Liceul Tehnologic din Tărtăşeşti poate fi considerat, pentru multe instituţii de învăţământ din judeţ, ba chiar din ţară, un exemplu de bună practică, un model pentru ceea ce înseamnă implicare, muncă în echipă, dorinţa de a-i pregăti cu adevărat pe tineri pentru ziua de mâine, de a le asigura, la modul serios, benefic, o pregătire profesională de excepţie şi, ce este mai important, un loc de muncă stabil. Şi, când vorbim de locuri de muncă, nu ne gândim, aşa, la o firmă minusculă, care îşi duce existenţa de azi pe mâine, ceva de supraviueţuire, ci la mari companii din Europa, care au nevoie de personal tânăr şi bine pregătit. Nu mai vorbim de faptul că adolescenţii formaţi în varii domenii de activitate la Liceul de la Tărtăşeşti îşi pot deschide şi propriile afaceri. Depinde doar de ei.

Directorul Ion Nilă ar trebui… multiplicat, dat ca model de referinţă pentru multe şcoli unde nu se întâmplă nimic concret, unde nu se iese dintr-o programă şcolară anostă şi care nu prea are corespondent material, viabil în viitor. Profesorul Nilă a încercat şi a reuşit, în ciuda celor care au stat mereu adiba cu critica, cu aroganţele de tot tipul, în general, oameni nepractici, calici de imagine, iubitori de deznădejdea altora, să clădească o şcoală de meserii, să găsescă soluţii, vocaţii, pasiuni, dorinţe.

Proiectul care se implementează, pe perioada a 24 de luni, la Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase”, sub titulatura „Elevii de azi – angajaţii de mâine”, este ultimul motiv care ne demonstrează că Şcoala de la Tărtăşeşti, dascălii de aici, manageriatul profesorului Ion Nilă pot fi etalon măcar pentru celelalte licee tehnologice din judeţ, unde, ştim foarte bine, nu se întâmplă nimic. Totul curge în ton cu inerţia vremurilor.

Proiectul, care are ca beneficiari 185 de elevi de la Liceul din Tărtăşeşti şi de la Liceul Tehnologic din Fundulea, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi are o valoare de peste 2 milioane de lei.

La întâlnirea de deschidere, care s-a consumat, astăzi – 11 decembrie 2020, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic din Tărtăţeşti, au participat, alături de directorul Ion Nilă, toate persoanele implicate în derularea acestei iniţiative care va avea ca finalitate pregătirea profesională şi practică a unui număr important de elevi. Vorbim aici de: Marius Rusu – director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară din Zona Metropolitană Bucureşti, care a fost şi moderatorul discuţiilor, prof. Carmen Polina Maxim – directoarea Liceului Tehnologic Fundulea, Cristian Anton – reprezentant al Companiei Municipale Energetica Servicii Bucureşti SA. Au mai fost prezenţi: prof. Robert Harabagiu – inspector şcolar, prof. Valentina Vasile – fost director al Şcolii de Arte şi Meserii de la Potlogi, alte cadre didactice implicate în derularea acestui program educativ practic.

„Este o adevărată oportunitate de a fi împreună aici, într-un scop atât de necesar liceului pe care îl conduc. Era tehnologică nu era acoperită de niciun proiect european. Acum avem o adevărată şansă de dezvoltare. Am intrat în acest proiect cu două specializări – protecţia mediului şi servicii. Sperăm şi avem toată încrederea într-un parteneriat frumos şi eficient”, a spus directoarea Liceului din Fundulea.

Carmen Polina Maxim a vorbit apoi despre şcoala pe care o conduce, despre istoria şi tradiţia pe care a avut-o şi încă o mai are în domeniul agriculturii. Liceul de la Fundulea, înfiinţat în 1963, a fost una dintre cele mai mari şcoli de agricultură din România. Aici veneau copii din toată ţara pentru a se pregăti în diferite meserii.

„Gândesc că acest proiect reprezintă şansa de a relansa şcoala noastră”.

Profesorul Ion Nilă, directorul Liceului Tehnologic de la Tărtăşeşti, a vorbit despre situaţia aproape dezastroasă în care se afla această şcoală care nu mai interesa pe nimeni în momentul în care el a preluat mandatul de coordonator.

„Când am venit director, în 2016, erau aici 260 de elevi şi se punea problema desfinţării. De atunci încoace am crescut la 749 de elevi şi 34 de clase de la 12. Şi toate acestea se întâmplă în condiţiile în care populaţia şcolară este în scădere”, a povestit Ion Nilă.

Încet-încet, pas cu pas, directorul Nilă a reanimat activitatea liceului, l-a reprogramat educaţional, transformându-l într-o şcoală unică până la acest moment în Dâmboviţa şi poate chiar în ţară, în ceea ce priveşte pregătirea elevilor în varii meserii căutate pe piaţa muncii interne şi europene. A mai spus profesorul Nilă că elevii de la Tărtăşeşti nu sunt superdotaţi în ceea ce priveşte cunoştinţele teoretice, nu sunt merituoşi în examenele de bacalaureat, dar sunt harnici, doritori de a deprinde o profesie, mereu pe podium la olimpiadele pe meserii organizate la nivel judeţean şi naţional.

„Aceasta a fost filozofia pe care eu am încercat să o dezvolt în această şcoală. Vorbim de educaţie, dar comorile ascunse sunt chiar sufletele acestor copii plini de veselie, de mirare, puii de om care se nasc însetaţi de lumină. Cea mai mare resursă a României nu este nici Roşia Montana, nici cernoziomul Câmpiei Române şi nici chiar zona petrolieră a Mării Negre. Este capitalul care a fost subexploatat, inteligenţa oamenilor, entuziasmul şi elanul copiilor noştri pe care noi trebuie să le dezvoltăm, să le creştem”, a mai adăugat directorul Liceului de la Tărtăşeşti.

Profesorul Ion Nilă a mai vorbit de liceele umaniste, nu critic, ci constructiv, a făcut o paralelă între ceea ce înseamnă învăţământul pur teoretic şi cel tehnologic. De pildă, a spus Nilă, dintr-o şcoală umanistă, după bacalaureat, elevii sunt muncitori necalificaţi, nepregătiţi pentru nicio meserie. Dintr-o şcoală tehnologică, elevii ies şi cu cinci certificate de calificare în varii profesiuni şi se pot angaja fără probleme. A mai povestit dascălul despre elevii pregătiţi la Tărtăşeşti, despre proiectele acestora şi despre activităţile economice în care s-au implicat după ce au învăţat diferite meserii.

Nu au fost uitaţi nici colaboratorii Liceului Tehnologic, diferite societăţi, entităţi economice care au investit în şcoala din Tărtăşeşti având încredere în profesionalismul directorului Ion Nilă şi al cadrelor de aici, în aplecarea spre diferite meserii a elevilor.

„Împreună cu firma Puratos din Belgia, am dezvoltat un proiect frumos. Am amenajat şi dotat trei laboratoare de practică superperformante. Reprezentanţii Puratos au investit peste 500 de mii de euro. Au adus din Belgia toate utilajele necesare, inclusiv frigiderele, malaxoare, aparatură de făcut ciocolată, de preparat produse de cofetărie şi patiserie. Materia primă ne este asigurată de aceeaşi companie. Profesorii, instructorii sunt aduşi de Puratos. Elevii noştri învaţă să prepare produse de calitate europeană după reţetele firmei. Noi putem fi pepiniera pentru toate filialele acestei companii din Europa. Elevii noştri, după ce termină cursurile, primesc vouchere cu care se pot angaja la orice firmă Puratos din Europa”.

Directorul Ion Nilă a vrut în mod deosebit să mulţumească omului de afaceri Nicolae Cristescu, care s-a implicat, alături de şcoală, în pregătirea profesională a adolescenţilor organizând clasa de bucătari-ospătri, deprinzându-i pe elevi cu tainele de aur ale acestor meserii.

A mai luat cuvântul şi Cristian Anton – reprezentantul Companiei Energetica Bucureşti, care a mărturisit că o minune dumnezeiască a făcut ca acest proiect să intre în linie dreaptă. Anton a avut un cuvânt critic vizavi de birocraţia din România care este încă înrădăcinată, iar zona de funcţionari nu este întotdeauna constructivă.

„Sperăm să fim un partener apropiat pentru acest proiect. Compania Energetica Servicii va găzdui un grup de 20 de elevi care vor participa la un stadiu de pregătire în domeniul protecţiei mediului. Practica se va desfăşura pe parcursul a 75 de ore la sediul firmei noastre”, a precizat Cristian Anton.

Omul de afaceri Nicolae Cristescu a mulţumit celor implicaţi în derularea acestui proiect util pentru comunitate, pentru viitorul copiilor, pentru viitorul societăţii româneşti. Este mare lucru să reuşeşti prin astfel de programe să atragi tinerii către diferite meserii.

Au mai luat cuvântul inspectorul şcolar Robert Harabagiu şi profesoara Valentina Vasile, de la Potlogi, care i-au lăudat pe toţi cei implicaţi în materializarea acestui proiect.

„Vă felicit pentru ceea ce faceţi, pentru faptul că asiguraţi unele competenţe pentru viitorii angajaţi. Le formaţi spiritul de echipă, îi pregătiţi pentru ziua de mâine. Acest parteneriat încheiat la Tărtăşeşti ar trebui să devină un model naţional de implicare, de dăruire şi profesionalism”, a spus prof. Valentina Vasile.