Connect with us

ACTUALITATE

FOTO: Elevi olimpici şi profesori valoroşi. Dâmboviţa are cu ce se mândri!

Publicat

pe

Cum ar fi putut debuta mai inspirat „Zilele Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa” dacă nu printr-o gală în care să fie premiată excelenţa în educaţie? Şi au fost momente cu adevărat speciale, momente de mândrie, să vezi că, într-o perioadă în care am cam uitat să distingem binele de rău, Dâmboviţa dă ţării atâţia copii olimpici la nivel naţional şi atâţia dascăli dedicaţi, oameni pentru care a preda reprezintă un crez, nu doar o profesie.

La eveniment au participat, în calitate de invitaţi speciali, Ecaterina Andronescu – fost ministru al Educaţiei, actualmente senator, şi deputatele Claudia Gilia şi Carmen Holban.

Gala a început cu premierea elevilor care au obţinut rezultate notabile la faza naţională a olimpiadelor şcolare, indiferent de disciplină, şi a continuat cu acordarea premiilor de excelenţă în educaţie „Prof. Mihalache Drăghiceanu” celor mai valoroşi 100 de profesori din judeţ, aşa cum au fost desemnaţi de conducerile instituţiilor de învăţământ în care predau – după cum a precizat prof. Sorin Ion, inspector şcolar general ISJ Dâmboviţa.

În semn de profund respect, doamna Ecaterina Andronescu le-a înmânat tuturor, dascăli şi elevi, diplome din partea Senatului Universităţii Politehnice din Bucureşti. De asemenea, a felicitat conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa pentru că a iniţiat o acţiune atât de frumoasă. În cuvântul său, fosta ministră a Educaţiei, a punctat câteva dintre reperele pentru care şcoala este cea importantă instituţie din societate.

Cuvinte de apreciere au transmis şi deputatele Claudia Gilia şi Carmen Holban şi, evident, cei trei membri ai echipei manageriale a Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa – Sorin Ion, Gabriela Istrate şi Cristina Stroe.

„Dragi copii, vă felicit pentru efortul pe care îl faceţi să ne aduceţi bucurii de fiecare dată. Ne mândrim cu voi. Sunteţi un tezaur de care vrem să ne folosim pentru a dezvolta acest judeţ şi această ţară.

Stimate cadre didactice, vă mulţumesc din tot sufletul pentru pasiunea, pentru dăruirea şi pentru implicarea în dezvoltarea personalităţii acestor copii, să-i transformaţi în oameni adevăraţi” – Claudia Gilia.

„Mă înclin cu recunoştinţă în faţa profesorilor care au muncit atât de mult. Ei sunt eroii de astăzi. Mă înclin, de asemenea, în faţa elevilor care au obţinut aceste performanţe. Ei sunt eroii de mâine. Dragii noştri eroi, nu pot decât să vă mulţumesc că sunteţi şi să vă rog să rămâneţi în continuare la fel de demni, de frumoşi şi de respectuoşi. Sunt un om simplu care vă mulţumeşte că existaţi” – Carmen Holban.

Mâine, 18 mai 2018, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa va premia 100 de parteneri strategici – autorităţi publice, fundaţii, firme,  instituţii media etc. care au sprijinit, într-un fel sau altul, învăţământul dâmboviţean.

ACTUALITATE

Agricultura este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Interviu cu Mihai Istrate, consilier județean și candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților

Publicat

pe

Mihai Istrate, cunoscut consultant agricol din județul Dâmbovița, consilier județean și, acum, candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, ne-a acordat un interviu pe teme ce țin de accesarea fondurilor europene și provocările cu care se confruntă fermierii. Despre politică, am vorbit puțin, dar, ca de obicei, Mihai Istrate a exprimat idei pe care unii le-ar considera… atipice! În realitate, sunt principii sănătoase, demne de a fi urmate.

Reporter: Când și cum ați început activitatea aceasta în sprijinul fermierilor?

