ADMINISTRAŢIE
Probabil, voi ajunge să mă judec cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării!

- Interviu cu primarul orașului Pucioasa, Constantin Ana
Orașul Pucioasa a fost declarat campion în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, pe componenta de accesare fonduri europene nerambursabile. Este o performanță care, din cauza creșterii prețurilor, are efecte negative la nivelul administrației publice locale, care se vede pusă acum în situația de a contracta un împrumut, dacă vrea să ducă la bun sfârșit proiectele aflate în implementare. Am discutat despre aceste aspecte cu primarul Constantin Ana.
Reporter: Orașul Pucioasa ocupă primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia după contractele de finanțare semnate, o performanță umbrită acum din cauze care nu au nicio legătură cu administrația locală. Cum s-a ajuns aici?
– Problemele au început în septembrie 2020, când mândrul Guvern Orban a dat două ordonanțe, 156 și 157 din 3 septembrie, pe care eu le-am văzut atunci ca pe o gură de oxigen și ca pe salvarea noastră, administrațiile publice locale, în sensul în care, prin prima ordonanță, se specifica faptul că statul român va suporta, tot din bugetul Uniunii Europene, cotele de cofinanțare între 2 și 15%, în funcție de proiectele pe care le avem și, al doilea lucru, faptul că 75% din cheltuielile neeligibile prevăzute în bugetele inițiale ale proiectelor, nu vorbim de corecții financiare sau alte cheltuieli care apar pe parcurs, vor fi, la fel, returnate de Ministerul Fondurilor Europene, din bugetul de stat sau din bugetul Uniunii Europene. Lucrurile nu erau foarte clare. Am avut un termen de 30 de zile pentru a depune solicitările. Pucioasa este cu solicitările depuse la zi, probabil suntem printre puținele primării care au făcut asta, și de atunci tot așteptăm banii.
Reporter: Adică, prin lege, s-au stabilit alocări financiare către primării, pentru proiectele cu fonduri europene, și banii nu au venit?
– Da. Recunosc faptul că, în 2021, am conturat bugetul pornind și de la acest aspect și forțând la maximum capitolul de dezvoltare, închipuindu-mi, în naivitatea pe care nu ar trebui să o mai am la vârsta și experiența mea, că banii ăștia chiar vor veni. Probabil, voi ajunge să mă judec cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării, pentru că, atunci când ai o lege, trebuie respectată de toată lumea, mai ales de cei care au dat-o. Nu te poți juca cu soarta unor unități administrativ-teritoriale pur și simplu pentru că așa vrei tu.
Reporter: Câți bani ar fi trebuit să ajungă la Pucioasa?
– Primăria Pucioasa trebuia să primească 7-8 milioane de lei cel puțin, potrivit celor două ordonanțe de guvern din septembrie 2020. Trecând peste aceste aspecte, a venit o altă lovitură, dată de creșterea prețurilor. Cine suportă? Dacă vă uitați ordonanța adoptată, eu nu am regăsit faptul că pentru proiectele europene va suporta altcineva decât uat-ul diferențele de cost. Dacă la PNDL, la CNI sau la alte programe spun clar că statul va suporta diferența, la POR nu se spune nimic… Pentru mine și tăcerea este un răspuns. O să ajungem în colaps, cu 20-30 de milioane de lei de plată în plus. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta și nimeni nu știe clar ce se va întâmpla până la urmă. Dacă vom avea o creștere de doar 7-8%, atunci, la aproape 200 de milioane cât mai avem rest de executat, tot sunt 15 milioane de lei. De unde să îi scot? Bugetul meu anual de dezvoltare este de maximum 5 milioane, din care trebuie rezolvate și alte probleme locale. Și așa ne-am axat mult pe proiecte europene. Deja e prea mult.
Reporter: Ce va face Primăria Pucioasa în această situație?
– În momentul de față, ne pregătim să luăm un credit de la trezorerie, deși mi-am propus să nu las orașul îndatorat. Ne-am târât până acum să ținem orașul la un minim istoric la gradul de îndatorare, sub 3%. Putem să luăm până la 20 de milioane de lei. O să luăm acest credit pentru cofinanțări, pentru cheltuielile neeligibile… exact ceea ce trebuia să ne dea Guvernul. Pentru majorările de prețuri și pentru diverse investiții locale, cum ar fi amenajarea incintei de la cele două școli gimnaziale și, în primul rând, cea de la Colegiul Național Nicolae Titulescu, care este cea mai avansată lucrare a noastră. O terminăm în iarna aceasta.
Reporter: Câte proiecte aveți în implementare?
– 17 proiecte cu fonduri europene nerambursabile pe POR, unul pe POIM, două pe PNDL, două pe CNI. Pe POIM avem dotarea spitalului – 44 de milioane de lei. În total, am atras peste 250 de milioane de lei.
Reporter: Care proiect este cel mai avansat în acest moment?
– Sunt trei proiecte avansate. Cel de la Colegiul Național Nicolae Titulescu, pe PNDL, pe axa 7 – proiectul de modernizare a infrastructurii în zona centrală și trenuleț turistic. De fapt, este impropriu spus zona centrală, pentru că avem inclus și cartierul Pucioasa Sat, care este reabilitat integral. Este aproape gata. Cred că în toamna asta vom finaliza tot proiectul. Apoi, mai avem în stadiu avansat, centrul de zi pentru persoane vârstnice. Aceste trei proiecte le vom finaliza anul acesta.
Reporter: Când au început demersurile pentru aceste proiecte?
– Am început în anul 2016. Lucrările propriu-zise au demarat cam cu 2 ani în urmă, iar la Titulescu în vara lui 2020. Este cel mai rapid proiect dintre toate. 6-7 ani, atât durează un proiect, de la prima hârtie până la finalizare. Este trist, dar aceasta este realitatea.
Reporter: Ați declarat la un moment dat că sunteți dezamăgit de viteza cu care se mișcă lucrurile în administrația publică. Aveți aceeași opinie și acum?
– Categoric da, pentru că au trecut 5 ani de mandat și nu sunt decât la un sfert din ceea ce mi-am propus să fac… Spre exemplu, mă doare că intrările în orașul Pucioasa, fie că vorbim de CFR sau de drumul național, sunt la pământ. L-am sunat pe ministrul Drulă. Mi-a respins apelul. Știu că a picat proiectul DN 71, nu mai există nicio speranță pentru modernizare… Podurile, la fel, nu au nicio șansă de finanțare…
ADMINISTRAŢIE
21 iunie 2025: Campanie de sterilizare gratuită a câinilor și pisicilor din Titu

Primăria Titu va desfășura, sâmbătă – 21 iunie 2025, la Sala de sport „Dumitru Miu” din localitate, începând cu ora 09:00, prima campanie gratuită de sterilizare și microcipare (identificare) a câinilor și pisicilor din oraș, cu și fără stăpân.
În acest context, edilul Laurențiu Costache face apel la responsabilitate și îi îndeamnă pe locuitorii orașului Titu să profite de acțiunea organizată gratuit de Primărie. Numai prin sterilizare se poate stopa abandonul animalelor și, astfel, să fie redus numărul câinilor și pisicilor fără stăpân!
De asemenea, reamintim că microciparea este o obligație care revine proprietarilor și că legea prevede amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei.
„Acționând asupra cauzei, câini nesterilizați, reducem simțitor efectul: prezența câinilor pe domeniul public”, este mesajul transmis de primarul Laurențiu Costache.
ADMINISTRAŢIE
Fieni, un oraș aflat într-o continuă prefacere. FOTO

Orașul Fieni, o vreme, după anii 90, părea un loc unde nu se mai întâmplă nimic. Mai toate componentele economice auncaxut una după alta. Singurul element care a rezistat și a ținut vie comunitatea, aducându-i oarece siguranță și prestanță, a fost Combinatul de Ciment Romcif. În rest, totul se derulează la nivelul micilor întreprinzători, economia de subzistență. Și cu toate aceste lipsuri de ordin financiar, fără o perspectivă sigură de revigorare a economiei locale, Fieniul a rezistat. Schimbările în plan social-edilitar se văd la tot pasul. Oamenii care trăiesc în această urbe aflată la o aruncătură de băț de culmile Leaotei și ale Bucegilor s-au adaptat vremurilor, știu să prețuiască și să pună în valoare ceea ce au. La fel și reprezentanții administrației publice locale.
L-am văzut pe primarul Iulian Tătulescu, pe care îl știu de prin anii ’90, când era implicat în activități economice de factură agricolă, decis să câștige bătălie după bătălie pentru dezvoltarea socio-edilitară a orașului. Ne-a mărturisit edilul că, pentru a degreva bugetul de sarcini care nu sunt neapărat importante, a renunțat și anul acesta la organizarea „Zilelor orașului”. Ne-a mai spus că tot ceea ce a făcut de 9 ani, de când conduce administrația publică locală, a fost să se plieze pe doleanțele cetățenilor, pe nevoile comunității.
Prin Programul Național de Dezvoltare Locală și prin Programul Județean de Dezvoltare Locală, plus prin alte componente de finanțare, a reușit să pună la punct infrastructura rutieră. Își aduce aminte că, atunci când a devenit primar, nu era în Fieni nici un kilometru de drum local asfaltat.
„Acum, din circa 40 de kilometri de drumuri locale, mai avem de modernizat vreo 5-6 km. În Fieni, dacă mai este un drum urât, care nu se prezintă cum trebuie, este drumul național DN71, pentru că acesta nu este în administrarea Primăriei. Am toate drumurile adiacentele modernizate. Practic, am asfalt aproape tot”, ne-a spus primarul Iulian Tătulescu.
În ultimii 9 ani, la Fieni, au fost implementate peste 40 de proiecte care au avut ca scop dezvoltarea locală. Ne-a dat edilul și câteva exemple pe care ulterior le-am văzut cu ochii noștri.
„Printr-un proiect cu fonduri europene, am reușit să modernizăm Școală Gimnazială „Diaconu Coresi”. Cred că va fi cea mai frumoasă din județ la momentul acesta. Este o investiție de aproape 8 milioane de euro, în condițiile în care cheltuielile neeligibile s-au ridicat la 4 milioane de euro. Am avut neșansa să prindem perioada când au explodat prețurile la materialele de construcții și a trebuit să acoperim noi, administrația locală, diferența. Am făcut împrumut în bancă pentru a ne achita de această sarcină”, ne-a precizat Iulian Tătulescu.
În ultima perioadă, reprezentanții Primăriei Fieni și-a concentrat atenția asupra instituțiilor de învățământ. În acest sens, au fost depuse proiecte pentru reabilitarea și modernizarea celor două corpuri de clădiri ale Liceului „Aurel Rainu”. Corpul B al instituției de învățământ va beneficia de lucrări efectuate pe fonduri guvernamentale, prin Programul „Școli sigure”, cealaltă clădire, cu ieșire la DN71, va fi refăcută pe fonduri europene, prin Programul Regional Sud Muntenia. Ne-a spus primarul Iulian Tătulescu că cele două proiecte au fost deja depuse și sunt în evaluare în vederea obținerii finanțării. Valoarea investițiilor ar fi de circa 4 milioane de euro.
„Avem în execuție Centrul de zi pentru persoanele vârstnice, un proiect de 1 milion de euro derulat prin Programul Operațional Regional(POR). Vârstnicii din oraș vor avea posibilitatea să se întâlnească, să socializeze, să desfășoare diferite activități de recreere. Clădirea în care va funcționa Centrul de zi a aparținut Fabricii de Ciment. O fostă casă de oaspeți. Vom avea și un fizioterapeut acolo. Sper să devină atractiv acest centru, având în vedere că populația orașului este foarte îmbătrânită. Cred că 60% din locuitorii orașului sunt trecuți de 60 de ani”, a adăugat primarul Iulian Tătulescu.
Faptul că Fieni și-a schimbat în bine înfățișarea, căpătând o imagine de oraș civilizat, european, cu străzi moderne, trotuare, parcuri, spații verzi, instituții de interes local chivernisite, a dus la creșterea prețurilor apartamentelor pe piața imobiliară. Dacă cu ani în urmă mulți doreau să își vândă casele, să plece din Fieni, acum, ne-a spus primarul Iulian Tătulescu, nu te mai apropii de un apartament sub 40.000-50.000 de euro. Ba chiar nu găsești să cumperi! Sunt mulți fienari din generațiile tinere plecați la muncă în străinătate, dar care și-au cumpărat apartamente, le-au modernizat și locuiesc în ele când vin acasă, în vacanță, ori își fac planuri ca mai târziu să se retragă la Fieni.
Și câte nu trebuie să se mai întâmple la Fieni pe tărâm investițional. Primăria a semnat contractul în vederea construirii unui parc fotovoltaic. Acesta va fi amplasat în zona Berevoiești, pe o suprafață de 5.000 mp. Energia electrică produsă va asigura funcționarea iluminatul public și consumul pentru instituțiile publice de interes local. De asemenea, vor fi amenajate 18 stații de încărcare pentru autovehiculele electrice. Aceste componente vor fi instalate în mai multe perimetre ale orașului, astfel încât posesorii de vehicule electrice să aibă acces rapid la aceste facilități.
„Am depus proiecte pentru construirea a două poduri, cu finanțare pe Programul Național „Anghel Saligny”, în punctul Iacob și în punctul Berevoiești. Unul peste pârâul Ialomicioara celălalt peste râul Ialomița. Calea de traversare din punctul Berevoiești va deservi tot cartierul. Celălalt pod va face legătura între oraș și un cartier cu vreo 40-50 de case. Amândouă obiectivele vor fi construite de la zero. Trebuie să vă spun că actualul pod de la Berevoiești are 100 de ani. Am vrut inițial să-l reabilitez, dar mă costa mai mult această operațiune”, ne-a declarat Iulian Tătulescu.
A fost depus și un proiect pentru digitalizarea Primăriei, astfel încât relația administrație publică – cetățean să se desfășoare mai ușor, prin intermediul internetului.
Trebuie să spunem și că întregul oraș se află sub supraveghere video. Au fost instalate pe străzile principale, în perimetrele circulate, în zonele instituțiilor de învățământ, peste 50 de camere video. Dispeceratul de monitorizare se află în sediul Poliției Locale. Spune primarul că ar fi fost mai eficient să fi fost amplasat la Poliția națională, unde există în permanență un ofițer de serviciu.
Clădirea Primăriei, corpul nou, va intra într-un program de reabilitare cu finanțare obținută prin Autoritatea Fondului de Mediu. Proiectul se află în procedura de evaluare.
„Reabilitarea și modernizarea corpului vechi de clădire, adică partea din față, vreau să le realizez printr-un proiect pe programul de consolidare clădiri cu risc seismic. Este monument istoric. La fel, școala tip Spiru Haret aflată peste drum. Acolo, mi-am propus să amenajez o sală de festivități.
Avem un cabinet stomatologic deschis în incinta Centrului Cultural. A fost amenajat de Fabrica de Ciment, printr-un ONG. Este super dotat. Trebuie să-l punem în funcțiune. Mai avem de realizat scările. Cred că este cel mai tare, dacă vorbim de dotare. Încerc să găsim o formulă pentru ca acest cabinet să poată intra în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Scopul acestui centru stomatologic este de a deservi persoanele vulnerabile și copiii. Câțiva ani, ne va susține, din punct de financiar, Fabrica de Ciment, prin acest ONG”, ne-a precizat primarul orașului Fieni.
Lista cu obiecte realizate este lungă, la fel și cea cu investițiile care urmează să fie materializate. Fieni dispune de un teren sintetic pentru practicarea diferitelor sporturi. Amplasamentul este folosit de peste 120 de copii care activează în cadrul unei asociații sportive.
Pentru efectuarea unor lucrări de interes local, au fost achiziționate, prin fonduri europene, camionetă și un buldoexcavator. De asemenea, în dotarea Primăriei și a Poliției Locale au intrat câte un autoturism.
„Am organizat Serviciul de curățenie al orașului. Așteptăm acum licența de operare. Facem totul pe cont propriu. În condițiile în care avem o fabrică de ciment în oraș, uitați-vă ce curat este Fieniul! Am cosit peste tot, copacii sunt toaletați, se mătură peste tot. Avem 23 de angajați la acest serviciu local de curățenie care își fac treaba cu prisosință”, ne-a precizat primarul Iulian Tătulescu.
Printr-un proiect cu finanțare prin Programul Județean de Dezvoltare Locală urmează să fie reabilitat și modernizat parcul central din Fieni.
-
ACTUALITATEacum o săptămână
Doliu la Colegiul Constantin Cantacuzino Târgoviște. Andrei rămâne un model de bunătate, generozitate, demnitate și curaj
-
Dâmboviţaacum o săptămână
Un tânăr a murit și alți trei au fost răniți într-un accident rutier în comuna Dragomirești
-
ACTUALITATEacum o săptămână
Indemnizația pentru membrii ATOP Dâmbovița a scăzut la 542 de lei de la 4.000 lei lunar!
-
ADMINISTRAŢIEacum o zi
Fieni, un oraș aflat într-o continuă prefacere. FOTO
-
Dâmboviţaacum o săptămână
Comuna Pietroșița, afectată de viituri. Urmează alte perioade cu ploi torențiale!
-
ACTUALITATEacum 6 zile
Dealul Prieteniei de la Malu cu Flori, un loc unde oamenii își încarcă sufletele cu bucurie!
-
SOCIALacum 5 zile
Bărbat dat dispărut, găsit decedat pe un câmp de la marginea orașului Alexandria
-
ACTUALITATEacum 6 zile
Compania de Apă Târgoviște are o bună echipă de „detectivi” ai pierderilor de apă