Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

BABEL 2018: Regele Lear, o explozie a trăirilor umane pe scenă la Târgovişte!

Publicat

pe

Scena Casei de Cultura a Sindicatelor din Târgovişte, cu toate dotarile specifice sau nespecifice rămase de pe vremea regimului comunist, a fost mai mult decât generoasă pentru conceptia regizorală a lui Dumitru Acris, pentru efectele de lumină şi sunet, fumul alb care a fost un element nelipsit din decor, contribuind din plin la sublinierea unor stări sufleteşti sau a aspectelor de iluzii, deşărtăciune, deznădejde, frică, timp, necunoscut, furtună,război, linişte absolută. Cred că însuşi scena a vibrat de emoţie şi bucurie pentru faptul că, de zeci de ani, nu a mai fost gazda unei asemenea producţii teatrale. O piesă montată excepţional!

A fost Shakespeare curat, evident într-o viziune modernă, aproape contemporană. Chiar si manifestările artiştilor erau din lumea noastră, nu din cea concepută de marele dramaturg englez cu sute de ani în urmă! Structura psihologică a Regelui Lear din vremuri îndepărtate nu diferă de cea a omului din zilele noastre, a despotului de azi. Sunt trăiri asemănătore, sentimente, convulsii, remuşcări, dezamăgiri, luptă pentru putere, intrigi, comploturi, trădări, ură, răzbunare şi iubire pură, nevinovată, amestecată cu amantalâcuri, tare umane care nu au dispărut în timp, ci poate că s-au mai perfecţionat.

Au existat replici multe, dialoguri esenţiale, ce-i drept în limba rusă, intepretate energic, dar gestul, expresivitatea, mişcarea scenică au fost pietre de bază în tot acest puzzle regizoral. Fiind nevoit să urmăreşti din când în când replicile traduse pe un ecran montat lateral, te îndepărtai cumva de vraja spectacolului şi pierdeai, fiindcă totul era într-o legătură indisolubilă. Povestea dramatică curgea ca un râu vijelios.

Totuşi, Regele Lear, interprtat de actorii Kurgan Teatr, cu profunzimea şi trăirile lor specifice, putea fi urmărit şi fără traducere, fiindcă gestul, explozia de mesaje transmise nonverbal de actori a creat o limbă comună a artei. Nu poţi decât să-i feliciţi pe actori, pe regizor, pe scenograf, pe toţi cei care l-au adus pe Shakespeare mai aproape de trăirile noastre de zi cu zi…

PROGRAM MIERCURI, 6 IUNIE:
10:00 – Sala Oglinzilor, Mediatronic theatre, workshop de Dimitri Aryupin, blackSKYwhite, Rusia; 3h
11:00 – Foaier, Întâlnirile Babel (actori, presă, invitați; deschise publicului)
16:30 – Foaier, Teatrul corean al fizicului și imaginii, conferință susținută de JeungWoo Son
18:00 – Sala Mare, Aeterna, regia: Claire Heggen – Elsa Marquet Lienhart, Théâtre du Mouvement, Franța; 55 min.
19:00 – Sala Studio, Only Bones v1.0 (Fără oase), regia: Thomas Monckton, Kallo Collective, Finlanda; 45 min.
20:00 – Casa Sindicatelor, Provocări inocente, regia: Ljupčo Gyorgievski, Teatrul Nottara București; 1h 30min
20:00 – Piața Mihai Viteazul și Centrul vechi, Vernissage of the Living Sculptures (Vernisajul Sculpturilor Vii); Scena Kalejdoskop, Polonia; 2h
22:00 – Sala Mare, Battle of Love (Războiul dragostei), regia: Okbaoui Cheikh, ITRAN, Algeria; 1h

ACTUALITATE

„Crizantema de Aur” 2019, o ediţie greu de jurizat!

Publicat

pe

Crizantema de Aur, ediţia 52, a trecut ca un vis frumos, ca o undă de blândeţe, ca o şoaptă de dragoste rostită la asfinţit. Soliştii s-au întrecut în măiestria cântatului, în nuanţele muzicale sublime, în acordurile profunde, decodificate sensibil, ale poeziei şi ale limbii române.

Astăzi, înainte de „Gala laureaţilor” organizatorii şi membrii juriului au ţinut o conferinţă de presă, în cadrul căreia au vorbit cu multă căldură despre Festival, despre începuturile acestui maraton al muzicii profunde, au fost depănate amintiri şi întâmplării care n-au mai fost auzite până acum.

Directorul artistic al Festivalului „Crizantema de Aur”, artista Alina Mavrodin Vasiliu, unul dintre oamenii care au luptat pentru a întreţine vie flacăra acestui gen muzical, a vorbit despre rolul pe care îl are romanţa pe panoplia genurilor muzicale, în cultura românească, în promovarea muzicii autentice româneşti.

„Ediţia din acest an este una în care ne-am propus să celebrăm patrimoniul poetic al romanţei şi anul omagial al satului Românesc. (…) Romanţa nu poate fi cântată decât în limba română. Să fim bucuroşi că avem o identitate naţională şi să o promovăm. (…) Orice artist român care se respectă îşi va dori să cânte sau măcar să se apropie şi de acest gen muzical de patrimoniu”, a declarat Alina Mavrodin Vasiliu.

Cât îi priveşte pe concurenţii de la cele două secţiuni – Interpretare şi Creaţie, directorul artistic al Festivalului „Crizantema de Aur” i-a felicitat pentru modul cum au evoluat, pentru că au luat în serios romanţa şi le-a transmis că sunt cu toţii câştigători, întrucât au trecut de preselecţii şi au urcat pe o scenă pe care şi-ar fi dorit să fie mulţi alţii.

„A fost o ediţie greu de jurizat. Cei care n-au luat premii anul acesta sunt foarte aproape de a urca pe podium la ediţiile viitoare. Sunt boboci de crizantemă. Merită să-i vedem cum cresc şi înfloresc. Vreau să plece de la Târgovişte cu sentimentul de învingători şi să revină în anii următori. Vreau ca «Gala Laureaţilor» să fie o gală a bucuriei şi a încrederii”, a spus Alina Mavrodin Vasiliu.

Cuvinte de felicitare au transmis şi preşedinţii celor două jurii – Alexandru Pugna, ministru secretar de stat în Ministerul Culturii (Secţiunea Interpretare) şi compozitorul Jolt Kerestely (secţiunea Creaţie).

Citește în continuare

ACTUALITATE

MaiMultVerde va curăţa apele de deşeurile din plastic, folosind o dronă Waste Shark

Publicat

pe

Asociația MaiMultVerde a achiziționat și va folosi în premieră în România o dronă Waste Shark pentru a curăța apele de deșeurile din plastic în cadrul proiectului “Cu Apele Curate”. Programul este derulat la initiațiva Lidl România și MaiMultVerde, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), One World România la Școală și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC).

Din punct de vedere al tehnologiei utilizate, Waste Shark este una dintre cele mai avansate soluții de management al deșeurilor plutitoare. Drona navighează la suprafața apelor și colectează până la 500 de kilograme de deșeuri într-o zi. Acest tip de dronă a fost inventat în 2016 de compania olandeză RanMarine și poate fi întâlnită în orașe precum: Rotterdam, Cape Town, Baltimore și Dubai. O dronă Waste Shark costă 21.800 de euro.

Drona va pleca „în turneu” de curățare a deșeurilor plutitoare în cele 10 orașe (Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Cernavodă, Zimnicea, Turnu Măgurele, Oltenița, Brăila, Galați, Tulcea și Călărași) în care se desfășoară proiectul „Cu Apele Curate”, iar începând cu anul viitor va fi folosită și pentru a curăța deșeurile de pe afluenții Dunării.

Citește în continuare

PUBLICITATE ELECTORALĂ

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web