Un comentariu nimerit pentru aceste zile a postat pe pagina sa de Facebook deputatul Radu Popa, inspirat cu siguranță de mega spectacolul de la Măciuca, al doilea mare eveniment de acest tip consumat în istoria României de după 1900.
Parlamentarul social-democrat a remarcat, pe bună dreptate, că, atunci când elitele neamului stau deoparte sau influența lor în societate, în firescul joc al democrației nu se simte, nu mai are cine transmite un impuls normal, corect poporului, nu are cine-l conduce, ba unii, pentru a le fi bine, s-au înregimentat politic și compun muzica impusă, chiar dacă știu că ritmurile plăcute de politicieni ne bagă în haos și incertitudine, apar profitorii, simulacrii democrației.
„Societățile mari s-au dezvoltat împinse de elite. Germania, Franța, Spania și restul țărilor spre care suspină visele românilor au fost zidite de spirite mari. Ideile înalte și frunțile zvelte stau la baza dezvoltării unui grup, a unei societăți și, o dată la un secol poate, Dumnezeu dă acces la inspirație unei minți și ne face martorii nașterii unei idei revoluționare. Din creuzetul ideilor se nasc școlile de gândire și de aici apar elitele. În vremurile cele mai grele, elitele conduc popoarele prin furtuna socială. Din păcate, din anii 70, elitele românești s-au grăbit spre lumină și o mare parte dintre ei și-au lăsat drumul înscris prin răcoarea arhivelor. Prețul libertății lor a devenit libertatea însăși.
Astăzi, singurătatea pustiitoare a poporului român vine inclusiv din absența elitelor în spațiul public. În anii 90 și apoi la începutul anilor 2000, românii și-au investit speranțele în apelurile intelectualității. A meritat? A ajutat acest exercițiu societatea? Nu mai aveam un Orwell dar “Poliția Gândirii” a fost înlocuită cu dictatura plăcerii. Frica există, dar probabil vine din spaima organică de “păcatele tinereților” și prea puțin de erorile prezentului. Elitele democrației au primit acces la fonduri guvernamentale și europene, au primit recunoaștere publică iar la schimb și-au închiriat reputația. Au devenit, în mod ironic, “intelectualii publici” și îi mai vedem indignându-se regulamentar de vreun premier care a părăsit cazarma fără aprobare.
În rest, nimic din jocul lor nu a ajutat societatea. Ne lipsește o piață a ideilor care să hrănească nevoia de progres. Oamenii nu mai pot distinge binele și răul pentru că lipsesc elitele care să deseneze, să asume și să impună criteriile fundamentale prin care o colectivitate își alege liderii care o pot sprijini spre progres. Și se revoltă”, a precizat deputatul PSD.
Este trist când, pe fondul acestei neimplicări în viața cetății a oamenilor de calitate, a celor care pot aduce plusvaloare, apar guriștii, cei care acaparează conștiința maselor prin lozinci și manifestări patriotarde de suprafață, fără să ofere soluții, doar răbufniri vulcanice. Atât. În rest, rămânem la fel.
„George Simion a intuit acest fluviu de disperare și l-a numit AUR. Îl urmăresc în Parlament și de multe ori pot să fiu de acord cu el. Ce-i lipsește? Îi lipsesc ideile care să consolideze strigătul lui și intelectualii publici. Are de partea sa revolta maselor și exploatează cât știe de bine trădarea elitelor care s-au îndepărtat, inevitabil, de oameni, când au alergat spre epicureism. Ceea ce vedem în zilele acestea – prin prezența la nunta lui a unor importanți jurnaliști, a unor oameni de afaceri recunoscuți și, în final, a unor mase largi de oameni care nu mă îndoiesc că vor veni la nunta lui George Simion – este efectul acestei trădări a elitelor care și-au abandonat rolul istoric în construcția comunității care îi aplauda așteptându-le fructele minții. E o formă de evaziune politică care se va opri doar atunci când intelectualii patrioți vor asuma public opinii consistente și vor denunța dictatura plăcerii”, a spus Radu Popa.
Urmărește Incomod Media și pe Google News