Connect with us

POLITIC

Deputat Ionuț Vulpescu: Unirea de la 1859 a fost rezultatul unui plan la care politicienii pașoptiști au lucrat timp de 11 ani

Publicat

pe

Sărbătorim astăzi 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în Moldova (5 ianuarie 1859) și apoi și în Țara Românească (24 ianuarie 1859). Însă acest deznodământ nu a fost rezultatul vreunei manifestări spontane, ci al unui plan bine pus la punct, la care cea mai de succes generație de politicieni și intelectuali români, generația pașoptistă, a lucrat neîncetat timp de cel puțin 11 ani.

Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza, personalități centrale ale Unirii din 1859, au fost mai întâi implicați în Revoluția de la 1848, eveniment pe care, începând cu anul acesta, urmare a unei legi pe care am inițiat-o și care a fost recent adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României, Legea nr. 27/2023, îl vom cinsti pe 11 iunie, zi instituită ca Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești. Astfel, în 1848, după evenimentele din martie din Moldova, o parte dintre revoluționarii moldoveni au trecut munții. În decursul lunii aprilie, Transilvania constituia centrul spre care se îndreptau cei mai importanți reformatori din Moldova. Stabiliți pentru o perioadă la Brașov, revoluționarii moldoveni, în frunte cu însuși Alexandru Ioan Cuza, au folosit ocazia pentru aprofundarea legăturilor cu Transilvania, și au participat mai apoi la adunarea de la Blaj, alături de revoluționari transilvăneni și munteni. După participarea la adunarea de la Blaj, revoluționarii moldoveni au plecat la Brașov. Influențați de aceasta, ei au continuat discuțiile pentru a elabora un program politic pe baza căruia să-și continue activitatea revoluționară. Astfel, la 12/24 mai 1848, a fost elaborat la Brașov programul intitulat ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Ultimul punct al documentului prevedea următoarele: „6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.”

Așadar, vedem cum, de la prima menționare publică a dorinței unirii principatelor române și până la momentul realizării sale, politicienii din Țara Românească și Moldova și-au gândit fiecare acțiune în scopul îndeplinirii acestui deziderat. 11 ani în care au folosit toate ocaziile posibile pentru a pregăti momentul unirii, iar eforturile lor au fost încununate de succes.

Ionuț Vulpescu,
Deputat PSD de Dâmbovița
Fost ministru al Culturii

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

POLITIC

Titus Corlățean, întâlniri la nivel înalt la Forumul de Securitate de la Washington DC

Publicat

pe

Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, participă zilele acestea, alături de alți parlamentari români, la Forumul de Securitate desfășurat la Washington DC, la sediul Congresului American. Fostul ministru de Externe al României a avut o serie de dialoguri cu reprezentanți de seamă ai Înaltului For Legislativ american.

Titus Corlățean a primit din partea Amiralului în retragere James Foggo, senior Fellow CNAS și Decan al Centrului pentru Strategie Maritimă, ca semn de prețuire și prietenie, efigia „Navy League of the United States”.

A precizat senatorul român că s-a simțit extrem de onorat de gestul făcut de demnitarul american. James Foggo i-a vorbit senatorului Corlățean și despre colaborarea excelentă pe care a avut-o anterior cu militarii români și cu generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României.

Titus Corlățean a abordat, în intervenția sa la Forumul de Securitate, două teme deosebit de importante pentru securitatea și politica europeană.

„Rolul și contribuția României, alături de SUA și Aliați, în gestionarea crizei din regiunea noastră generată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și „Problema răspunderii în relațiile internaționale pentru crima de agresiune comisă de Rusia” care, așa după cum a subliniat senatorul PSD, „creează un precedent periculos pentru întreaga Umanitate. A mai spus Titus Corlățean că este necesară înființarea unei curți penale internaționale ad-hoc, care să sancționeze crima de agresiune.

„Conferința cu „think tank”-urile americane, „laboratoarele” neguvernamentale de analiză și elaborare de strategii pentru instituțiile și decidenții politici și din administrația americană a fost o provocare și, în același timp, o reușită. În calitate de „keynote speaker”, alături de alți colegi din delegația României deplasată la Washington, am putut transmite direct evaluările și interesele României în regiunea Mării Negre și în relația bilaterală cu SUA, iar reacțiile, comentariile și întrebările americane au fost numeroase și extrem de interesante. Ca dovadă a interesului american pentru ceea ce reprezintă țară noastră și pentru rolul său în regiune”, a mai adăugat Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

Dâmboviţa

Radu Popa, deputat: Rolul unor lideri este să îndrume, prin comportament și poziționare, mersul corect, etic și moral al societății

Publicat

pe

Deputatul Radu Popa a scris, pe pagina sa de Facebook, un text foarte inspirat despre ceea ce se întâmplă acum în România, despre corupția care și-a întins tentaculele peste instituțiile de bază ale statului român, despre joaca unora, pentru bani mulți, cu sănătatea românilor. Mai înfierează deputatul Popa extremismul care înmugurește tolerat și susținut tocmai de bubele din societate. Extremism care, spune parlamentarul, încearcă să se ascundă sub mantia unui fals patriotism. A mai vorbit Radu Popa și despre indiferența manifestată de unii de la vârf, pentru care problematica națională și subiectele care ard sunt vax. Sunt interesați mai mult de propriul confort. Nu sunt deranjați și nu deranjează!

„În ultimele zile, România a traversat câteva situații cu impact major asupra societății: corupția mascată de la Romarm și apariția unei liste publice a așa-zișilor filoruși, unde apar nume importante din spațiul public, personalități marcante ale vieții publice, lideri de opinie, parlamentari etc. În primul caz, detonarea încrederii în sistemul sanitar prin sabotarea echipării cu materiale medicale în plină criză sanitară este extrem de grav. Dăunează grav sănătății publice, dacă îmi permiteți.

În al doilea caz, asistăm la escaladarea discursului extremist pentru că apariția unei astfel de liste oferă prilej de amplificare și de exacerbare a discursului extremist și naționalist. Patriotismul nu e naționalist. E o pânză făcută din gloria trecutului peste care se sudează mătasea ideilor prezentului și este apanajul omului inteligent. Mătasea nu e un element contodent, ci poate să fie un bun pretext de bună-dispoziție psihică. La noi, însă mulți tac. Putem bănui de ce.

Am făcut un tur de orizont printre personalitățile publice care populează viața noastră județeană și am văzut cum pentru mulți, subiectele de mai sus pur și simplu nu există! Probabil, sub greutatea funcțiilor și sub asediul mai multor idei luminoase ei au fost acaparați de alte realități. Dar rolul unor lideri tocmai acesta este: să îndrume-prin comportament și poziționare-mersul corect, etic și moral al sociețății care le-a dat prima scenă. Altfel, unii semeni pot cădea ușor în capcana de a confunda civilizația cu confortul și, în final, asta să ducă la construirea și promovarea unor modele false. Însă, o astfel de eroare ar avea ca rezultat promovarea unor oameni care nu numai că nu știu ce să facă cu propria lor existență dar au tendința să impună-prin acceptare tacită-alte modele greșite.

Sociologul francez Bourdieu a studiat aceste comportamente și a construit un tipar. El a denumit acest comportament ”violența simbolică” și reprezintă un cadru în care cetățenii dintr-o anume categorie sunt dominați de alții dintr-o categorie dominantă. Puterea celor care domină ”se exercită cu consimțământul inconștient al persoanei care o suferă și care ascunde relațiile de putere care stau la baza relației în care este configurată” după cum spune Bourdieu.

Pe baza cercetării, el apreciază că ”strâns legate de violența simbolică sunt, prin urmare, conceptele de habitus, procesul prin care are loc reproducerea culturală și naturalizarea anumitor comportamente și valori, și de încorporare, procesul prin care relațiile simbolice au efecte directe asupra corpului subiecților sociali”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats