Montaniarzii dâmbovițeni grupați în jurul Asociației Chindia Jurasic Park au început în forţă anul 2018 şi au cucerit deja un nou vârf din Top 28 – Topul celor mai înalte cote din fiecare ţară a Uniunii Europene. De această dată, a fost Sněžka (1.603 m), din Cehia. Şi, astfel, a fost bifat cel de-al 22-lea vârf din top…

Echipa a fost formată din Ileana Bocanciu, Ioana Sanda, Nicu Posta, Ionel Glodeanu şi George Stan, cărora li s-au alăturat, în Praga, târgovişteanul Alex Coroliu, stabilit de mai mulţi ani în Irlanda, care a venit special pentru această ascensiune.

„După o trezire matinală, la ora 09:00, am intrat în traseu, de la altitudinea de 769 m, pe o vreme relativ închisă şi rece. După altitudinea de 1300 de metri poteca a ieșit în golul alpin acolo unde vântul fie împrăștia norii, pentru a ne permite splendide tururi de orizont, fie ne biciuia obrajii cu rafalele sale pline de ace de gheaţă. După aproximativ 3 ore de urcare pe o potecă bine conturată, pe un strat nou de vreo 15-20 de centimetri de zăpadă, am ajuns pe vârful Sněžka.

Prima escaladare documentată a acestui vârf este din anul 1456 atunci când un neguțător venețian a sosit aici pentru a căuta pietre prețioase. În afara unei moderne stații meteorologice, pe vârf se află și o capelă dedicată Sfântului Laurențiu, capelă clădită în stil baroc, între anii 1665–1681 de baronul Schaffgotsch (familie nobiliară prusacă).

Coborârea a fost rapidă, iar în traseul de revenire am întâlnit sute de persoane care urcau la cabana de pe vârf, fie ca simpli turiști (uneori chiar și cu copii foarte mici, duşi în marsupiu), fie ca participanți la Sněžka Sherpa Cup, un interesant concurs prin intermediul căruia adevărații montaniarzi, probabil și ghizi-călăuze locale, cărau alimente pentru cabană.

Fiindcă în această perioadă a fost și Ziua Culturii Naționale, periplul praghez nu se putea încheia fără o vizită pe strada Lipova nr. 6, acolo unde Mihail Eminescu, în drum spre Viena (unde va face studii universitare), a stat împreună cu fratele său Șerban, aflat la Facultatea de Medicină de la Praga. La parterul clădirii este o librărie, dar nu este nicio plăcuță sau alt simbol care să amintească despre trecerea și șederea poetului în acea casă.

În drumul spre ţară am mai făcut un popas și la Budapesta vizitând, la ceas de seară, o parte din podurile frumoasei capitale a Ungariei. De asemenea, pe urmele lui Eminescu, am ajuns și la Capela Ortodoxă Română acolo unde există, din anul 2016, o placă omagială dezvelită cu ocazia aniversării a 150 de ani de la debutul Marelui Poet în revista Familia, a lui Iosif Vulcan. Capela se află în clădirea Fundației Gojdu, unul din locurile unde simbolurile românești încă mai sunt «la ele acasă». În contrast cu ceea ce se întâmpla la sediul unor instituții românești de la Budapesta, gestul nostru de a ne fotografia cu tricolorul românesc nu a stârnit comentarii sau proteste”, povesteşte Nicu Posta – preşedintele Asociaţiei Chindia Jurasic Park.