Mihai Istrate: De peste 15 ani, activez în cadrul acestui centru de formare pentru întreprinzătorii din mediul rural, pe care l-am creat împreună cu fratele meu, Florin Istrate. În decursul timpului, am acordat consultanță în diverse domenii de activitate, agricole, la peste 10.000 de beneficiari. Am început cu cursuri de formare profesională în domeniul agricol, am continuat cu proiecte mici, pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro în fiecare an, timp de 5 ani. Am plecat pe drumul acesta atunci când am scris proiecte pentru noi. Pe vremea aceea, se ocupa cu asta doar Direcția Agricolă. Era aglomerație, nu știam pe nimeni și am zis să facem dosarul pe cont propriu. Era vorba de proiecte pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro. Apoi, au aflat vecinii și ne-au rugat să îi ajutăm și pe ei. Le-am făcut și lor… A fost greu în primul an, dar ne-au ieșit. Ușor-ușor, am învățat meserie cum se zice și astăzi lucrăm toate tipurile de proiecte care se adresează fermierilor și care nu necesită cofinanțare. Subliniez asta: noi lucrăm doar proiecte fără finanțare, adică beneficiarii noștri nu trebuie să pună bani. Trăim niște vremuri complicate și nu vrem să-i expunem pe fermieri, care sunt prietenii și partenerii noștri. Adică, noi păstrăm cu ei o relație care este mai mult decât una de business. Să vă dau un exemplu: sunt fermieri care vin la ziua mea și eu merg la a lor și ei nu mai au proiecte la mine de 10 ani.

Reporter: Ați vorbit despre proiecte fără cofinanțare. Mai există axe de finanțare în care nu este necesar ca beneficiarul să vină cu bani de acasă?

Mihai Istrate: Există! În 2023, în România a început Programul Național Strategic și este acolo Măsura DR30 – Instalarea tinerilor fermieri. Din păcate, anul trecut, au fost mai multe ghiduri în consultare publică, s-au schimbat miniștrii, fiecare a venit cu felul lui de a vedea această intervenție… Dar, cu bune și cu rele, măsura s-a deschis la sfârșitul anului 2023 și am reușit și noi să finanțăm, în județul Dâmbovița și în județele apropiate, peste 100 de proiecte cu o valoare fixă de 70.000 de euro fiecare, fără ca fermierii să pună vreun ban. Sunt proiecte forfetare, cum se cheamă în sistem, adică finanțarea este nerambursabilă 100%.

Reporter: Ce a însemnat pentru agricultura locală și regională, fiindcă nu vă adresați doar fermierilor din județul Dâmbovița, existența acestui Centru de formare pe care l-ați înființat împreună cu fratele dumneavoastră la Târgoviște?

Mihai Istrate: Să știți că fără fonduri europene agricultura românească nu există. Pentru cine mai apare pe la televizor și se mai îndoiește în legătură cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru România, sunt doar sloganuri. Fără a fi membri ai Uniunii Europene, fără banii de la Uniunea Europeană, agricultura românească nu există! Pe lângă pilonul II, pe care lucrăm noi proiectele europene, există și pilonul de subvenții. Ori, cea mai mare parte a subvențiilor pentru agricultori vin de la Uniunea Europeană! Guvernul României doar cofinanțează. Ce ne-am face noi fără banii aceștia? Nu ar rezista nimic! Datorită proiectelor europene, în județul Dâmbovița, s-au dezvoltat zone care nu erau agricole, pentru că la noi în județ nu există numai Băleni, Lungulețu și Voinești. Mai sunt și alte localități și am putea să mergem într-o zi să vă arăt la Vișina, de exemplu, unde cred că sunt mai multe tractoare ca la Lungulețu. Sau să vă arăt alte zone, precum Dragodana, să vedeți cum s-au dezvoltat fermierii accesând fondurile europene nerambursabile. Pentru că proiectul se termină, dar utilajele cumpărate rămân.

Reporter: Dacă nu exista un astfel de Centru, s-ar fi putut descurca fermierii să acceseze singuri fondurile europene?

Mihai Istrate: Nu aveau cum! Și vă dau câteva exemple. Am cunoscut primari din Giurgiu, Prahova, Teleorman, să nu mă duc mai departe, din zone deosebite din punct de vedere agricol, cum noi nu avem în județul Dâmbovița… Nu au niciun proiect accesat! La Conțești, în Teleorman, au niște solare de ne pierdem în ele. Nu au accesat niciun proiect european până nu au venit la centrul nostru! Dacă ar ști să scrie singuri proiecte, fermierii nu ar mai veni la noi, că trebuie să ne plătească. Informația este foarte importantă! Cred că vă aduceți aminte de câte ori m-am supărat eu pe Direcția Agricolă fiindcă nu îi informează suficient pe fermieri. Acesta este primul lucru care trebuie făcut în relația cu fermierii, să-i informăm. Spre exemplu, mai vine câte un fermier la noi și ne spune că îi este frică să acceseze fonduri europene, să nu greșească ceva… Le spun clar că nu îl vom lăsa noi să greșească, pentru că, aici, la Centru, cunoaștem fiecare etapă de implementare și nu-i lăsăm să facă greșeli. Și dacă uită fermierul pașii, că sunt mereu la muncă în câmp, nu uităm noi. Avem grijă de fiecare proiect în parte. Nu există un proiect pe care nu l-am dus la capăt. Sunt unele mai grele, altele mai ușoare, dar pe toate le-am dus la capăt. Dacă a existat în anii aceștia un proiect care nu s-a finalizat, s-a întâmplat doar din cauza unor probleme personale ale fermierilor, străine de proiect. Dar nu am avut proiecte care să nu fie finalizate pentru că nu au putut fi implementate. Nu există! Indiferent că vorbim de 1500 de euro sau de 70.000 de euro.

Reporter: Cum plătesc beneficiarii pentru serviciile pe care le oferiți?

Mihai Istrate: Noi știm că nu lucrăm cu oameni care dispun de mulți bani și, în momentul în care începem un proiect, fermierii nu plătesc decât cheltuielile cu proiectul, adică ce se consumă ca să facă un proiect. În rest, banii pentru consultanță noi îi încasăm doar la succes. Asta chiar dacă nu toate proiectele ajung la finanțare! Se întocmește un clasament în baza punctajului și sunt și proiecte declarate eligibile fără finanțare. Oamenii știu dinainte câte puncte are proiectul și ce șanse. Eu îi spun dinainte și nu îl oblig să facă. Este logic că un proiect cu 40 de puncte nu are aceleași șanse ca cel cu 80. Dacă decid să meargă mai departe, este pierdere și pentru fermier și pentru noi. Dar noi nu luăm bani înainte.

Reporter: Au adus proiectele cu fonduri europene nerambursabile plus valoare în agricultură?

Mihai Istrate: Clar! Au adus nu doar plus valoare. Repet, fără fonduri europene, agricultura românească nu există! Gândiți-vă că, în ultimii ani, nu i-a mai ajutat nici Dumnezeu pe fermieri: secetă, inundații, probleme, probleme… Eu provin de pe Valea Dâmboviței. Hai să vorbim despre pomicultură! Gândiți-vă cât se chinuie oamenii de acolo și vine o grindină. De la Dumnezeu! Distruge tot. Noroc că mai sunt fonduri nerambursabile. Nu știu dacă este un lucru bun sau rău, dar sunt mulți care și-au continuat activitatea în agricultură doar datorită fondurilor europene, altfel ar fi renunțat.

Reporter: Mai au fermierii posibilitatea să acceseze și în viitor fonduri nerambursabile fără să fie obligați la o cotă de contribuție?

Mihai Istrate: În perioada 2023-2024 s-au acordat toți banii pentru Măsura DR3 – Instalarea tinerilor fermieri, dar eu sunt sigur că se vor mai găsi bani, pentru că este cea mai de succes măsură. Noi, românii, avem un „dar al dracului” de a trage de timp și intrăm în criză de timp mereu. Spre exemplu, programul pe care suntem acum va trebui închis în 2027 și nu poate fi prelungit decât până în 2029. Neaccesându-se toți banii pe unele măsuri de finanțare, care necesită achiziții publice, licitații, avize peste avize, acestea nu vor putea fi implementate în termen util. Prin urmare, cred că, în 2025-2026, se va schimba Programul Național Strategic și se vor mai duce bani la măsura dedicată tinerilor fermieri. Trebuie să le dăm acestora șanse și în anii următori. Sunt tineri care se ocupă de agricultură din tată în fiu și care împlinesc 18 ani în 2025 sau în 2026. Nu trebuie să aibă și ei șansa asta? Să plece și ei de undeva? Nu trăiești toată viața cu un proiect din ăsta, dar pleacă și ei de undeva. Îți iei niște utilaje, îți organizezi mai bine ferma, o modernizezi, îți faci sistem de irigații. Toate astea rămân la finalul proiectului și tu îți continui activitatea.

Reporter: Sunteți pe lista de candidați PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților. Cu ce gânduri veți merge în Parlament. Ce ar trebui schimbat la nivel legislativ în domeniul agricol?

Mihai Istrate: Noi, cei din PSD, am fost mereu lângă agricultori. Și dacă am condus Ministerul Agriculturii, și dacă l-au condus alții, noi am fost lângă fermieri. Să-i ajut pe agricultori este singura mea motivație pentru care aș vrea să mă duc deputat. Am prins drag de fermieri, mai ales că lucrez mult cu tinerii, cu toate că avem proiecte și pentru cei cu vârsta peste 40 de ani. Nu vreau să le nărui speranțele acestor tineri. Mi-e drag să merg prin orice localitate din județ și să mă recunoască fermierii. Cred că Parlamentul României trebuie să îi asculte pe fermieri. Dacă vrea să facă programe, trebuie să discute cu fermierii. Regulile nu trebuie să plece de sus, ci de la talpa țării. Trebuie să ne asigurăm că banii se duc direct la fermieri. Statul român i-ar ajuta foarte mult pe fermieri dacă nu i-ar mai încurca! Adică, dacă am stabilit că dăm drumul la o măsură în perioada X, ar trebui să îi dăm drumul atunci! Dacă avem o măsură deschidă, să nu dureze un an până dăm un raport de selecție, pentru că omul ăla a muncit. Eu rămân ferm convins că cel mai bun ministru al Agriculturii ar fi o persoană care s-ar ocupa în primul rând să elimine birocrația. Știți că suntem în era digitalizării. S-au digitalizat și proiectele europene. Nu mai mergem cu dosarele să le depunem undeva, lucrăm online. Ideea este să încercăm să solicităm în proiectele astea doar documentele care sunt esențiale. Se cer prea multe documente care nu au nicio relevanță. Adică, într-un proiect pe zona de vegetal, de ce să avem nevoie de o negație de la Direcția Sanitar-Veterinară? Că nu avem nicio găină, ci doar vegetal. Este foarte important în țara noastră să facem o legătură între instituții. Adică, dacă AFIR îmi cere să duc un document în 7 zile, instituția care eliberează acel document să mi-l dea în cel mult 6 zile! Dacă îmi spune fă cerere și îți răspundem în 30 de zile, rămân pe afară cu proiectul. Sunt aspecte care se pot rezolva prin lege, dar trebuie ca inițiatorii să discute întâi cu fermierii.

Reporter: Se împacă activitatea de consultanță pe care o desfășurați cu politica?

Mihai Istrate: Se împacă, dar cu politica pe care o fac eu. Pentru că eu sunt cumva altfel încă din prima zi în care m-am apucat de politică, după ce m-am dus la o întâlnire de partid într-o duminică, invitat de un prieten, nu era scopul meu în viață să fac politica. Eu nu ocup nicio funcție administrativă de atâția ani, sunt tot cu fermierii, tot cu consultanța. Știe toată lumea din partid, eu niciodată nu o să-i mint pe fermieri. E greu să mă convingă cineva că lucrurile sunt în ordine când nu sunt.

Reporter: Ce mesaj aveți pentru tineri, să se apuce de agricultură? Dar pentru cei care vor să intre în politică?

Mihai Istrate: Agricultura în România este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Tinerii nu greșesc dacă se apucă de agricultură. Nu este o rușine să faci agricultură, indiferent ce școală ai. Indiferent unde te-a dus viața până acum, niciodată nu este prea târziu să te apuci de agricultură. Pentru tinerii care vor vrea să intre în politică, le spun să se uite la Mihai Istrate, care tot ce a făcut în politică a făcut pe forțele lui. Nu am alergat după funcții sau privilegii. Și le mai spun ceva! Când intră în politică, să aibă principii și să nu le schimbe. Când trebuie să lăudăm, lăudăm, iar când trebuie să criticăm, să criticăm. Dacă nu criticăm atunci când se impune asta, indiferent că este vorba despre un coleg de partid, oamenii ăștia or să creadă că ei spun adevărul! Politica pe mine nu m-a schimbat.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Moreni: Festivalul-Concurs Național „Chindia Domnească” a ajuns la cea de-a IX-a ediție

Publicat

pe

Asociaţia Culturală Şcoala Art Canto Morena și Clubul Copiilor Moreni au organizat, în acest weekend (8-10 noiembrie 2024), cu sprijinul Primăriei Moreni, cea de-a IX-a ediție a Festivalului – Concurs Național de Teatru, Muzică Medievală, Corală și de Cameră și Balet „Chindia Domnească”.

„Suntem onorați că în municipiul Moreni s-a desfășurat un festival – concurs de talie națională care să susțină și să încurajeze copiii și tinerii în domenii foarte importante nu numai pentru dezvoltarea actului cultural în arii tematice precum teatrul, muzică corală, baletul, ci și pentru viitorul parcurs al concurenților în dezvoltarea aptitudinilor și a carierei. De asemenea, vreau să vă asigur că administrația publică municipală va sprijini desfășurarea de activități de acest gen și le va dezvolta pentru că educația și cultura sunt o prioritate atât pentru mine, cât și pentru colegii mei”, a declarat Gabriel Purcaru – primarul municipiului Moreni.

Edilul a fost însoțit de viceprimarul Ștefania Ionescu și de administratorul public Gheorghe Breazu.

Timp de trei zile, pe scena din sala de festivități de la Școala Nr. 3 Moreni, au evoluat copii și tineri din Sighișoara, Târgu Mureș, Brăila, Dorohoi, Făgăraș, Oradea, Iași, Cluj-Napoca, Pitești, Gura Foii, Târgoviște și Moreni – ne informează Daniela Călineț, directorul Festivalului.

În urma deliberărilor juraților Mihai Marcel Șoneriu, Liliana Drăgan, Constantina Boghici, Felix Goldbach și Marian Irimia Guzi, trofeele ediției de anul acesta a Festivalului au fost acordate astfel:
– La secțiunea Teatru: Trupa „Amicii” de la Clubul Copiilor Dorohoi;
– La secțiunea Monologuri: Edina Neagu de la Clubul Copiilor Moreni;
– La secțiunea Muzică medievală, corală și de cameră: Grupul vocal – instrumental „Pantoleon” de la Palatul Copiilor Brăila;
– La secțiunea Balet: Cvintetul grup clasic al Școlii Populare de Arte „Octav Enigărescu” din Târgoviște pentru evoluția din compoziția „Anotimpurile” de Vivaldi.

De asemenea, au fost acordate premii I, II, III, mențiuni, dar și premii speciale.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite