Connect with us

ALEGERI

Marian Ţachianu, un candidat pentru Camera Deputaților care iese din tiparele electorale

Publicat

pe

În general, suntem obişnuiţi ca, în campaniile electorale, politicienii să divagheze despre programe, proiecte, multe în care nici ei nu prea cred, să ne înşiruie ceea ce vor să facă, cum se vor implica pentru binele oamenilor, pentru binele comunităţilor locale. Vin cu lozinci, clişee, sintagme care sunt adaptate şi reîmprospătate din patru în patru ani…

Uite că Marian Ţachianu, primarul de la Braniştea şi candidat din partea PSD pentru un mandat de deputat, a depăşit această barieră a demagogiei de nevoie şi cu orice preţ. Şi-a propus să facă altceva, să vină în faţa jurnaliştior, ca desiminatori de informaţii, cu un alt profil de candidat, cu un alt mesaj, cu o altă poveste.

Marian Ţachianu a mărturisit că nici acum, după două mandate de primar şi o sevenţă de un an și câteva luni de parlamentar, nu înţelege de ce în politica românească, ba chiar şi în acea desfăşurată la nivel global, agresivitatea verbală şi comportamentală sunt considerate atuu-ri importante, arme de foc imbatabile. Şi, mai mult decât atât, candidatul Marian Ţachianu nu pricepe de ce „să promitem şi să îi contracarăm pe opozanţii noştri prin a-i face mincinoşi, prin a-i numi hoţi, fără să probăm acest lucru, fără să avem cea mai mică justificare”.

Şi, uite aşa, am intrat într-o altfel de intrigă despre campanie, despre politică, despre viaţă. Un social-democrat îşi deschide cartea existenţei sale, atât cât se poate, şi o răsfoieşte emoţionat în faţa presei, fără mofturi, fără substanţa aroganţei şi orgoliului pe care cei mai mulţi politicieni le folosesc din plin.

Ţachianu nu s-a sfiit să spună că s-a născut la ţară, că a crescut la ţară, că a deprins tainele existenţiale la ţară, s-a călit pentru viaţă tot acolo şi, tot în acel mediu, vrea să rămână, chiar dacă paşii l-au purtat prin varii poziţii şi demnităţi. Ne-a spus că, de la părinţi şi de la dascălii pe care i-a avut la şcoală, a învăţat că în viaţă trebuie să vorbeşti mai puţin şi să faci mai mult.

„Era vorba atunci de fapte, nu de vorbe. Din păcate, de la o vreme, pe scena politică mai mult se vorbeşte. Faptele primează mai puţin”.

Ţachianu este absolvent de liceu industrial. La Titu. A urmat apoi Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. La 23 de ani era inginer. A lucrat într-o mare întreprindere de profil o vreme, apoi, după revoluţie, constrâns de un mare necaz, să îi zicem o cumpănă interesantă a vieţii, un fel de imblod răsărit din rău (i s-a furat din maşină o sumă mare de bani, fapt ce i-a blocat existenţa şi speranţele), a decis să îşi caute norocul în străinătate. Cinci ani de zile a lucrat în Germania la o mică întreprindere, unde făcea de toate, în niciun caz nu profesa ca inginer.

„Ca să rezist, a trebuit să fac ceea de ştiam foarte bine dinainte, să sudez, să lucrez pe strung. Mă pricep la o mulţime de meserii, de asta poate sunt considerat şi un primar dificil, în special pentru firmele de construcţii cu care lucrez, fiindcă văd neregulile foarte uşor”, a spus Ţachianu.

S-a întors în ţară în 1998. Nu îşi găsea rostul, nu ştia cu ce ar trebui să înceapă.

„Atunci, am simţit nevoia să mă apuc de agricultură. Am cumpărat o secţie de mecanizare scoasă la vânzare şi m-am apucat de treabă. Am descoperit că îmi place să fac agricultură. Am pornit cu cea ce era mai greu, cu producerea de seminţe de cereale. Am avut sprijinul unor oameni de suflet şi am reuşit să fac performanţă în acest domeniu”.

Pentru a fi pus la punct cu totul, a urmat şi cursurile Facultăţii de Agronomie. Acum Marian Ţachianu, prin muncă, perseverenţă, optimism temperat, poate fi considerat unul dintre cei mai buni fermieri din judeţ.

Ideea de a candida pentru funcția de primar al comunei Braniştea i-a încolţit după ce a văzut că în micuţa localitate unde a copilărit nu s-a schimbat mai nimic de la revoluţie încoace, totul a rămas anost, cenuşiu. Nicio transformare. Doar peste zidurile vechi, peste tencuiala coşcovită de ani, cum zice românul, s-a mai tras de câteva ori cu bidineaua. A dorit să fie primar cu gândul sincer de a face ceva pentru locuitorii Braniştei, pentru a schimba din temelii această comună uitată undeva la margine de Titu.

„Vreau să vă spun că în 2012, când am candidat, în programul meu de campanie, am promis mult mai puţin decât am realizat. Asta a fost şansa noastră, a fost o dovadă a implicării sincere. Nu mă aşteptam să putem prinde nişte finanţări prin diferite programe guvernamentale, europene…”, a precizat Marian Ţachianu.

Bugetul Braniştei, o comună lipsită de resurse, era alcătuit doar din taxele şi impozitele locale, sumă ce nu ajungea la un milion de lei noi. Ce investiţii de interes local a-i putea realiza cu banii aceştia din care trebuie să asiguri funcţionarea întregului sistem administrativ local?

„Şi totuşi, am reuşit să fac în comuna Braniştea lucruri de care sunt mândru. Am construit o şcoală după sufletul meu, aşa cum mi-am dorit să fie, ceva cum nu mai întâlneşti decât în Occident”, ne-a mărturisit Marian Ţachianu.

Evident, după reuşita cu şcoala, o instituție cum puţine sunt în judeţ, ba chiar în ţară, prin mărime, prin arhitectură, prin concept, lângă care mai adăugăm Casa de Cultură, construită cam după aceeaşi formulă, grădiniţa care urmează să fie definitivată, au început să curgă mulţumirile, laudele. Curioşii l-au întrebat cum a reuşit să ducă la capăt asemenea proiecte şi la costuri cu mult sub piaţa construcţiilor.

Marian Ţachianu este acum primar al comunei Braniştea. Candidează şi pentru un mandat de parlamentar şi, cu siguranţă, tentaţia de a deveni din nou deputat este mare, mai ales că a deprins mecanismul după care funcţionează laboratorul legislativ şi consideră că, prin experienţa de edil, de om care s-a confruntat cu legile, cu o serie de neconcordanţe care există în norme, poate ajuta la corecţia lor în ton cu realitatea.

Material realizat de SC Incomod Media SRL, la comanda PSD Dâmboviţa. Cod Mandatar Financiar: 11200020

ACTUALITATE

Alegeri locale parțiale pentru funcția de primar în 30 de localități din România

Publicat

pe

FOTO ARHIVĂ

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a propus Ministerului Afacerilor Interne organizarea, în data de 20 iunie 2021, a alegerilor locale parțiale pentru primari în 30 de localități din țară. Lista nu este definitivă, ea putând fi actualizată până la apariția Hotărârii de Guvern.

Conform propunerii AEP, candidaturile vor putea fi depuse în perioada 21 – 31 mai 2021, iar campania electorală va începe în data de 5 iunie 2021.

UPDATE: Potrivit unor surse, Guvernul urmează să aprobe organizarea alegerilor locale parțiale în data de 27 iunie 2021.

Lista localităților unde se vor organiza alegeri locale parțiale

Judeţul Alba
1. Comuna Ciuruleasa
2. Comuna Meteş

Judeţul Arad
3. Comuna Zăbrani

Județul Argeș
4. Comuna Aninoasa
5. Comuna Rociu

Judeţul Bacău
6. Comuna Tamaşi

Judeţul Braşov
7. Comuna Şinca Nouă

Judeţul Caraş-Severin
8. Oraşul Bocşa

Județul Călărași
9. Comuna Cuza Vodă
10. Comuna Frumuşani

Județul Covasna
11. Comuna Mereni

Judeţul Dâmboviţa
12. Comuna Braniştea

Judeţul Dolj
13. Comuna Catane
14. Comuna Sadova
15. Comuna Terpeziţa

Judeţul Galaţi
16. Oraşul Târgu Bujor

Județul Hunedoara
17. Comuna Burjuc
18. Comuna Romos
19. Comuna Sarmizegetusa

Județul Ialomița
20. Comuna Gura Ialomiţei
21. Comuna Ion Roată

Judeţul Ilfov
22. Oraşul Bragadiru
23. Comuna Găneasa

Județul Mehedinți
24. Comuna Obârşia de Câmp

Județul Olt
25. Comuna Deveselu

Judeţul Prahova
26. Comuna Șotrile

Judeţul Sălaj
27. Oraşul Şimleu Silvaniei

Judeţul Suceava
28. Oraşul Vicovul de Sus

Judeţul Timiş
29. Comuna Voiteg

Judeţul Vâlcea
30. Comuna Scundu

Citește în continuare

ALEGERI

Cei 10 parlamentari de Dâmbovița și-au primit mandatele

Publicat

pe

Astăzi – 17 decembrie 2020, Biroul Electoral Judeţean Dâmboviţa s-a întrunit într-o ultimă ședință, pentru a înmâna mandatele celor 10 parlamentari validaţi în urma scrutinului electoral din 6 decembrie, respectiv: deputaţii Carmen Holban, Ionuţ Vulpescu, Radu Popa și Marian Ţachianu – din partea PSD, Gabriel Plăiaşu și Liviu Balint – PNL și Daniel Codruţ Blaga – USR PLUS şi senatorii Titus Corlăţean – PSD, Virgil Guran – PNL şi Dragoş Ioan Popescu – USR PLUS.

La eveniment au mai participat preşedintele Consiliului Judeţean – Corneliu Ştefan, lider al PSD Dâmbovița, vicepreşedinta Luciana Cristea, prefectul Aurelian Popa și câțiva reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

A luat cuvântul senatorul Titus Corlăţean, preşedinte executiv al PSD Dâmboviţa, care a mulţumit reprezentanţilor Biroului Electoral Judeţean pentru activitatea depusă, pentru faptul că au gestionat în conformitate cu legea întreg procesul electoral desfăşurat în judeţ, deşi situaţia a fost una complicată, generată de pandemie.

„Îi felicit pe toţi colegii deputaţi și senatori. Le urez succes tuturor. Cred că ar fi bine să strângem rândurile atunci când va fi cazul de proiecte judeţene care depăşesc interesul pur ideologic sau de partid. Este nevoie de strângerea rândurilor pentru că va urma un an foarte dificil. Este bine să încercăm împreună, într-un parteneriat cu Consiliul Judeţean, sperăm şi cu Prefectura. Este nevoie de solidaritate”, a fost mesajul adresat de senatorul social-democrat Titus Corlăţean.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT