Connect with us

OPINII

Libertatea presei, o iluzie a trecutului!

Publicat

pe

Azi este, cică, așa, într-un context metaforic, poate filozofic, Ziua Libertății Presei. Care presă? Care libertate? Trăim niște vremuri anoste, triste, zbuciumate, confuze. Ziariștii au cam dispărut. Sunt parazitați, înăbușiți și consumați de influenceri, de blogeri, de posesorii de pagini de Facebook, cu identitate sau anonime, care aruncă noroi în toate părțile, cu tulumba și spun că ei sunt curajoși, demni… Fac asta, spre deliciul autorităților și al aleșilor care nu și-au găsit timp pentru a reglementa acest domeniu care ar avea, cel puțin teoretic, rolul de a ține în viață democrația și libertățile civile.

Presa s-a manelizat. Orice Gică din fundul uliței, cu un telefon, puțină încrâncenare, direcționare și o fărâmă de nebunie, poate deveni cel mai de temut influencer. Mai contează stilul, știința, gramatica, deontologia? Astea sunt chestii desuete! Trebuie să faci publicul să râdă. Să creadă că spui adevărul. Să te vadă când hănțăni pe orice temă. Să bați la darabană! Să te iei la trântă în direct cu primarii, cu polițiștii, cu jandarmii… Să dai năvală în instituții, precum barbarii. Să aduni like-uri după fiecare înjurătură.

Presa? Care? Ați mai văzut reguli? Mai există norme? Jurnaliștii sunt bălăcăriți și jigniți de tot soiul de indivizi care se cred salvatorii neamului, eroi. Este plină lumea de ciumeți numiți influenceri! Neghina s-a ridicat la suprafață și nimeni nu o mai poate îndepărta. Libertatea și democrația au devenit acadele pe care le sug toți tembelii. Presa a fost transformată, prin grija aleșilor neamului, într-o formă de divertisment de masă!

Mi-e dor de vremea când insulta și calomnia erau considerate infracțiuni, articole de cod penal. Cine sărea calul intra la pușcărie. Pe atunci, era o artă să faci presă. Documentare puternică, elaborare judicioasă, expunere obiectivă, fără patimă. Îți asumai responsabilități imense, ca jurnalist. Luptai într-un război adevărat, iar greșelile te puteau costa libertatea. Acum, este ca la bâlci. Toată lumea scrie. Toată lumea înjură. Toată lumea își dă cu părerea. Trăim într-un ghiveci universal. Apar așa-zise publicații on-line precum ciupercile. Nici nu știi cine se află în spatele unor bloguri și pagini de Facebook, ce interese ascund, cine le finanțează…

Presa este acum ca un morman de iluzii, în care cetățeanul, ametit, scormonește după adevăr până se plictisește și se lasă păgubaș. Așadar, ziua libertății presei este doar istorie. Sărbătorim trecutul. Prezentul este nesigur și năuc!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Politica, la tejghea!

Publicat

pe

O solicitare bizară din gama politicianismului ieftin a venit dinspre AUR Dâmbovița. Reprezentanții acestui partid fac tot ceea ce le stă în putință pentru a câștiga imagine, pentru a-și face loc pe scenă. Oricum, au! Depinde de ei cât timp rămân acolo.

Înțeleg să lupți, să te zbați pentru țară, pentru cetățeni, dar să o faci bazându-te pe argumente solide, să scoți la suprafață ilegalitățile, neajunsurile, complicitățile, nepăsarea, nu să vii cu acadele ultimative, cu lozinci mitraliate ca pe parapeții autostrăzilor și capetele de pod. E jenant.

Cei de la AUR Dâmbovița au cerut demisia primarului municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan. Aoleu! Chiar așa? Motivația AUR-iștilor pare de-a dreptul penibilă. A îndatorat municipiul. Prea multe credite, pentru una, pentru alta. Municipalitatea chinuie cetățeanul. Viitorul este în pericol.

Hai, să fim realiști! Nu sunt fan extrem al primarului Cristian Daniel Stan. Nici nu cred că sunt în bagajul său prim de simpatii, dar trebuie să îi recunoaștem niște merite. Administrația Cristian Daniel Stan a performat. Târgoviștea s-a schimbat, fie că le place politicienilor care trăiesc doar din declarații însiropate cu venin, fie că nu le place! Investițiile au curs în ultimii ani pe bandă rulantă. Avem școli, grădinițe, parcuri, străzi, trotuare, locuri de joacă, ba chiar și stadion, cu toate cheltuielile aferente, cum nu sunt în multe reședințe de județ. Chiar și floricele avem! Au și ele rostul lor în comunitate, chiar dacă se leagă de ele AUR-iștii.

De ce îi ceri demisia, tu, AUR, primarului Cristian Daniel Stan? Pentru creditele angajate pentru binele și dezvoltarea comunității? Că s-au acumulat datorii? Aiurea! Aflarea în treabă pe scena politicii. Dansul paparudei.

Mă întreb ce ar fi făcut un primar de la AUR la Târgoviște. Ar fi lăsat să crească volbura prin parcuri și sensuri giratorii? Ar fi închis școlile și grădinițele? Ar fi prins băncile în pioneze? Ne-ar fi adus la transportul public șarete cu cai? Dacă ați fi găsit furtișaguri, dovezi despre conturi ascunse, afaceri necurate, incompatibilități, dacă l-ați fi găsit pe primar căzut beat pe undeva sau l-ați prins urinând în spatele Primăriei, aveați motive să îi cereți demisia. Aș fi fost și eu de acord.

Dar, să vii cu placa asta cu demisia, acum, când Târgoviștea s-a dezvoltat ca niciodată în ultimii 30 de ani, este o inabilitate politică. Se încearcă marea cu un deget bont.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

OPINII

Zadarnice așteptări!

Publicat

pe

În ce perioadă perioadă incertă trăim! Aproape că nu ne mai știm rosturile. Orbecăim prin realitatea crudă, așteptând să se mai întâmple ceva bun. Nu o să vedem așa ceva prea curând. Nu are cine să se ocupe de soarta celor mulți. Este inflație de nepăsare.

Politicienii pe care i-am ales și pe care îi vom alege frenetic în continuare își văd de treburile lor, de nunțile copiilor, încropite pe la hoteluri de lux venețiene sau prin vile de marghilomani, de afaceri cu tot ce este la modă acum și se cheamă neconvențional, de jocuri și permutări subiective.

Am fost preocupați și ocupați discret și indiscret cu explozii de stații GPL, cu accidente mortale produse de beizadele protejate de sistem și de polițiști beți și drogați, cu tinere decedate prin spitale fiindcă doctorii cu mii de euro pe lună, bașca șpagă, ne tratează ca pe puii de Avicola, cu drone care se împrăștie prin stufărișul din Deltă, iar puternicii zilei nu știu cum să catalogheze această experiență. Unii spun da, alții nu. Iar noi comentăm ca proștii în fel și chip fără să știm care sunt dedesubturile lumii.

Așteptăm să vedem ce se întâmplă cu pensiile speciale, fiindcă pare că s-a uitat problema în avionul de linie spre Bruxelles, cu subvențiile la energie, cu bonurile de masă și voucherele de vacanță, cu grâul românesc sufocat de cerealele care au năvălit din Ucraina, cu sporurile de frecat în cur, cu posturile blocate dar finanțate, cu mafia de peste tot, cu găștile de prin partide care gâtuie tot, de la viață socială la economie, cu plimbăreții care, în plină stare de crize, de debusolare cronică, își pregătesc undițele și vor să plece în haită la pește, cu profesorii nemulțumiți de salariile deja mărite, cu polițiștii care și-au uitat menirea și se bat între ei pentru funcții, se toarnă și se anchetează reciproc… Asta când nu ies la grevă!

Vrem să vedem ce se va mai întâmpla cu unii primari care au devenit un soi de baroni locali purtători de șorțulețe, care au transformat localitățile în feude personale și nu le mai ajungi la nas, poate doar la tatuajul cu șerpi de pe umăr.

Așteptăm prea multe. Oare se va schimba ceva sau, triști, vom mai adăuga ceva la listă?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats