În foaierul Teatrului Tony Bulandra din Târgoviște, la ora 11:00, pe parcursul derulării acestui maraton al artei dramatice consumat la cea de-a 10-a ediție sub semnul limbajului, oamenii de teatru, jurnaliștii și reprezentanți ai staff-ului Festivalului Babel se adună pentru a comenta și dezvolta subiecte despre ce a fost, ce este și ce urmează să se întâmple în spațiul închiriat spiritual de actori veniți din toate colțurile lumii pentru a regândi, prin artă, miticul turn Babel în sensul cel bun.
Astăzi – 14 iunie 2022, amfitrion al întâlnirii a fost Liviu Cheloiu, directorul artistic al Festivalului Babel. Mc Ranin era în zonă, dar prins cu alte treburi, la fel de importante. A lipsit și traducătoarea, convocată pentru un workshop, undeva în Sala Oglinzilor. Așa că, în locul acesteia a prestat pentru a traduce din engleză în română și invers, surpriză, regizorul Scott Johnston, un îndrăgostit de Târgoviște și de Teatrul Tony Bulandra, care rupe bine în limba română, după timpul îndelungat petrecut aici. Ceva fascinant.
De față au fost și tinerii studenți de la Edinburgh College, din Scoția, care au vorbit despre ce au jucat aseară în Piața Mihai Viteazul în fața unui public nu prea numeros, dar interesat și captivat. Și, ce a fost la fel de important, fără teama de ploaie.
„Glossolalia”, un spectacol montat într-o regie colectivă cu accentul pe comunicarea mesajului artistic folosindu-se gestul, simbolistica trupului, muzica și textul vorbit. O explorare ingenioasă a modalităților în care comunicăm unii cu alții.
Și a venit rândul lui Dumitru Acriș, regizorul care vine mereu cu o suită de concepții regizorale unice care surclasează teatrul clasic, așa cum îl știm noi, desfășurat în limitele unor șabloane.
Aseară, în sala mare de la Tony Bulandra, iubitorii de artă dramatică adevărată, complexă, profundă, care sunt duși prin inovațiile regizorale direct în miezul intrigii, în poveste, au putut urmări „Crimă și Pedeapsă”, un scenariu elaborat și pus în scenă de Dumitru Acriș, după Dostoievski.
O piesă care, de la premiera avută pe scena Teatrului Tony Bulandra acum trei ani, în noaptea de 5 spre 6 decembrie 2019, înainte de purcederea în lume a bulversantei pandemii, a suferit o serie de mutații, de transformări. Publicul, în schimb, a rămas acolo, în câmpul tactic actoricesc, aproape de sufletul și prefacerile actorului, de contopirile lui cu personajele.
Diseară, la Sindicate, în aceeași concepție de a-i integra pe spectatori în tabloul scenic, actorii de la Chișinău vor juca în piesa „Casa”, după Maxim Gorki. O construcție artistică despre om și visele sale. Două ore, fără obișnuitele pauze între acte, în care natura umană este disecată fără menajamente prin uneltele regizorului Dumitru Acriș.
Instituția Prefectului Județul Dâmbovița este partener în proiectul ”Screening pentru cancerul de col uterin și tratament precoce – SCCUT”, alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu – Rusescu”, Asociația ”Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen, Fundația ”Renașterea pentru educație, sănătate și cultură” și Asociația Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN.
În acest context, astăzi – 2 februarie 2023, a fost organizat la Târgoviște, la Universitatea Valahia, un eveniment de lansare a acestui amplu demers pentru îmbunătățirea prevenției cancerului de col uterin în Regiunea Sud Muntenia.
„Toți cei care suntem implicați în acest proiect avem un crez, și anume, că nimic nu este mai important decât viața însăși.
Ceea ce ne-am propus să facem prin acest proiect este cu adevărat un pas spre a salva vieți, a aduce zâmbete pe fețele a mii de familii și a generaliza un comportament sănătos în societate, și anume, prevenția.
Proiectul a pornit de la o realitate statistică foarte tristă pentru țara noastră: suntem pe primele locuri la mortalitate din cauza cancerului de col uterin și pe ultimele locuri la prevenție. Nu este de mirare! Așa a fost construit sistemul nostru sanitar și modelul cultural-educațional. Am fost mai degrabă încurajați să tratăm, nu să prevenim”, a spus prefectul județului Dâmbovița – Claudia Gilia.
Potrivit specialiștilor, România este pe primele locuri la incidența acestei boli din următoarele cauze:
– Lipsa controlului;
– Lipsa vaccinului;
– Teama de un diagnostic nefast;
– Puțini medici / cabinete, puține informații;
– Multe persoane neasigurate sau care fac parte din categorii vulnerabile.
Rezultatele de până acum ale proiectului „Screening pentru cancerul de col uterin și tratament precoce – SCCUT” în județul Dâmbovița:
De reținut faptul că programele de screening scad riscul de cancer cu 30 până la 50%, sau chiar cu 80% dacă există o regularitate, iar un cancer descoperit în fază incipientă poate fi tratat cu o rată de succes de aproape 100%.
Polițiștii români sunt dezamăgiți. Noile cămăși care intră în componența uniformelor sunt sub orice critică. Reprezentanții Sindicatului Europol critică piesele de vestimentație pe care le numesc niște mizerii.
„Dacă în varianta „prototip” materialele prezentate erau la limita a ceea ce ne doream noi pentru polițiști, dar net superioare față de ce am purtat timp de 20 de ani, ceea ce s-a distribuit nu are nicio legătură cu specificațiile din caietele de sarcini și cu toate acestea, au fost recepționate, plătite și distribuite polițiștilor cu titlu de „noua uniformă”.
După cum puteți constata cu ochiul liber, în loc de materialul de tip „mesh” care trebuia să fie aplicat la subraț pentru respirabilitate, firma efectiv a cusut plasă de țânțari. Dacă la cămașa de prezentare a fost prezentă țesătura de tip „ripstop”, specifică uniformelor tactice pentru creșterea rezistenței, la cămașa primită de noii polițiști lipsește cu desăvârșire, iar materialul este un soi de tercot laminat, foarte ieftin, folosit în special la salopete. Inclusiv materialul „velcro” de pe braț este un „fake” ordinar pe care nici nu se poate fixa însemnul heraldic textil. Nici măcar culoarea nu s-au obosit să o respecte, cu toate că și aceasta este o condiție de sine stătătoare în cuprinsul caietului de sarcini.
Suma plătită pentru aceste mizerii se ridică la aproximativ 4,5 milioane euro pentru 3.000 de complete și ne sperie faptul că urmează să se mai cheltuiască încă 70 milioane de euro pentru toți polițiștii în activitate”, au scris, pe pagina lor de Facebook, reprezentanții Europol.