O dezbatere publică interesantă s-a consumat în sala Căminului Cultural din Doicești. Mai aproape de ceea ce cred eu că ar trebui să însemne astfel de consultări publice, chiar dacă a existat riscul ca întâlnirea de informare să se transforme într-o conferință de presă. Oricum, jurnaliștii au fost aceia care au spart gheața întrebărilor și a temelor nelămurite, lăsate într-un procent ridicat fără răspuns concret, ceva ce românul numește, în coadă de pește.

Tema dezbaterii a fost calată pe oportunitatea de a se realiza, pe scheletul fostei Termocentrale de la Doicești, o centrală nucleare, alcătuită din șase reactoare modulare de mici dimensiuni, un tip nou de astfel de uzină de producere a energiei electrice neexperimentat până acum în Europa. Ceva made in USA.

Au fost prezenți la dezbatere președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, prefectul Claudia Gilia și subprefecții Corneliu Sălișteanu și Adrian Chițescu, primarul municipiului Târgoviște Cristian Daniel Stan, rectorul Universității Valahia – Laura Gorghiu, comisarul șef al Gărzii de Mediu – Vlad Drugă, șeful ISU Dâmbovița – col. Claudiu Cristian Florea, inspectorul șef al Inspectoratului de Județean de Jandarmi – col. Viorel Matei și șeful Inspectoratului Județean de Poliție comisar șef Adrian Antofie.

În sală, veniți pentru a asculta ce au de spus despre acest proiect directorul general al Nuclear Electrica, Cosmin Ghiță și președintele Consiliului de Administrație al firmei Nova Power – Teofil Mureșan, numeroși cetățeni, medici, consilieri locali, preoți, cadre didactice și primarii localităților vecine cu Doicești, posibil al doilea centru nuclear din România.

Structural, audiență bună, reprezentativă, astfel încât informațiile receptate aici să poată fi diseminate obiectiv în comunitățile locale și cetățeanul să cunoască clar cum stau lucrurile, ce implică realizarea unui asemenea obiectiv.

Oficiile de gazdă au fost făcute de primarul comunei Doicești – Cosmin Stana. A urmat la cuvânt președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, care a precizat că a dorit ca această temă importantă și sensibilă să fie dezbătută la Doicești.

Șeful administrației județene a spus că o astfel de investiție ar fi esențială pentru economia comunei Doicești, a județului, a țării, pentru procesul de dezvoltare economică și socială, dar, ținându-se cont de sensibilitatea demersului, este absolut necesară o comunicare corectă, cu bune și cu rele, cu avantaje și dezavantaje, despre „tot ceea ce vrem să dezvoltăm la Doicești, pentru că noi, în județul Dâmbovița și în localitatea Doicești, avem nevoie de investiții majore. Județul nostru se află pe un loc fruntaș pe harta României la atragerea de fonduri și, nu în ultimul rând, la atragerea de investiții majore pentru dezvoltarea tuturor comunităților locale”.

Cu tact și bine intenționat, obiectiv total, președintele Consiliului Județean Dâmbovița i-a adresat directorului general de la Nuclearelectrica câteva întrebări invocate de cetățeni, așa după cum a vrut să sublinieze, în calitate de simplu locuitor al județului Dâmbovița.

1. Cât de sigură este tehnologia și care sunt riscurile, avantajele și dezavantajele unei astfel de investiții?
2. De ce a fost ales amplasamentul de la Doicești?
3. Câte astfel de proiecte sunt materializate în acest moment în lume? A accentuat președintele Consiliului Județean, nu în Europa, ci pe întreg mapamondul.
4. Ce înseamnă energie verde aici la Doicești, în România?

Din păcate, ceea ce au vrut să afle dâmbovițenii, cetățeanul Corneliu Ștefan de la specialiști, de la investitori, nu prea a ieșit. Ne-am ales la dezbaterea respectivă cu asimilarea unor generalități. Chiar dacă directorul Nuclearelectrica a declarat din prima că industria nucleară se bazează pe transparență, colaborare și comunicare!

Din expunerile pornite de la general nu s-a ajuns la particular, adică la proiectul care ar urma să fie generat la Doicești. De aici s-a declanșat rumoarea, confuzia, iar în rândul audienței prezente la dezbatere s-au copt întrebările simple în formulare, dar închise, fiindcă nu și-au găsit răspunsul adecvat, mulțumitor.

În afară de nelămuririle vehiculate de reprezentanții media, au mai intervenit pentru a primi clarificări, răspunsuri limpezi, rotunde, nu în colțuri, și primarii Constantin Ana de la Pucioasa și Stroe Constantin de la Șotânga. Cei doi edili nu au lăsat să se înțeleagă că sunt împotriva materializării, la Doicești, în mijlocul conglomerației de așezări de pe Valea Ialomiței, a unui asemenea obiectiv, dar nu au fost suficient lămuriți. Au văzut, ca și noi, că nu s-a intrat în substratul proiectului de la Doicești. Expunerea de generalități, teorie, de jumătăți de măsură, de date nesigure, a alimentat suspiciunea, critica medie și efectul vizibil de respingere a proiectului.

Președintele Corneliu Ștefan, înainte de demararea sesiunii de întrebări, a spus că vrea un parteneriat direct, stabil și corect între administrația publică județeană, cea locală, Nuclearelectrica și investitori.

„Vreau să avem împreună un program privind dezvoltarea proiectelor comune pe care le avem în această zonă, și aici vorbim de proiecte în infrastructură, proiecte sociale, în domeniul sănătății, școli, proiecte pe care le găsim în viața de zi cu zi a comunității.

Vreau să țineți cont că noi, la Târgoviște, avem cea mai tânără universitate de stat din România și îmi doresc, în calitatea mea de dâmbovițean, să țineți cont de această instituție și, în viitorul program pe care îl aveți privind cercetarea acestei investiții, să prindeți și Universitatea Valahia Târgoviște, pentru că este foarte important acest parteneriat între dumneavoastră și Universitatea Valahia”, spus Corneliu Ștefan.

Ploaia de întrebări venite din sală, documentate, logice, în ton cu problematica, pare că l-a surprins ușor pe directorul general de la Nuclearelectrica. Răspunsurile sale au fost lansate la aceiași clasă de generalități, ocolind sau depărtându-se discret de miezul întrebării.

Despre securitatea nucleară, siguranța în exploatare, despre impactul asupra zonei, riscurile pentru comunități, despre cum va arăta proiectul final al centralei, despre cine sunt acționarii etc., nu s-a putut spune aproape nimic concludent.

Sincer, nu este tocmai ușor de digerat, de acceptat de către cetățeanul simplu din Doicești informația că, pe undeva, prin spatele curții sale, pe amplasamentul fostei termocentrale, se vor instala niscaiva reactoare nucleare. Nu s-a știut nimic despre zonele de excludere în cazul centralei nucleare de la Doicești. Că nu poți pune reactorul lângă casa omului!

Cu același tip de solicitare a intervenit și primarul orașului Pucioasa, Constantin Ana. Edilul l-a întrebat pe directorul Cosmin Ghiță, care este zona de excludere în cazul centralei nucleare din Statele Unite. Șeful de la Nuclearelectrica nu a dat răspunsul pe loc. S-a luat un pic de pauză pentru a căuta informația solicitată în documentele pe care le avea stocate în telefon. Dar tot nu a fost aflată! A rămas ca temă.

Constantin Ana a mai venit cu o serie de motivații anticentrală nucleară la Doicești. Prin zona aleasă pentru proiectul nuclear trece un drum național, DN 71, pe care circulă zilnic peste 15.000 de autovehicule. Pucioasa, un oraș stațiune balneoclimaterică aflat la doar 9 km de Doicești, și-ar putea pierde acest statut din cauza edificării unei centrale nucleare în vecinătate. Turiștii ar deveni suspicioși, temători și nu ar mai găsi deloc atractivă zona Pucioasei.

„Ceea ce vreți să faceți aici aduce un plus de valoare pentru dumneavoastră și, din păcate, un mare minus pentru noi, toți cei din jur. Pentru mine este o dezamăgire ce s-a întâmplat astăzi aici. Nu mă așteptam să nu aveți datele problemei. Să nu aveți informațiile clare. Aveți case lipite de gardul termocentralei. Mi se pare că se tratează superficial. Model în care noi am aflat, la doi ani după ce dumneavoastră ați început studiile, că vreți să faceți această investiție îmi dă impresia că această întâlnire este una pe care trebuia să o bifăm, nu că se va întâmpla ceva în urma dialogului dintre noi. Cu sinceritate vă spun, eu nu mă opun progresului, dar lucrurile trebuie făcute cu cap. Să le aplicăm așa cum trebuie”, a spus Constantin Ana.

Urmărește Incomod Media și pe Google News