ACTUALITATE
Jurnal din Turcia (III). Fascinanta Cappadocia, între Valea Cămilei și orașul subteran
Vânt, care a bătut în rafale în Cappadocia. Te lua pe sus. Cerul s-a aflat ore în șir sub ocupația norilor de praf. O mască pentru gură și nas ar fi fost excelentă în condițiile date. Din când în când, picăturile de ploaie încercau să răzbată prin gloata de glod mărunțit adus de vânt de pe vârfurile și văile Cappadociei.
Incursiunea noastră prin această fascinată provincie s-a întins pe parcursul a câtorva ore. Noroc că am avut autocarul la dispoziție. Am putut să mai păcălim vremea, să ne facem că fugim de furtuna de praf, de ploaie… Am uitat repede de intemperii când am ajuns în Valea Cămilei. Numele îi vine de la o formațiune de stâncă sculptată de mama natură, cu migală și răbdare, asemănătoare cu renumitul animal, rege al deșertului. Cămila, opera lucrată de natură folosindu-se de vânt și apă drept elemente ajutătoare, se află în centrul acestui parc fascinant.
Alte piese de rezistență ale văii: „mama, tata și copilul” și, cum a spus glumeț Ozy, mai în spate, se află și soacra. Mai este „ursul”. Îl distingi rapid, dacă te afli într-o poziție vizuală bună și îți mai pui la contribuție și imaginația. De rezistență și „prințesa și prințul” prinși într-un ritm de vals, zic cei mai mulți, sau într-o scenă de tandrețe. Multe, multe astfel de creații ale mamei natură, cum îi place ghidului nostru să spună.
Îți poți imagina orice. Îți poți modela singur în minte un personaj cu care să însuflețești aceste stânci care creează un peisaj unic la nivel universal. Din decor, pentru a fi tabloul complet, lipseau baloanele cu aer cald. Zilele acestea, din cauza vântului puternic, autoritățile nu au permis ridicarea acestor mașinării zburătoare simple ca și păsările cerului. Doritorii au oftat. Doar atât. Mai mult, nu s-a putut. Economie la buzunar! Un zbor cu balonul urcă la 200 de euro ora. Acum, în extrasezon!
După câteva zeci de minute pierdute în admirație printre aceste frumuseți naturale, am pornit mai departe. Următoarea oprire la catedrala creștină Selime, săpată în stâncă, la o înălțime apreciabilă, de către greci. Acum, încăperile unde exista biserica, cu tot ceea ce ține de un astfel de așezământ de inchinaciune, sunt goale. Grecii au plecat de pe aici. Le-au rămas doar rădăcinile acelor timpuri. Până urci la biserică, treci pe lângă o sumede de tarabe cu suveniruri, ba chiar și cu antichități. Crucifixe din alamă și bronz, statuete din același metal, reprezentantând-o pe Fecioara Maria, și alte tipuri de obiecte ciupite de timp și multe dintre ele ar putea purta cu brio marca de inutilitate. Cineva spunea că nu ne sfătuiește să cumpărăm astfel de vechituri, chiar dacă negustorii ne atrag cu prețuri bune. Este posibil, fără să avem habar, ca respectivele obiecte să fie considerate piese de patrimoniu și, la Vamă, poți să ai neplăceri. Să te rețină poliția de frontieră până când se stabilește de către specialiști dacă piesele sunt de patrimoniu. Și, uite așa, stai câteva zile reținut! Pierzi și avion, și autocar… Plus cheltuiala aferentă care nu privește autoritățile, bașca sperietura. Așa că mai bine te mulțumești cu figurine reprezentând Cappadocia, magneți sau un fes tricotat de gospodinele turcoaice.
Am pornit spre „Valea Îndragostiților”. Un pic smeriți. Și aici și-a făcut de cap vântul. În acest perimetru ar veni, de obicei, tinerii care își jură iubire veșnică și, pentru a pecetlui această legătură, apelează la un ritual specific acestei zone. De la tarabele din preajmă, cumpără niște ulcele mici, colorate, pe care, la cerere și contracost, își inscripționează numele, data la care s-au aflat în Vale și câte o declarație de dragoste. Apoi, ulcelelele sunt prinse, legate bine, într-un loc special amenajat. S-au adunat mii. Și parcă de acolo radiază dragoste. Se revarsă în Cosmos poveștile de iubirea ale celor care au trecut pe aici. Visul lor s-a transformat într-o broderie colorată care sună frumos însuflețită de vânt. Ce este mai departe nu se știe, dar urmele sunt frumoase…
Punctul culminant al călătoriei de astăzi prin Cappadocia s-a consumat într-unul dintre orașele subterane. Adăposturi săpate în muntele de tuf calcaros de către localnicii vremurilor de mult apuse pentru a se ascunde și a rezista timp îndelungat în cazul în care năvălesc peste ei dușmanii. Nu am pătruns mult în galerii, în acest complex bine gândit de cazemate subterane. Într-o jumătate de oră, am ieșit afară, dar a fost destul pentru a ne conecta la trecut și pentru a vedea cum au stat lucrurile pe aici. Parcă e mai bine la are curat…
Cu vântul biciuindu-ne din toate părțile, am înaintat cu greu spre autocar. Ne mai chinuia un pic și foamea. Ați înțeles! Am mers la masă! Localul, undeva mai la marginea orașului Nevșehir. Și acesta săpat în stâncă. Aici, am servit preparate tradiționale. Supă cremă de legume, orez și ghiveci cu carne de pui, gătit la oală de lut. Prânz bunicel pentru cei cu foame. Acceptat mai greu de cei pretențioși și neantrenați cu bucătăria turcească. Sătui, am mai făcut un tur. Așa, parcă pentru digestie! La Cetatea Ortahisar. Bine, nu am urcat pe acea culme unde se afla fortul. Am mers într-o zonă de belvedere, de unde am putut admira și cetatea și întregul orășel săpat în piatră. Grecesc și acesta.
Acum, pare părăsit. Dar încă emană forță, respect și solemnitate. Aici, a fost ultima oprire. Ne-am întors la hotel pentru a ne încarca bateriile pentru următoarea zi. La masă, ne-am „bătut” cu un grup numeros de turiști chinezi pe bucatele turcești. Toate din abundență și, multe, neînțelese de noi. Cu dulciurile a fost ușor. Pe toate meridianele lumii, prăjiturile au același gust. Buuun!!!
Urmărește Incomod Media și pe Google News
Ziua Contabilului Român nu putea trece neobservată de specialiștii în domeniu, de instituțiile care acționează în acest sector indispensabil în economie, în procesul dezvoltării și menținerii întregii societăți în echilibru.
Astăzi – 13 iulie 2026, în organizarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) – Filiala Dâmboviţa, la Restaurantul Brotăcei din Târgoviște, s-a desfășurat un eveniment de excepție prin care Ziua Contabilului Român a fost marcată așa cum se cuvine. Amfitrionul manifestării a fost președinta CECCAR Dâmbovița, Raluca Mihaela Mircea. În sală, invitați de marcă, experți contabili, economiști, oameni de afaceri și reprezentanți ai unor instituții din administrația publică județeană și șefi de unități deconcentrate.
Președinta CECCAR Dâmboviţa a vorbit despre meseria de contabil, despre importanță și responsabilitate, despre nevoia elementului uman în acest proces intelectual și asta se întâmplă în acest moment al avântului fără de precedent al inteligenței artificiale. Dar, a spus Raluca Mihaela Mircea, profesiunea de contabil aparține omului, iar inteligența artificială, computerul, prin multitudinea de programe, de softuri dedicate, este un sprijin însemnat în desăvârșirea actului contabil. Doar atât! AI-ul nu poate înlocui omul, specialistul, discernământul uman.
Președinta CECCAR Dâmboviţa a dat citire unor mesaje de la organizații în domeniu, cu referire la inteligența artificială. Din textele prezentate, a reieșit clar că AI-ul și noile tehnologii nu pot înlocui responsabilitatea, experiența. Provocările derivă de la modul în care inteligența artificială este și va fi folosită pentru atingerea unor performanțe. Încrederea, a mai spus Raluca Mihaela Mircea, se câștigă prin competență, prin integritate, prin capacitatea de a lua decizii foarte bine fundamentate.
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, i-a felicitat pe contabilii dâmbovițeni pentru întreaga lor activitate. A spus șeful administrației publice județene că a fost prezent la toate aniversările desfășurate în ultimii cinci ani. A mai precizat Corneliu Ștefan că nu este adeptul inteligenței artificiale în profesia de contabil. Indiferent că lucrează în mediul privat sau public, a spus președintele CJD, contabilii au fost profesioniștii care, totdeauna, au ținut o linie corectă, i-au reprezentat pe cei care au contribuit la procesul de dezvoltare al societății, al comunităților din Dâmbovița.
„Astăzi, de Ziua Contabilului Român, am participat la evenimentul dedicat recunoașterii muncii și profesionalismului celor care activează în acest domeniu”.
A mai mărturisit Corneliu Ștefan celor prezenți că profesiunea de contabil nu înseamnă doar cifre, bilanțuri și declarații fiscale.
„În spatele fiecărei afaceri, al fiecărei investiții și al multor decizii importante se află profesioniști care aduc echilibru, rigoare și siguranță”.
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița i-a felicitat pe toți reprezentanții firmelor care au fost premiați cu ocazia acestui eveniment pentru rezultatele obținute, pentru anii de muncă și pentru parcursul profesional și procesul de învățare continuă desfășurat.
„Le mulțumesc contabililor dâmbovițeni pentru contribuția importantă pe care o au la dezvoltarea mediului economic din județul nostru și îi asigur că vor găsi în Consiliul Județean Dâmbovița un partener deschis dialogului și colaborării”, a declarat Corneliu Ștefan – președintele CJD.
Au mai transmis mesaje de felicitare și au susținut alocuțiuni cu ocazia Zilei Contabilului Român, reprezentanții ANAF Dâmbovița, ITM, Oficiul Registrului Comerțului Dâmbovița, AJOFM, Judecătoriei Târgoviște, Inspectoratul de Poliție Județean, Universității Valahia din Târgoviște, ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița și ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate Dâmbovița.
Omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa, a avut un discurs concis, sincer, despre etapa socio-economică prin care trece țara, despre provocările prezente și viitoare, despre necesitatea echilibrului politic și social având ca rezultantă dezvoltarea economică, prosperitatea. A vorbit Valentin Calcan și despre Inteligența Artificială fără de care componentele economice, sociale, profesionale, nu mai pot funcționa și nu pot ajunge la performanță. A spus președintele Camerei de Comerț că AI-ul este o componentă indispensabilă, dar nu poate înlocui omul și în nici un caz acest proces nu se va produce în viitorul apropiat. AI-ul este util, va fi inclus în multiple activități economice.
Rolul contabilului, a mai spus Valentin Calcan, este acela de a ghida antreprenorul, cu scopul clar de a-și optimiza activitatea economică. Trebuie să încercăm cu toții, ca în sintagma shakespeariană „a fi sau a nu fi”, să alegem partea cu „a fi”, Problema noastră de bază, a adăugat președintele Camerei de Comerț, este dacă și la anul, pe fondul problematicii existențiale, cei care au fost prezenți la eveniment se vor mai întâlni în același format.
„Ne uităm la evoluția economică a primelor șase luni, câte companii au reușit să închidă pe plus? Destul de puține. Sub 50%. Ceea ce înseamnă un semnal extrem de prost. Anul aceasta este unul foarte greu, un an de supraviețuire. Ceva de genul scapă cine poate. Tocmai de aceea avem nevoie cât mai mult de dumneavoastră, contabilii, să ne îndrumați și să vedem ce soluții putem găsi, astfel încât să putem scăpa cu bine din anul acesta pentru că, la cum decurg lucrurile la București, speranțe nu avem. Tăvălugul pornit de anul trecut, când ne-a crescut TVA-ul, ne-au crescut impozitele, a fost un lucru rău care ne-a determinat să căutăm soluții de supraviețuire. Sper din tot sufletul să ne întâlnim cu bine și la anul, să fim cu toții supraviețuitori”, a adăugat Valentin Calcan – președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița.
Ziua Contabilului Român sărbătorită la Târgoviște în organizarea Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – Filiala Dâmboviţa s-a încheiat cu o festivitate de premiere a firmelor și contabililor performanți.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița îi sprijină pe antreprenori să expună la Romexpo, dar și să treacă granițele țării folosind oportunitățile Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior.
Experții CCIA Dâmbovița întocmesc documentația de înscriere și îi pregătesc pe oamenii de afaceri prin sesiuni dedicate de promovare. De asemenea, asigură vizibilitatea media înainte și după eveniment.
Stabilește o întâlnire de consultanță printr-un e-mail la adresa info@cciadb.ro. Telefon de contact: 0245.210.318.
ACTUALITATEacum o săptămânăRotire de colan la Rotary Club Târgoviște. Noul președinte este Ionuț Popescu, patronul Complexului Turistic „Potcoava”
- ACTUALITATEacum 3 zile
Patru alpiniști s-au prăbușit în Bucegi, după ce coarda de asigurare s-a rupt. VIDEO
- ACTUALITATEacum 5 zile
Primăria Titu: Anunț important pentru proprietarii de autovehicule
- ACTUALITATEacum 2 zile
Unul dintre alpiniștii prăbușiți în Bucegi a decedat. VIDEO
- ACTUALITATEacum o săptămână
18-19 iulie 2026. Zilele orașului Găești. Programul aici
- ACTUALITATEacum 7 zile
Nu rata! De Sfântul Ilie, petrecem la „Ziua comunei Pietrari”
- ACTUALITATEacum 6 zile
AJOFM Dâmbovița, informare importantă pentru absolvenții din promoția 2026
- Argeșacum o săptămână
Motociclist decedat într-un accident rutier în Oarja, județul Argeș
