachianu nu pricepe de ce „să promitem şi să îi contracarăm pe opozanţii noştri prin a-i face mincinoşi, prin a-i numi hoţi, fără să probăm acest lucru, fără să avem cea mai mică justificare”.

Şi, uite aşa, am intrat într-o altfel de intrigă despre campanie, despre politică, despre viaţă. Un social-democrat îşi deschide cartea existenţei sale, atât cât se poate, şi o răsfoieşte emoţionat în faţa presei, fără mofturi, fără substanţa aroganţei şi orgoliului pe care cei mai mulţi politicieni le folosesc din plin.

Ţachianu nu s-a sfiit să spună că s-a născut la ţară, că a crescut la ţară, că a deprins tainele existenţiale la ţară, s-a călit pentru viaţă tot acolo şi, tot în acel mediu, vrea să rămână, chiar dacă paşii l-au purtat prin varii poziţii şi demnităţi. Ne-a spus că, de la părinţi şi de la dascălii pe care i-a avut la şcoală, a învăţat că în viaţă trebuie să vorbeşti mai puţin şi să faci mai mult.

„Era vorba atunci de fapte, nu de vorbe. Din păcate, de la o vreme, pe scena politică mai mult se vorbeşte. Faptele primează mai puţin”.

Ţachianu este absolvent de liceu industrial. La Titu. A urmat apoi Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. La 23 de ani era inginer. A lucrat într-o mare întreprindere de profil o vreme, apoi, după revoluţie, constrâns de un mare necaz, să îi zicem o cumpănă interesantă a vieţii, un fel de imblod răsărit din rău (i s-a furat din maşină o sumă mare de bani, fapt ce i-a blocat existenţa şi speranţele), a decis să îşi caute norocul în străinătate. Cinci ani de zile a lucrat în Germania la o mică întreprindere, unde făcea de toate, în niciun caz nu profesa ca inginer.

„Ca să rezist, a trebuit să fac ceea de ştiam foarte bine dinainte, să sudez, să lucrez pe strung. Mă pricep la o mulţime de meserii, de asta poate sunt considerat şi un primar dificil, în special pentru firmele de construcţii cu care lucrez, fiindcă văd neregulile foarte uşor”, a spus Ţachianu.

S-a întors în ţară în 1998. Nu îşi găsea rostul, nu ştia cu ce ar trebui să înceapă.

„Atunci, am simţit nevoia să mă apuc de agricultură. Am cumpărat o secţie de mecanizare scoasă la vânzare şi m-am apucat de treabă. Am descoperit că îmi place să fac agricultură. Am pornit cu cea ce era mai greu, cu producerea de seminţe de cereale. Am avut sprijinul unor oameni de suflet şi am reuşit să fac performanţă în acest domeniu”.

Pentru a fi pus la punct cu totul, a urmat şi cursurile Facultăţii de Agronomie. Acum Marian Ţachianu, prin muncă, perseverenţă, optimism temperat, poate fi considerat unul dintre cei mai buni fermieri din judeţ.

Ideea de a candida pentru funcția de primar al comunei Braniştea i-a încolţit după ce a văzut că în micuţa localitate unde a copilărit nu s-a schimbat mai nimic de la revoluţie încoace, totul a rămas anost, cenuşiu. Nicio transformare. Doar peste zidurile vechi, peste tencuiala coşcovită de ani, cum zice românul, s-a mai tras de câteva ori cu bidineaua. A dorit să fie primar cu gândul sincer de a face ceva pentru locuitorii Braniştei, pentru a schimba din temelii această comună uitată undeva la margine de Titu.

„Vreau să vă spun că în 2012, când am candidat, în programul meu de campanie, am promis mult mai puţin decât am realizat. Asta a fost şansa noastră, a fost o dovadă a implicării sincere. Nu mă aşteptam să putem prinde nişte finanţări prin diferite programe guvernamentale, europene…”, a precizat Marian Ţachianu.

Bugetul Braniştei, o comună lipsită de resurse, era alcătuit doar din taxele şi impozitele locale, sumă ce nu ajungea la un milion de lei noi. Ce investiţii de interes local a-i putea realiza cu banii aceştia din care trebuie să asiguri funcţionarea întregului sistem administrativ local?

„Şi totuşi, am reuşit să fac în comuna Braniştea lucruri de care sunt mândru. Am construit o şcoală după sufletul meu, aşa cum mi-am dorit să fie, ceva cum nu mai întâlneşti decât în Occident”, ne-a mărturisit Marian Ţachianu.

Evident, după reuşita cu şcoala, o instituție cum puţine sunt în judeţ, ba chiar în ţară, prin mărime, prin arhitectură, prin concept, lângă care mai adăugăm Casa de Cultură, construită cam după aceeaşi formulă, grădiniţa care urmează să fie definitivată, au început să curgă mulţumirile, laudele. Curioşii l-au întrebat cum a reuşit să ducă la capăt asemenea proiecte şi la costuri cu mult sub piaţa construcţiilor.

Marian Ţachianu este acum primar al comunei Braniştea. Candidează şi pentru un mandat de parlamentar şi, cu siguranţă, tentaţia de a deveni din nou deputat este mare, mai ales că a deprins mecanismul după care funcţionează laboratorul legislativ şi consideră că, prin experienţa de edil, de om care s-a confruntat cu legile, cu o serie de neconcordanţe care există în norme, poate ajuta la corecţia lor în ton cu realitatea.

Material realizat de SC Incomod Media SRL, la comanda PSD Dâmboviţa. Cod Mandatar Financiar: 11200020

Relationate:alegeri braniştea candidat featured marian ţachianu politic[PSD

Urmatoarea

Peste 58.000 de salariaţi din Dâmboviţa au primit sprijin guvernamental în timpul pandemiei

Nu ratați

Șapte răniți și nouă autoturisme avariate în Dâmbovița, din cauza neatenției la volan

Cititi mai mult

Reclamă

Click to comment

ACTUALITATE

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, vrea să adapteze sistemul electoral românesc la vremurile pe care le trăim. VIDEO

Publicat

acum 5 luni

21 ianuarie 2026

Obagila Ion

Fostul lider al PSD Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, a ținut astăzi, 21 ianuarie 2026, prima sa conferință de presă în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, funcție pe care a preluat-o la sfârșitul anului trecut.

Țuțuianu nu a uitat să amintească jurnaliștilor de momentul anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, după ce în cursa electorală rămăseseră Călin Georgescu și Elena Lasconi. Președintele AEP a vorbit și despre campania electorală a candidatului suvernanist Călin Georgescu, precizând că ar fi fost plină de nereguli. A anunțat Adrian Țuțuianu că AEP a făcut plângeri penale legate de modul în care a fost finanțată compania electorală a lui Călin Georgescu. Dosarul se află deja pe masa de lucru a procurorilor DNA.

„Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, legat de modul în care a fost finanțată campania electorală. Pe de altă parte, cred că este un exemplu foarte bun legat de capacitatea și instrumentele pe care le are AEP de a identifica finanțările unor campanii electorale. Aici e nevoie de îmbunătățirea cadrului normativ”, a precizat președintele AEP.

A mai spus Țuțuianu că reprezentanții Autorității Electorale Permanente nu sunt investigatori. Nu sunt ei în măsură să stabilească de unde au venit resursele financiare pentru campania lui Călin Georgescu. AEP doar semnalează problemele instituțiilor competente.

Dâmbovițeanul Adrian Țuțuianu are de gând să intervină pentru a introduce noi reguli în ceea ce privește publicitatea politică în zona de online. A precizat șeful AEP că legislația actuală nu prea mai ține pasul cu realitățile erei digitale. Normele electorale care se aplică în România sunt total depășite.

În opinia președintelui Autorității Electorale Permanente nici logistica folosită în procesele electorale nu mai ține pasul cu vremurile. Secțiile de vot cu toate dotările aferente, urne, cabine de vot cu perdeluțe, au rămas la nivelul anilor ’90.

„Voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară. Același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine cu perdeluțe, să avem urne care sunt transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă, în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”, a adăugat președintele AEP.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ALEGERI

Alexandru Iorga vrea să aducă Găeștiul în normalitate. Cele 4.257 de voturi obținute îl obligă și onorează!

Publicat

acum 6 luni

8 decembrie 2025

Obagila Ion

Gata! Orașul Găeștiul și-a regăsit azimutul, a pornit pe un drum nou. Se întrevede o vigoare a speranței în mai bine, chiar dacă contextul național politic și economic nu este unul favorabil. Găeștenii vor altceva. Oamenii și-au amintit de perioada când în fruntea urbei se afla regretatul Dan Iacobuță, un social-democrat pur sânge, care a dat tonul modernizării orașului. Se întâmpla în 2012. Dan Eugen Iacobuță, reprezentantul PSD, câștigase alegerile cu 3.010 voturi. La parțialele de ieri -:7 decembrie 2025, Alexandru Iorga a fost votat de 4.257 de găeșteni.

Am zăbovit ieri în Găești pentru a urmări cu atenție starea de spirit a locuitorilor acestui oraș împodobit de sărbătoare, parcă electoral, de administrația perdantă. A fost un semn! Am purtat discuții cu o mulțime de oameni. Pe stradă, în drumul lor spre secțiile de vot sau la ieșire. Dialogurile, scurte din care, în majoritatea cazurilor, a reieșit că cetățenii vor o schimbare. Vor altceva în fruntea administrației locale. Se putea descifra rapid printre cuvinte că îl vor pe Alexandru Iorga. Conducerea primăriei de până acum pare clar că dezamăgise. Spiritul de clan, de grup al interesului, de doar „noi cu noi” a supărat urbea, i-a îndârjit pe oameni. Atenție! Cazuistică de studiat și reținut pentru cei pe care îi pișcă gândacul puterii, cum se spune în popor!

Găeștenii voiau ieri, înainte de a intra în secțiile de vot, o administrație care să îi reprezinte, să o simtă lângă ei. Au vrut să fie spart cercul acela al interesului care, de obicei, încercă să distrugă, ca o molimă, orice administrație, rupe contactul cu cetățeanul. Totul se transformă într-o rutină. Necesitate rece.

Am remarcat că oamenii nu mai pot fi păcăliți cu vorbe frumoase, cu luminițe, cu favoruri și recompense de conjunctură. Votul nu mai poate fi cumpărat cu iluzii. Scorul de ieri de la Găești a arătat acest lucru. Reprezentantul Partidului Național Liberal a obținut doar 1.511 voturi. De fapt, găeștenii nu l-au simțit pe George Bidică din filmul acesta. A părut a fi un candidat de avarie, deloc empatic, neconvingător, absent, parcă împins în față de un angrenaj care se voia rămas la butoane. Ei bine, oamenii au simțit treaba asta și au mers pe mâna fostului comandant al Poliției Găești, care a impus seriozitate și respect, iar mesajul său simplu, fără nici un fel de sulemenuri electorale, a fost centrat pe schimbare în bine, oraș și cetățean. A avut și argumente solide. În Găești nu prea s-a întâmplat nimic relevant în ultimii ani.

Alexandru Iorga a mai avut un atu puternic, în afară de decizia concetățenilor săi: Partidul Social Democrat. Orice s-a întâmplat la nivel național, convulsiile de sus, guvernarea de coaliție precară, în Dâmbovița, PSD are o organizație puternică, cu rezultate, cu oameni valoroși, interesați de comunitate, implicați și care știu să ematizeze cu cetățeanul, să se dilueze în acest tot reprezentat de comunitate. Până la urmă, PSD a fost un partid de mase și are în gena politică acest concept care, iată, în vremuri crunte, cu problematică de natură socială, economică, poate fi reactivat. Partidul care se rupe de acest ideal și dorește să devină unul elitist, doar de grup, se pierde.

AUR, prin Ana Maria Dragotă-Zamfir, a obținut doar 334 de voturi. Puțin pentru un partid care, în sondaje, este dat a fi primul în ceea ce privește încrederea. Este clar că, la Găești, este o problemă, de om, de mesaj sau, pur și simplu, cetățeanul nu vrea să părăsească culoarul acela al rezonabilului, echilibrului și concretului. AUR a creat totuși o aventură. Doar cu lozinci nu poți convinge electoratul. Candidatul AUR la Găești a fost ca gimnastul la paralele. S-a ținut de ambele bare (partide – PNL și PSD), vrând să rămână în echilibru. Nu a părut că vrea să câștige. Scorul, totuși, este prea mic.

A existat și un candidat independent. Poate, așa, pentru farmecul scrutinului sau un fel de bomboană în numele democrației. Independentul George Ghenu a obținut 214 voturi. Neconvingător. De obicei, voturile spre independenții apăruți din neant vin de la cei care nu nutresc simpatii politice. Este un fel de anulare a buletinului de vot. Ceva de genul știu că nu iese, dar nu votez cu ceilalți.

Una peste alta, orașul Găești, printr-un vot masiv, a decis ca, pentru următorii doi ani și jumătate, avocatul Alexandru Iorga să îi conducă destinul. Sunt ani în care primarul ales va trebui să dovedească cu sârg, găeștenilor, inclusiv celor aproape 5.000 de oameni care nu au venit la vot, că nu s-au înșelat. Și, atât cât îl cunosc pe Alexandru Iorga, ca jurnalist, analist la rece, nu ca unul din cercul său de apropiați, cu siguranță, va face față și va reseta, așa cum a promis, administrația publică de la Găești, va reuși să producă transformările de care orașul are nevoie. Îl are alături și pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, care, acum, are drum deschis să le dovedească găeștenilor că CJD este aproape de această comunitate pe care fosta conducere a ținut-o departe de administrația județeană din motive de imagine și interes.