Connect with us

ACTUALITATE

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, cetăţeni europeni! La mulţi ani, români!

Publicat

pe

În fiecare an, sărbătorim, în data de 9 mai, Ziua Europei – instituită în cadrul summit-ului de la Milano al Consiliului Europei din 1985 pentru a omagia momentul când a fost pronunţată declaraţia ministrului francez de externe Robert Schuman, care a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania și crearea unei noi forme de organizare a statelor Europei, o comunitate supranațională.

La data de 9 mai, sărbătorim, de asemenea, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru români, 9 mai înseamnă şi Ziua Proclamării Independenţei de Stat, eveniment are a avut loc la 9 mai 1877, când ministrul de externe de la acea vreme, Mihai Kogălniceanu, a susținut un discurs în Parlamentul României, urmat de votarea declarației de independență și semnarea sa, a doua zi, de către principele Carol I.


Sărbătorim astăzi Ziua Europei, o zi dedicată istoriei unui proiect, model de colaborare, un exemplu de solidaritate și de continuu angajament comun.

Este un prilej de celebrare a progreselor realizate, dar și de amintire a drumului lung parcurs de construcția europeană, de la viziunea unui proiect de cooperare între câteva state europene, prezentat în declarația ministrului francez de externe Robert Schuman, la o realitate care unește peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Cu toții ne bucurăm astăzi de beneficiile Uniunii Europene, de capacitatea proiectului european de a schimba în bine viața de zi cu zi a cetățenilor.

Nu există nici o îndoială că, de la crearea sa, Uniunea Europeană a deținut și deține un rol esențial în promovarea și menținerea păcii, stabilității și prosperității la nivelul întregului continent. Chiar dacă în prezent se confruntă cu anumite provocări, acestea creează o oportunitate pentru a întreprinde o serie de măsuri care să îmbunătățească viețile tuturor cetățenilor europeni.

România s-a identificat în mod constant cu un parcurs clar pro-european, și-a consolidat fundamentele democratice, și-a modernizat societatea și economia, iar românii împărtășesc pe deplin valorile europene fundamentale. Acțiunile României la nivel european au fost întotdeauna și vor rămâne în continuare îndreptate către susținerea unei Uniuni Europene consolidate.

Această abordare este cu atât mai importantă cu cât ne pregătim pentru exercitarea președinției Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, prilej cu care ne propunem să acționăm ca un partener activ și constructiv, promovând consensul în rândul statelor membre.

Vom urmări ca politicile UE să se raporteze în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE, subliniind importanța reîntoarcerii la fundamentele construcției europene, pentru a reclădi încrederea cetățenilor. Sunt convinsă că aceasta este de fapt miza succesului și sustenabilității Uniunii.

Trebuie să fim conștienți de importanța implicării fiecăruia în identificarea unor soluții eficiente și viabile pentru viitorul Uniunii. Este datoria noastră, a tuturor, să continuăm această misiune, să rămânem uniți și să ne croim împreună viitorul într-o Uniune puternică şi coezivă care să aducă beneficii fiecărui cetăţean în parte.

De Ziua Europei, România își reafirmă încrederea în proiectul european și acționează pentru susținerea si pentru dezvoltarea acestuia, răspunzând așteptărilor cetățenilor europeni, inclusiv ale cetățenilor români.

La mulți ani Europa!

Viorica Dăncilă
Prim-ministru al Guvernului României


În urmă cu 141 de ani, pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta.

Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată. Independența României a însemnat sacrificiul și jertfa a peste 10.000 de ostaşi.

La 9 mai 1945, capitula cel de-al treilea Reich, luând, astfel, sfârşit cel de-al II-lea Război Mondial pe continentul european.

Pe 9 mai este serbată şi Ziua Europei în urma deciziei Consiliului European de la Milano în 1985.

Așadar, o zi cu semnificații multiple pe care trebuie să o onorăm cum se cuvine. Dar, mai ales, trebuie să fim proactivi în Uniunea Europeană, pentru a face față noilor provocări și evoluții din regiune și din întreaga lume, cu atât mai mult cu cât anul viitor România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene.

La mulți ani, români!
La mulți ani, Europa!
La mulți ani, familie europeană!

Adrian Ţuţuianu – vicepreşedintele Senatului României


În urmă cu 68 de ani, pe 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe, a propus o nouă formă de cooperare politică şi economică în Europa, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii altei conflagraţii mondiale. Proiectul Schuman a reprezentat piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi.

9 mai este un simbol al păcii, al colaborării şi al unităţii!
9 mai înseamnă Ziua Europei (1950).
9 mai înseamnă Proclamarea Independenței de Stat a României (1877).
9 mai înseamnă Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite, care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în Europa (1945).
Un mănunchi de evenimente emoţionante care definesc democraţia, libertatea, unitatea şi prosperitatea pe Bătrânul Continent!

La mulţi ani, Europa!
La mulţi ani, cetăţeni europeni!
La mulţi ani, români!

Corneliu Ştefan – deputat PSD de Dâmboviţa


O coincidență fericită a așezat în calendar, la data de 9 mai, trei momente cu valoare de reper istoric pentru poporul român, fiind ziua în care sărbătorim Independența, Victoria si Solidaritatea. În data de 9 Mai, zi cu profunde semnificații naționale și internaționale, privim cu mândrie la momentul de referință în care a fost proclamată cu fermitate și încredere Independența, crez pentru care peste zece mii de ostași s-au jertfit pe câmpurile de luptă. Prin actul de la 9 mai 1877, treaptă importantă spre făurirea statului roman modern, în sesiunea solemnă a Adunării Deputaţilor, a fost reafirmat dreptul națiunii române de a-şi decide singură soarta. (…)

Aproape șapte decenii mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, încleștare care a zguduit lumea din temelii și a semănat peste tot moarte, foamete și teroare. Cel de-al treilea Reich a capitulate, semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei având loc la cartierul general sovietic din Berlin. Ziua de 9 mai este cea în care Aliații au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare și însângerate conflagrații din istoria Bătrânului Continent, războiul lăsând în urmă morți, răniți, orfani și ruine, într-o lume care purta răni adânci și care uitase ce înseamnă speranța. (…)

Tot în data de 9 mai, gândul se îndreaptă spre un alt moment istoric important, plasat sub semnul solidarității și cooperării europene, al valorilor culturale universal, în contextual păstrării identității naționale. În această zi este serbată şi Ziua Europei, prin decizia luată de Consiliul European de la Milano, în 1985. Un proiect care a așezat țările Europei pe calea conlucrării prindea contur la câțiva ani de la încheierea celui De-al Doilea Război Mondial, prin inițiativa ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, care, prin declara declaraţia istorică de la 9 mai 1950, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Declaraţia Schuman a fost punctul de pornire al amplului proces de construcţie a unei Europe unite, fiind puse bazele concrete ale unei federaţii europene care să aibă ca obiectiv menţinerea păcii. (…)

Evenimentele istorice marcate în ziua de 9 Mai ne îndeamnă la reflecție, dar este și prilejul de a reafirma recunoștința profundă față de înaintașii care au făcut ca Independența țării și făurirea României Mari să devină realitate. Astăzi, suntem o țară respectată în Uniunea Europeană și în lume și, pe deplin încrezători în forța și valorile culturale și spiritual ale neamului românesc, putem privi cu încredere spre viitor!

Oana Vlăducă – deputat PSD de Dâmboviţa


Suntem din nou în faţa zilei de 9 mai. O zi cu o triplă semnificaţie pentru întreaga naţiune română modernă. Pe 9 mai 1877, românii şi-au proclamat independenţa statală. (…) Tot pe 9 mai, dar în 1945, aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt pustiitoarei conflagrații care a zguduit bătrânul continent european. (…) Cinci ani mai târziu, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state, Uniunea Europeană alegând acestă dată pentru ziua sa aniversară.(…)

Ce îmi doresc, ca român, astăzi, 9 mai?

Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor suveran şi independent şi să nutrim, mai puternic, sentimentele naţionale care au însufleţit 9 mai 1877! Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor puternic, hotărât şi viteaz, aşa cum am demonstrat în războaie, nu în rol de cotropitori, ci de eliberatori, deşi istoria nu ne-a dat, adesea, ceea ce meritam! Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor român în context European şi că trebuie să avem aceleaşi obligaţii, dar, mai ales, aceleaşi drepturi că toţi cetăţenii statelor membre! (…)

Din păcate, asistăm, tot mai des, la episoade ruşinoase pentru România, atacată şi jignită chiar de către unii din cei pe care i-a trimis să o reprezinte în Europa şi care se chinuie să transmită europenilor o imagine falsă, distorsionată, despre noi. Ca român, vreau ca aceste atacuri să înceteze, vreau ca românii să nu mai fie umiliţi chiar de ai lor, doar de dragul de a fi numiţi – Opoziţie.

Din păcate, asistăm la transformarea imaginii României într-o imagine a terorii şi a nedreptăţii făcute chiar de către cei care ar trebui să apere dreptatea şi drepturile românilor. O Românie cu înţelegeri ilegale între diferite servicii şi instituţii, împotriva intereselor personale ale individului. Ca român vreau o justiţie independentă, care să-i facă pe români să se simtă liberi şi demni, precum cetăţenii celorlalte state membre, a căror libertate şi demnitate este inviolabilă.

Îmi exprim aceste dorinţe, în această zi de triplă semnificaţie. Anii 1877, 1945, 1950 s-au succedat firesc, unii după alţii. Am trecut de la suveranitare la independenţă, de la izolare, la integrare! Suntem obligaţi, ca români, să păstrăm în suflete toate semnificaţiile acestor date, pentru a avea conştiinţa istoriei trecute, iar pe solida ei bază să putem proiecta un viitor drept şi demn pentru fiecare român.

Carmen Holban – deputat PSD de Dâmboviţa

 

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Modificări importante în ceea ce privește decontarea cheltuielilor de transport pentru elevi

Publicat

pe

Dan Alexandru Tică - inspector școlar general adjunct ISJ Dâmboviţa

Guvernul Ciucă a modificat, prin Ordonanță de Urgență, Legea educației în ceea ce privește decontarea cheltuielilor cu transportul pentru elevii școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu. Potrivit inspectorului școlar adjunct al ISJ Dâmboviţa, liberalul Dan Alexandru Tică, se va acorda o sumă forfetară în cuantum de 60 de lei/lună pentru distanța de până la 3 km, care va fi suplimentată cu 6 lei/km pentru distanțele mai mari.

„Pentru a exemplifica, în cazul unui elev care locuiește, să spunem, la 20 de kilomentri de școală, acesta va primi 60 de lei pentru primii 3 km la care se vor adăuga 6 lei pentru fiecare km dintre cei 17 rămași, rezultând un total de 162 de lei, bani pe care elevul îi primește înaintea achiziționării abonamentului. Pentru a înțelege creșterea realizată, până acum un elev ar fi primit 30 de lei pentru primii 3 km, la care se adăugau 3 lei pentru fiecare km în plus, în total 81 de lei.

Mai avem o situație, în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, iar în acest caz, această sumă poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport. În acest caz, sumele se decontează pe baza documentelor emise de operatorii de transport”, explică inspectorul școlar adjunct Dan Alexandru Tică.

Potrivit modificărilor legislative, elevii care sunt cazați la internat sau care stau în gazdă au dreptul la decontarea a patru călătorii dus-întors/lună către localitatea de domiciliu, cât și a unei călătorii dus-întors în perioada sărbătorilor legale, pe baza documentelor de transport.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ACTUALITATE

„Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”, un film-simbol pe care nu ar trebui să-l ratezi!

Publicat

pe

Aseară. Cinematograful Independența din Târgoviște. O premieră cinematografică. „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”. Un film impresionant, în care joacă și actorul Teatrului Tony Bulandra Târgoviște, Liviu Cheloiu. Spectatori mulți, dar nu destui! În vremurile Netflixului, este probabil greu să mai aduci omul în sala de cinema.

Totul pleacă de la o poveste pe care bătrânul comisar Popilian i-o relatează marelui sculptor Constantin Brâncuși, în preajma șantierului unde se înălța printre schele „Coloana Infinitului”. La final, comisarul pleacă alene, ca un vis, spre Poarta Sărutului, pregătindu-se să intre parcă într-o fantă a timpului…

Producătorii au numit pelicula a fi una istorică. Este prin esență, prin momentul dramatic surprins, prin relatarea unui eveniment unic, eroic, cu accente de patriotism. Dar, filmul nu este musai istoric, ci unul care prezintă mai multe ecuații existențiale. Tare de caracter, de nație, mult umor, ironie, moravuri, caracteriologie neaoș românească, tradiție, curajul acelea simplu, naiv. Naturalețea unei comunități care trăiește între arhaic și modern.

Eroismul născut din întâmplare și necesitate, tratat firesc, normal, ca o prelungire apărută brusc în existența de zi cu zi și căreia trebuie să îi faci față cu orice mijloace. Chiar improvizând! Vezi scena când toată suflarea orașului pune mâna pe armele uitate într-un depozit al muzeului orășenesc de vreo 40 de ani, de pe vremea războiului din 1877, și, fără nicio umbră de teamă, pornesc spre pod, pentru a opri intrarea în oraș a trupelor austro-ungare înarmate și echipate ca la carte.

Ba ca să fie complexul identității noastre complet, au luat cu ei și lăutarii. Nu să tragă cu arma, ci să cânte la instrumentele lor. Folclor, bineînțeles! Să audă nemții, printre șuierul gloanțelor, că românii au ieșit la bătălie, veseli, fără teamă, neabandonând firescul vieții, obișnuitul.

Nevoia i-a adunat acolo pe localnici, pe cercetașii în sufletul și trupurile cărora abia mijise adolescența. Eroismul lor este unul întâmplător, curat. A fost adus la pod și un tun. La fel de bătrân ca și puștile! Cu zgomotul lui, i-au speriat pe nemți. Ghiulele, lipsă!

Nu am mai văzut de mult timp un film românesc în care să fie concentrate atâtea forțe umane. Un film cu accente istorice nu poate fi realizat într-un apartament sau pe un colț de stradă sau de parc. Este nevoie de mai multe locații, figurație suficientă, decor adecvat, cazarmamentul necesar scenelor de război.

Filmul nu are un interpret principal. Un erou care duce greul de la început până la sfârșit. Aici, parcă întreaga comunitate se află în prim-plan. De la cercetași, la comisarul Popilian, oamenii din oraș, până la Fane Nebunu’ care se afla mereu cu polițiștii pe urmele sale. În final, și acesta, în mâinile nemților, unde a ajuns prin voia sa, pentru a-i abate pe cotropitori de la planurile lor, afișează o doză de patriotism…

Se poate identifica în film și o poveste de dragoste discretă, naivă, dar pe care nu s-a pedalat prea mult, pentru a nu exista o depărtare de tema centrală.

Un joc actoricesc impresionant l-au avut cei doi frați, Emanuel și Robert Cercelaru. Dezinvolți, netrădând nici un firicel de emoție. Erau din acea lume veche și îmbâcsită de metehne. Spirite libere, deschise, dornice de aventură. Așteptau războiul ca pe o curiozitate, ca pe o formă prin care poți consuma energia tinereții.

După film, în aplauzele publicului, pe scena de la „Independența” au urcat actorul Liviu Cheloiu, regizorul Silviu Tripăduș și frații Emanuel și Robert Cercelaru, care au interpretat, cu o naturalețe și o stăpânire de sine impecabilă, rolurile lui Grigore și Aristică. Băieți simpli, caractere modeste, chiar timizi. Nu afișau deloc dezinvoltura din film. Comportament tipic actoricesc. Când nu sunt acolo, în mediul și în aerul lor, unde se pot manifesta, sunt oameni tăcuți, care se strecoară discret prin viață și atât.

Regizorul Silviu Tripăduș și Liviu Cheloiu au povestit publicului despre „facerea” acestui film. Cum a pornit de la o poveste publicată într-o carte pentru copii din România anilor 70. Au dezvăluit câteva întâmplări inedite, comice, petrecute pe platou sau în locațiile de filmare. Tripăduș a mai spus că seria dedicată cercetașilor nu de oprește aici, vor mai urma altele.

Distribuția filmului
Liviu Cheloiu: Comisarul Popilian
Emanuel Cercelaru: Grigore
Robert Cercelaru: Aristică
Catalina Romanet: Polina
Daniel Nuță: Fane Nebunu’
Mihai Tuca: Crusher of Transylvania
Radu Botar: Dragoș Stroie
Regia: Sergiu Prodan și Silviu Tripăduș.

Urmărește programul pentru luna decembrie 2022 la Cinematograful „Independența” din Târgoviște și nu rata filmul „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats