Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Probabil, voi ajunge să mă judec cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării!

Publicat

pe

  • Interviu cu primarul orașului Pucioasa, Constantin Ana

Orașul Pucioasa a fost declarat campion în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, pe componenta de accesare fonduri europene nerambursabile. Este o performanță care, din cauza creșterii prețurilor, are efecte negative la nivelul administrației publice locale, care se vede pusă acum în situația de a contracta un împrumut, dacă vrea să ducă la bun sfârșit proiectele aflate în implementare. Am discutat despre aceste aspecte cu primarul Constantin Ana.

Reporter: Orașul Pucioasa ocupă primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia după contractele de finanțare semnate, o performanță umbrită acum din cauze care nu au nicio legătură cu administrația locală. Cum s-a ajuns aici?

– Problemele au început în septembrie 2020, când mândrul Guvern Orban a dat două ordonanțe, 156 și 157 din 3 septembrie, pe care eu le-am văzut atunci ca pe o gură de oxigen și ca pe salvarea noastră, administrațiile publice locale, în sensul în care, prin prima ordonanță, se specifica faptul că statul român va suporta, tot din bugetul Uniunii Europene, cotele de cofinanțare între 2 și 15%, în funcție de proiectele pe care le avem și, al doilea lucru, faptul că 75% din cheltuielile neeligibile prevăzute în bugetele inițiale ale proiectelor, nu vorbim de corecții financiare sau alte cheltuieli care apar pe parcurs, vor fi, la fel, returnate de Ministerul Fondurilor Europene, din bugetul de stat sau din bugetul Uniunii Europene. Lucrurile nu erau foarte clare. Am avut un termen de 30 de zile pentru a depune solicitările. Pucioasa este cu solicitările depuse la zi, probabil suntem printre puținele primării care au făcut asta, și de atunci tot așteptăm banii.

Reporter: Adică, prin lege, s-au stabilit alocări financiare către primării, pentru proiectele cu fonduri europene, și banii nu au venit?

– Da. Recunosc faptul că, în 2021, am conturat bugetul pornind și de la acest aspect și forțând la maximum capitolul de dezvoltare, închipuindu-mi, în naivitatea pe care nu ar trebui să o mai am la vârsta și experiența mea, că banii ăștia chiar vor veni. Probabil, voi ajunge să mă judec cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării, pentru că, atunci când ai o lege, trebuie respectată de toată lumea, mai ales de cei care au dat-o. Nu te poți juca cu soarta unor unități administrativ-teritoriale pur și simplu pentru că așa vrei tu.

Reporter: Câți bani ar fi trebuit să ajungă la Pucioasa?

– Primăria Pucioasa trebuia să primească 7-8 milioane de lei cel puțin, potrivit celor două ordonanțe de guvern din septembrie 2020. Trecând peste aceste aspecte, a venit o altă lovitură, dată de creșterea prețurilor. Cine suportă? Dacă vă uitați ordonanța adoptată, eu nu am regăsit faptul că pentru proiectele europene va suporta altcineva decât uat-ul diferențele de cost. Dacă la PNDL, la CNI sau la alte programe spun clar că statul va suporta diferența, la POR nu se spune nimic… Pentru mine și tăcerea este un răspuns. O să ajungem în colaps, cu 20-30 de milioane de lei de plată în plus. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta și nimeni nu știe clar ce se va întâmpla până la urmă. Dacă vom avea o creștere de doar 7-8%, atunci, la aproape 200 de milioane cât mai avem rest de executat, tot sunt 15 milioane de lei. De unde să îi scot? Bugetul meu anual de dezvoltare este de maximum 5 milioane, din care trebuie rezolvate și alte probleme locale. Și așa ne-am axat mult pe proiecte europene. Deja e prea mult.

Reporter: Ce va face Primăria Pucioasa în această situație?

– În momentul de față, ne pregătim să luăm un credit de la trezorerie, deși mi-am propus să nu las orașul îndatorat. Ne-am târât până acum să ținem orașul la un minim istoric la gradul de îndatorare, sub 3%. Putem să luăm până la 20 de milioane de lei. O să luăm acest credit pentru cofinanțări, pentru cheltuielile neeligibile… exact ceea ce trebuia să ne dea Guvernul. Pentru majorările de prețuri și pentru diverse investiții locale, cum ar fi amenajarea incintei de la cele două școli gimnaziale și, în primul rând, cea de la Colegiul Național Nicolae Titulescu, care este cea mai avansată lucrare a noastră. O terminăm în iarna aceasta.

Reporter: Câte proiecte aveți în implementare?

– 17 proiecte cu fonduri europene nerambursabile pe POR, unul pe POIM, două pe PNDL, două pe CNI. Pe POIM avem dotarea spitalului – 44 de milioane de lei. În total, am atras peste 250 de milioane de lei.

Reporter: Care proiect este cel mai avansat în acest moment?

– Sunt trei proiecte avansate. Cel de la Colegiul Național Nicolae Titulescu, pe PNDL, pe axa 7 – proiectul de modernizare a infrastructurii în zona centrală și trenuleț turistic. De fapt, este impropriu spus zona centrală, pentru că avem inclus și cartierul Pucioasa Sat, care este reabilitat integral. Este aproape gata. Cred că în toamna asta vom finaliza tot proiectul. Apoi, mai avem în stadiu avansat, centrul de zi pentru persoane vârstnice. Aceste trei proiecte le vom finaliza anul acesta.

Reporter: Când au început demersurile pentru aceste proiecte?

– Am început în anul 2016. Lucrările propriu-zise au demarat cam cu 2 ani în urmă, iar la Titulescu în vara lui 2020. Este cel mai rapid proiect dintre toate. 6-7 ani, atât durează un proiect, de la prima hârtie până la finalizare. Este trist, dar aceasta este realitatea.

Reporter: Ați declarat la un moment dat că sunteți dezamăgit de viteza cu care se mișcă lucrurile în administrația publică. Aveți aceeași opinie și acum?

– Categoric da, pentru că au trecut 5 ani de mandat și nu sunt decât la un sfert din ceea ce mi-am propus să fac… Spre exemplu, mă doare că intrările în orașul Pucioasa, fie că vorbim de CFR sau de drumul național, sunt la pământ. L-am sunat pe ministrul Drulă. Mi-a respins apelul. Știu că a picat proiectul DN 71, nu mai există nicio speranță pentru modernizare… Podurile, la fel, nu au nicio șansă de finanțare…

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Gura Șuții, comuna din Dâmbovița care are toată infrastructura pusă la punct

Publicat

pe

Constantin Dinu de la Gura Șuții am putea spune că este „primar de meserie”, ținând cont de faptul că se află la cârma comunității de peste 20 de ani, dar, mai degrabă, poate fi catalogat un edil cu har. Acesta este elementul care îi definește pe cei care slujesc cetățenii, necondiționat, în permanență pregătiți să acționeze pentru binele comun.

Ne-a mărturisit Constantin Dinu că, atunci când a preluat primul său mandat de primar, la Gura Șuții nu era nimic. Totul arată jalnic, la toate capitolele. Părea a fi una dintre cele mai amărâte localități din județul Dâmbovița. Încet-încet, cu răbdare, pricepere, sprijin și implicare în atragerea de fonduri guvernamentale și europene, acum totul arată altfel.

Gura Șuții este printre primele localități din județ care beneficiază de rețea de apă curentă și, ca să menținem lista superlativelor, este printre puținele comune din județ care administrează în regie proprie sistemele de apă și canalizare. La Gura Șuții, ne-a spus Constantin Dinu, abia în octombrie anul trecut, prin hotărâre de Consiliu Local, prețul la apă a crescut de la 3 la 5 lei/mc.

„Nu am avut ca obiectiv obținerea unor profituri mari. Departe de noi lucrul acesta. Ne-am luat ca reper cetățeanul, o viață mai bună pentru locuitorii comunei. Până la urmă, de aceea suntem aici, să îi slujim pe oameni”, spune Constantin Dinu.

Ne-a mărturisit primarul de la Gura Șuții că toate problemele ce țin de infrastructură au fost rezolvate. Acum, administrația publică locală se concentrează pe procesul de înfrumusețare a localității, pe crearea premiselor de atragere a investitorilor, de dezvoltare socio-economică a comunei.

Unul dintre dezideratele ce țin de estetica localității a fost îndeplinit. Pe strada principală, practic drumul județean care străbate comuna de la nord la sud, prin fonduri de la bugetul local, a fost montat un sistem de iluminat public decorativ, au fost instalate bănci și plantați trandafiri. Întregul traseu, mai ales când înfloresc trandafirii, este o feerie cu care localnicii se mândresc, iar cei care tranzitează localitatea sunt copleșiți de uimire când văd acest tip de amenajare stradală cum nu se mai găsește într-o altă parte a județului.

Prin Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), inițiat și implementat de președintele CJ Dâmbovița – Corneliu Ștefan, la Gura Șuții se realizează trama stradală în satul Speriețeni, respectiv trotuare, șanțuri dalate la fel ca în Gura Șuții și se vor reabilita și moderniza ultimele străduțe lăturalnice din comună.

„Avem întreaga infrastructura pusă la punct. Vorbesc despre drumuri, trotuare, rețele de apă, canalizare și gaze naturale. Zi de zi, muncim pentru a schimba fața localității. Școlile și grădinițele, de asemenea, sunt modernizate și dotate cu tot ceea ce este necesar desfășurării unui proces educativ de calitate, la fel ca la oraș. Avem elevi merituoși, care au participat la olimpiade județene și naționale unde au câștigat premii. Copiii noștri au mers mai departe, și-au continuat studiile la colegii și licee prestigioase”, ne-a precizat, cu mândrie, primarul de la Gura Șuții – Constantin Dinu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

Târgoviște: A început livrarea echipamentelor de ultimă generație pentru unitățile de învățământ preuniversitar

Publicat

pe

Au sosit la Târgoviște primele echipamente școlare de ultimă generație achiziționate de Primărie în cadrul unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 35 de milioane de lei. Acestea au fost depozitate la Liceul Spiru Haret și urmează să fie repartizate fiecărei unități de învățământ preuniversitar din municipiu, conform listei transmise către administrația publică locală în baza căreia a fost întocmită cererea de finanțare, pe măsură ce vor fi livrate și celelalte dotări.

Primarul Daniel Cristian Stan a declarat, astăzi – 21 februarie 2024, în cadrul unei conferințe de presă, că este cel mai mare proiect de acest tip implementat la Târgoviște după Revoluția din Decembrie 89. A punctat edilul că fiecare școală va primi tot ceea ce a solicitat și că nu au fost decât foarte puține situațiile când nu s-a înaintat o listă de necesități atunci când administrația publică locală a cerut acest lucru ca bază pentru scrierea proiectului. Totuși, primarul și-a arătat regretul că unitățile de învățământ din municipiu nu au întocmit liste mai lungi, finanțarea nefiind limitată la o sumă maximă! Cu alte cuvinte, dacă școlile ar fi cerut de două ori mai multe echipamente, le-ar fi primit!

„Acest proiect este menit să schimbe din temelii tot ceea ce cunoaștem noi despre dotarea unităților de învățământ. Au sosit table inteligente, video-proiectoare, imprimante, necesare pentru un proces de învățământ care să se desfășoare în condiții foarte bune. Este un proiect care s-a realizat în baza unei analize de nevoi pe care am făcut-o cu fiecare unitate de învățământ și prin care, repet, schimbăm din temelii tot ceea ce însemna dotarea unităților de învățământ din Târgoviște. Este unul dintre cele mai mari proiecte din România pe acest subiect. Finanțarea este nerambursabilă. 35 milioane lei reprezintă mai mult decât bugetul local din taxe și impozite al municipiului Târgoviște pe un an de zile”, a declarat primarul Daniel Cristian Stan.

După conferința de presă de astăzi de la Liceul Spiru Haret Târgoviște, a fost testată mașina automată de brodat care a intrat în dotarea unității de învățământ, pentru atelierul de textile-pielărie, precum și aparatul de analiză corporală.

Proiectul cuprinde dotări pentru:
✅ 18 laboratoare de informatică, integral;
✅ 536 de săli de clasă, cu echipamente digitale;
✅ 442 de săli de clasă, cu mobilier și materiale didactice;
✅ 16 laboratoare de științe (fizică, chimie, biologie sau multidisciplinare), cu mobilier și materiale didactice, precum și cu echipamente digitale;
✅ 67 de cabinete pe discipline, cabinete de asistență psihopedagogică și săli de sport, cu mobilier, materiale sportive și echipamente digitale;
✅ 6 ateliere de practică, cu materiale și echipamente de specialitate, inclusiv pe componenta digitală, în conformitate cu precizările din Standardele de pregătire profesională în vigoare, asociate calificărilor profesionale școlarizate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite