Connect with us

POLITIC

Radu Popa, deputat: Elitele și-au abandonat rolul istoric în construcția comunității

Publicat

pe

Un comentariu nimerit pentru aceste zile a postat pe pagina sa de Facebook deputatul Radu Popa, inspirat cu siguranță de mega spectacolul de la Măciuca, al doilea mare eveniment de acest tip consumat în istoria României de după 1900.

Parlamentarul social-democrat a remarcat, pe bună dreptate, că, atunci când elitele neamului stau deoparte sau influența lor în societate, în firescul joc al democrației nu se simte, nu mai are cine transmite un impuls normal, corect poporului, nu are cine-l conduce, ba unii, pentru a le fi bine, s-au înregimentat politic și compun muzica impusă, chiar dacă știu că ritmurile plăcute de politicieni ne bagă în haos și incertitudine, apar profitorii, simulacrii democrației.

„Societățile mari s-au dezvoltat împinse de elite. Germania, Franța, Spania și restul țărilor spre care suspină visele românilor au fost zidite de spirite mari. Ideile înalte și frunțile zvelte stau la baza dezvoltării unui grup, a unei societăți și, o dată la un secol poate, Dumnezeu dă acces la inspirație unei minți și ne face martorii nașterii unei idei revoluționare. Din creuzetul ideilor se nasc școlile de gândire și de aici apar elitele. În vremurile cele mai grele, elitele conduc popoarele prin furtuna socială. Din păcate, din anii 70, elitele românești s-au grăbit spre lumină și o mare parte dintre ei și-au lăsat drumul înscris prin răcoarea arhivelor. Prețul libertății lor a devenit libertatea însăși.

Astăzi, singurătatea pustiitoare a poporului român vine inclusiv din absența elitelor în spațiul public. În anii 90 și apoi la începutul anilor 2000, românii și-au investit speranțele în apelurile intelectualității. A meritat? A ajutat acest exercițiu societatea? Nu mai aveam un Orwell dar “Poliția Gândirii” a fost înlocuită cu dictatura plăcerii. Frica există, dar probabil vine din spaima organică de “păcatele tinereților” și prea puțin de erorile prezentului. Elitele democrației au primit acces la fonduri guvernamentale și europene, au primit recunoaștere publică iar la schimb și-au închiriat reputația. Au devenit, în mod ironic, “intelectualii publici” și îi mai vedem indignându-se regulamentar de vreun premier care a părăsit cazarma fără aprobare.

În rest, nimic din jocul lor nu a ajutat societatea. Ne lipsește o piață a ideilor care să hrănească nevoia de progres. Oamenii nu mai pot distinge binele și răul pentru că lipsesc elitele care să deseneze, să asume și să impună criteriile fundamentale prin care o colectivitate își alege liderii care o pot sprijini spre progres. Și se revoltă”, a precizat deputatul PSD.

Este trist când, pe fondul acestei neimplicări în viața cetății a oamenilor de calitate, a celor care pot aduce plusvaloare, apar guriștii, cei care acaparează conștiința maselor prin lozinci și manifestări patriotarde de suprafață, fără să ofere soluții, doar răbufniri vulcanice. Atât. În rest, rămânem la fel.

„George Simion a intuit acest fluviu de disperare și l-a numit AUR. Îl urmăresc în Parlament și de multe ori pot să fiu de acord cu el. Ce-i lipsește? Îi lipsesc ideile care să consolideze strigătul lui și intelectualii publici. Are de partea sa revolta maselor și exploatează cât știe de bine trădarea elitelor care s-au îndepărtat, inevitabil, de oameni, când au alergat spre epicureism. Ceea ce vedem în zilele acestea – prin prezența la nunta lui a unor importanți jurnaliști, a unor oameni de afaceri recunoscuți și, în final, a unor mase largi de oameni care nu mă îndoiesc că vor veni la nunta lui George Simion – este efectul acestei trădări a elitelor care și-au abandonat rolul istoric în construcția comunității care îi aplauda așteptându-le fructele minții. E o formă de evaziune politică care se va opri doar atunci când intelectualii patrioți vor asuma public opinii consistente și vor denunța dictatura plăcerii”, a spus Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

8 februarie, termenul-limită pentru ca România să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a UE

Publicat

pe

Neacceptarea României în spațiul Schengen a rămas o problemă deschisă, dar parcă trecută la diverse de actualul guvern. Nu se mai simte deloc verva și spiritul de interes necesare pentru rezolvarea acestei situații nefavorabile în care am fost puși de Austria.

Senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru de Externe al României, a spus că acest blocaj generat de guvernul austriac este discriminatoriu și imoral. Totuși, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a mai constatat că Guvernul României, din rațiuni pe care nu le înțelege, evită să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parlamentarul social-democrat le oferă guvernanților o soluție…

„Cum actul de aderare a României la Uniunea Europeană obligă Consiliul Uniunii să admită aplicarea integrală a „acquis”-ului Schengen față de România din momentul în care aceasta îndeplinește integral condițiile, iar țara noastră demonstrează îndeplinirea acestor criterii, invocând în acest sens concluziile din comunicarea Comisiei Europene din 16 noiembrie 2022, CJUE va constata o „carență” a Consiliului de a-și îndeplini obligațiile potrivit Tratatelor, iar acesta din urmă va fi obligat să adopte măsuri de executare în baza articolului 266 al TFUE (nota redacției: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Există precedente favorabile în jurisprudența UE, așa cum este decizia favorabilă Suediei din decembrie 2015, dacă nu mă înșel. Așa că se poate… Iar calea jurisdicțională nu împiedică deloc negocierile și continuarea demersurilor la JAI (Nota redacției: Consiliul Justiție și Afaceri Interne), este complementară acestora și pune presiune suplimentară pe Austria, statele membre și pe Consiliu și poate fi retrasă oricând, dacă se ajunge la o soluție favorabilă la JAI. Atenție, însă: termenul de depunere este de 2 luni de la data actului JAI contestat, adică cel târziu la 8 februarie 2023! Mai este încă timp de a acționa”, a scris senatorul Titus Corlățean pe pagina sa de Facebook.

Parlamentarul îi îndeamnă pe reprezentanții Guvernului României să reflecteze rapid și să acționeze în consecință. Ba mai mult, a mai spus Corlățean, s-ar putea reflecta și asupra daunelor care ar putea fi cerute.

Citește în continuare

Dâmboviţa

Senatorul Titus Corlățean a cerut la APCE respect și drepturi pentru minoritățile naționale din Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean, aflat la Strasbourg, unde a participat la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), 23-27 ianuarie 2023, a ridicat în cadrul acestei întâlniri problemă situației minorităților din Ucraina.

De peste tot vin semnale că drepturile etnicilor români nu sunt respectate în conformitate cu normele europene europene. În acest sens, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a adresat o interpelare ministrului german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock.

„Răspunsul ministrului german a fost foarte clar: Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv standardele europene în materia drepturilor minorităților naționale, pentru ca perspectiva europeană să îi fie confirmată”, a precizat Titus Corlățean.

Parlamentarul român a vorbit, în cadrul intervenției sale, și despre sprijinul consistent pe care statele europene, inclusiv România, l-au acordat Ucrainei în aceste momente dificile în care autoritățile de la Kiev sunt nevoite să își apere suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Federației Ruse.

„Pe acest fundal, din păcate, s-a acumulat în țara noastră, în ultimii ani, inclusiv în 2022, o dezamăgire crescândă cu privire la tratamentul discriminatoriu la care sunt supuse minoritățile naționale din această țară, inclusiv minoritatea română, din cauza legislației restrictive din Ucraina în domeniul educației în limba maternă și în condițiile adoptării recente a legii minorităților naționale.

În acest context, senatorul Corlățean a solicitat șefei diplomației germane poziția autorităților de la Berlin cu privire la acest subiect, având în vedere că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană și este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei.

În răspunsul său, ministrul de externe german a arătat că respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina este un subiect care a fost ridicat de România, Ungaria și alte state membre în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Totodată, demnitarul german a relevat că vocația europeană a Ucrainei, validată anul trecut prin acordarea statutului de țară candidată la UE, presupune bineînțeles și asumarea și respectarea acquis-ul european, respectiv a criteriilor politice de aderare”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats